Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)

1970-06-30 / nr. 151

Ieri a avut loc cea de-a VI-a sesiune ordinară a Consiliu­lui popular judeţean. Pe lingă deputaţi, la sesiune a luat parte un mare număr de in­vitaţi. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean. Sesiunea a adoptat urmă­toarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean cu privire la măsurile luate de comitetele executive ale consiliilor populare din ju­deţ pentru refacerea distruge­rilor provocate de calamităţile naturale din luna mai 1970 in economia locală şi refacerea clădirilor de locuit. Potrivit ordinei de zi, tovară­şul Nicolae Vereş, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean, a pre­zentat raportul cu privire la măsurile luate de comitetele e­­xecutive ale consiliilor popu­lare din judeţ pentru refacerea distrugerilor provocate de ca­lamităţile naturale din luna mai şi refacerea clădirilor de lo­cuit. In cadrul discuţiilor pe mar­ginea raportului au luat cu­­vintul următorii deputaţi şi in­vitaţi: Kálmán Imre, Ioan Po­pa, Ioan Ştefănescu, Vasile Cătană, Susana Cárpát, Ioan Cătană, Kapecz Lajos, Bedö István, Vaier Giurgiu, Szabó László, Konim Buda, Cornel Ceuca, Marcel Mogoşiu, Kiss Zoltán. Vorbitorii s-au referit pe larg, pe baza unor date şi e­­xemple concludente, la pagu­bele mari provocate de stihiile naturii, subliniind in acelaşi timp că oamenii muncii de la oraşe şi sate au răspuns cu spirit de răspundere şi elan patriotic la chemarea partidu­lui, punîndu-şi forţele şi cunoş­tinţele în slujba reconstrucţiei, muncind cu hărnicie pentru (Continuare în pag. a 3-a) IOAN TITEA inspector şcolar general Mai încrestăm, aşadar, o dată, la 30 iunie 1970, pe răbojul bogatei noastre vieţi culturale şi spirituale, un nou semn de preţuire şi cinstire pentru omul de la catedră. Sărbătorirea Zilei învăţătorului are loc în atmosfera unei emulaţii generale, a unei explozii de ener­gie, elan şi spirit creator al po­porului, înregimentat în frontul marii bătălii pentru realizarea pla­nului pe acest ultim an al cincina­lului, pentru refacerea şi înlătura­rea urmărilor nefaste ale stihiilor dezlănţuite. Pentru slujitorii şcolii, bilanţul anului şcolar 1969/1970 are profun­de şi multiple semnificaţii în înfăp­tuirea sarcinilor de mare răspun­dere stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., care vizează continua dezvoltare şi perfecţionare a învă­­ţămîntului, sens în care, bilanţul la care ne referim se înscrie ca o eta­pă într-un vast program de racor­dare a şcolii la reţeaua de înaltă tensiune a comenzii sociale. Am experimentat pe larg şi cu rezultate începerea învăţămîntului de la virsta de 6 ani, am pornit cu hotărîre la edificarea unei noi te­melii de cultură generală pentru fiecare cetăţean al ţării — şcoala de 10 ani, am adus noi îmbunătăţiri bazei materiale a învăţămîntului şi am deschis largi ferestre pentru ca noul, spiritul de chibzuinţă, price­perea de a lucra azi, pe „măsura” lui „mîine“ să pătrundă în şcoală. înalta răspundere, dorinţa de autodepăşire defineşte şi activitatea corpului profesoral din judeţul Mu­reş, fapt ce se materializează în re­zultate superioare anilor prece­denţi. S-a acţionat intens din partea tuturor factorilor responsabili pen­tru înscrierea în clasa I a unui număr cit mai mare de elevi în vîrstă de 6 ani, realizînd un pro­cent de cuprindere de 86 la sută pe judeţ, realizate în concordanţă cu sarcina generalizării începerii şcolarităţii de la această vîrstă, o­­biectiv fixat pentru anul şcolar ur­mător. Consecventa muncă desfăşurată sub îndrumarea organelor judeţene de partid, pentru înfiinţarea a 85 de clase a IX-a ale şcolii generale de 10 ani cu 2.039 elevi reprezintă un succes, care în urma măsurilor luate în continuare, va facilita pro­cesul încheierii generalizării învă­ţămîntului obligatoriu de cultură generală de 10 ani, începind cu a­­nul şcolar 1971/1972, încheierea în bune condiţii a anului şcolar, cu rezultate cores­punzătoare la învăţătură a fost pri­vită ca o sarcină fundamentală şi în perspectivă, finalizată cu succes în activitatea cotidiană de către majoritatea educatoarelor, învăţăto­rilor şi profesorilor noştri. Rezulta­tele obţinute de către elevi pot fi apreciate ca fiind bune, chiar dacă în unele unităţi sunt numai satisfă­cătoare, dacă avem în vedere con­diţiile asigurate şi creşterea numă­rului de cadre cu o pregătire didac­tică temeinică, or, noi ne-am obiş­nuit ca şi în astfel de zile sărbă­toreşti, să nu uităm ce avem de făcut mai bine şi cu mai multă pri­cepere în viitor. Prin grija Comitetului judeţean al Partidului Comunist Român, pe baza indicaţiilor privind imperati­vele economice, structura social­­profesională a societăţii noastre so­cialiste, orientată net spre sectoa­rele productive, factorii interesaţi şi îndeosebi şcoala au acţionat mult (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I­TEM ROŞIE ORGAN­ull COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C .­ Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 151 (3.810) Mărfi, 30 iunie, 4 pagini, 30 de bani SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MUREȘ R­APORT cu privire la măsuile luate de comitetele executive ale consililor populare pentru refa­cerea distrugerilor invocate de calamităţile naturale din luna mail970 in economia locală şi pentru refacere clădirilor de locuit, prezentat de tovrăşul Nicolae Vereş Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Inundaţiile din luna mai 1970, fă­ră precedent în istoria acestor pla­iuri, care s-au abătut de fapt asupra întregii ţări, au perturbat cursul nor­mal al vieţii economice şi sociale şi în judeţul nostru. A fost pusă la grea încercare populaţia, importante ca­pacităţi de producţie au fost distru­se sau deteriorate, mari întinderi de terenuri agricole au fost afectate, zeci de mii de cetăţeni au suferit pagube materiale importante. Valoarea pagubelor provocate în judeţ de calamităţile naturale din mai-iunie 1970 se ridică, conform evaluărilor, la peste 666 milioane lei, iar cea a producţiei nerealizate în perioada de stagnări atinge suma de peste 445 milioane lei. Măsurile luate însă, ca urmare a hotărîrii Biroului Comitetului jude­ţean de partid, de către colectivele de întreprinderi, ajutate de minis­terele de resort, de alte organe cen­trale, au avut drept rezultat rein­trarea într-un timp scurt în func­ţiune a majorităţii unităţilor şi sec­ţiilor afectate de inundaţii. Angajamentele luate de muncito­rii din întreprinderile calamitate sau din cele neafectate de inunda­(Text rescurtate­ţii, condiţiile­xistente şi care se vor crea în stinuare, constituie premise sigure pentru recuperarea nerealizărilor evocate de inunda­ţii; îndeplinirea tuturor sarcinilor planului econoic pe 1970 pe an­samblul judeţui este pe deplin posibilă, ceea ce va constitui o bu­nă bază de lum­e spre abordarea în ritm normal sarcinilor cuprin­se în planul ch­inal 1971—1975. Impresionantă prin proporţii şi dăruire, participţia întregii popu­laţii a judeţului de lupta împotriva stihiilor dezlăttite ale naturii şi ale urmărilor es­tora constituie dovada vie, emconantă a unităţii de monolit a dregii noastre na­ţiuni socialiste în jurul forţei con­ducătoare a poprului nostru. Par­tidul Comunist Roân. In zilele de la cumpănă şi de încleştare cu forţe naturii, încă o dată ne-am putu convinge de gri­ja nemărginită , care o poartă conducerea de paid şi de stat faţă de populaţia juriului, ca de alt­minteri, faţă de streaga naţiune. Indicaţiile premiate pe care le-am primit încă din b­unele clipe din partea secretaruli general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşes- Zi­cu, prezenţa sa şi a altor conducă­tori de partid şi e stat în mijlocul nostru, acolo undi se dădea greaua bătălie cu apele svărsate, au avut darul de a ne b­oărbăta, de a ne întări voinţa şi crzenia, de a uni şi mai puternic, îtr-un şuvoi unic, capacitatea şi fort de neînfrînt a oamenilor muncii le toate naţiona­lităţile de pe cupinsul judeţului. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, îndrumat în per­manenţă de biroul Comitetului ju­deţean de partid, a întreprins, din primele momente ale inundaţiei, măsuri de evacuare a populaţiei, de apărare a bunurilor ameninţate de viitură, cazarea familiilor rămase fără adăpost şi de ajutorarea aces­tora cu bunurile de primă necesita­te, aprovizionarea neîntreruptă a întregii populaţii cu pîine, restabi­lirea căilor de acces spre toate lo­calităţile, de redarea în funcţiune a uzinelor de apă etc. In spiritul Hotărîrii Comitetului Central al Prifilului Comunist­ Ro­mân, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, concomitent cu măsurile luate în vederea ajutorării populaţiei şi a unităţilor socialiste care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale, Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular jude­ţean a trecut la înlăturarea conse­cinţelor grave ale acestor mari ca­lamităţi, la refacerea potenţialului economiei locale, la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii, în aşa fel ca sarcinile planului lo­cal pe acest an să poată fi îndepli­nite cu succes. Unităţile aparţinînd Consiliului popular judeţean au suferit pagube în valoare de peste 88 milioane lei. Măsurile luate încă­ din primele cli­pe ale revărsării apelor, sub condu­cerea organelor şi organizaţiilor de partid, munca plină de abnegaţie, de eroism desfăşurată de mii şi mii de cetăţeni din judeţ au dus la li­ (Continuare in pag. a 3-a) Decorări cu prilejul Zilei învăţătorului" Ieri a avut rod la Consiliul popular judeţean, festivitatea în­­mînării de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România, con­ferite cadrelor didacice din înva­­ţămîntul de toate gradele cu pri­lejul Zilei învăţătorului. La festivitate au participat to­varăşul Nicolae Vereţ, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­deţean, tovarăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de­­partid, cadre didactice. Tovarăşul Aurel Tero, secretar al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean, a dat ci­tire Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care au fost acordate: Ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa a V-a, prof. Coloman Kiss, inspector şco­lar la Inspectoratul şcolar al jude­ţului Mureş; „Ordinul Muncii" clasa a III-a tovarăşilor: educatoarei Magdalena Bodo, directoarea grădiniţei Corun­­ca, comuna Livezenii; prof. Iuliu Szász, directorul Liceului nr. 2 Re­ghin; prof. Mercurie Petcu, direc­tor adjunct al Liceului nr. 1 Si­ghişoara; maistrului Ioan I. Bucur, Grupul şcolar de construcţii Tg.­­Mureş. Ordinul „Meritul Cultural“ cla­sa a III-a: prof. univ. Nicolae Tompa, Institutul de teatru din Tg.-Mureş; prof. Ioan Şerbănuţ, Şcoala generală Jabeniţa comu­na Solovăstru. „Medalia Muncii“ a fost confe­rită unui număr de 11 cadre didac­tice. După înmînarea distincţiilor, to­varăşul Nicolae Vereş, în numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean, a felicitat pe decoraţi pentru activi­tatea depusă în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii, pen­tru dezvoltarea învăţămîntului din ţara noastră. In numele celor distinşi au luat cuvîntul prof. Iuliu Szász şi prof. Gh­eorghiţa Neacşu, care au mulţu­mit pentru distincţiile conferite un semn de preţuire a muncii depu­se şi s-au angajat să nu precupe­ţească nici un efort pentru conti­nuarea educării şi instruirii gene­raţiilor viitoare, pentru propăşirea învăţămîntului de toate gradele din România. După festivitate, într-o atmosfe­ră cordială, tovarăşul Nicolae Vereş s-a întreţinut cu cadrele didactice. Tovarăşul Nicolae Vereş înmînînd înaltele distincţii oamenilor de la catedră, care au mimcit cu dăruire pentru creşterea mladeţelor viito­rului. Vizita tovarăşului NICOLAI CEAUŞESCU prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora şapte şi­ jumătate, oră de clocot In pieţe, oră în care piaţa este In toi, la „Fi­lantropiei“, printre vânzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul ge­neral al Capitalei, tovarăşul Dumi­tru Popa. Este o nouă vizită, o in­vestigaţie inopinată pe care secre­tarul general al partidului, preşe­dintele Consiliului de Stat, o între­prinde în aceste sectoare de mare interes pentru populaţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sînt pieţele. Vestea că secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere se răspîndeşte cu iuţea­lă şi, din toate colţurile pieţei, mul­ţimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea in mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidu­lui şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupe­ţeşte nici o clipă, care uită de odih­nă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi în­­tîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se re­zolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul a­­ţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovi­zionată piaţa, pentru calitatea supe­rioară a produselor şi, în egală mă­sură, pentru nivelul accesibil şi mn mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte pro­duse ale grădinii şi livezii. Următorul punct al itinerariului este piaţa „Ilie Pintilie“. Această piaţă oferă aceeaşi privelişte gene­roasă de abundenţă. Mai mult de­cât în oricare piaţă a Bucureştiului, aici „La Matache“ vin să-şi des­facă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. ţăranii co­operatori sau producători individu­ali din Ilfov, Argeş, din părţile Si­biului şi Braşovului. Se impun, de asemenea, prin cantitatea mărfuri­lor expuse spre vînzare, prin cali­tatea superioară a acestora, maga­zinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele cooperaţiei agri­cole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau car­ne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se face spontan o căl­duroasă primire. Gospodinele ii ies în cale, se întrec în a-i strînge (Continuare in pag. a 3-a) Decernarea unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul „Zilei învăţătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea de­cernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România, înaltele distincţii au fost inmî­nate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Jo­­nas Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, (Continuare în pag. a 3-a) ­UNTUL Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor a­­celora care au primit astăzi dis­tincţii şi ordine ale Republicii So­cialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a Consiliului de Stat şi a gu­vernului patriei noastre. (Vii aplau­ze). De asemenea, doresc ca, în nu­mele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zi­lei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi In fiecare an şi să fa­cem, cu acest prilej, bilanţul activi­tăţii desfăşurate, să scrutăm viito­rul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismu­lui. Putem, într-adevăr, să fim mul­ţumiţi de felul în care cadrele di­dactice muncesc pentru educarea ti­neretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învăţămîn­tului; de altfel sîntem la încheie­rea anului şcolar şi se cunosc în linii generale rezultatele, care aşa cum am spus — sunt bune. Fă­ră îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice: ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nos­tru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi con­diţiile create de statul nostru pen­tru a-şi însuşi cit mai temeinic co­morile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să constatăm această ati­tudine înaintată şi în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, în­­ţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Una­nimitatea cu care tineretul, cadrele didactice, la fel ca întregul nostru popor , au răspuns chemării par­tidului şi au acţionat în aceste îm­prejurări constituie o dovadă grăi­toare a rezultatelor activităţii edu­cative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor ace­lora care şi-au îndeplinit şi îşi în­deplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltă­rii României socialiste în următorii ani: înfăptuirea programului elabo­rat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi se­rioase; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lingă efor­turi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de acti­vitate. Construcţia societăţii socia­liste şi comuniste nu se poate face decit pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — începind de la educatoare pînă la profesori universitari — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea în acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spi­rit de abnegaţie, multă răbdare — şi, în acelaşi timp, energie, exigen­ţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni costructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze puternice). În­ anii care au­­ trecut de la eli­berarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consec­venţă politica marxist-leninistă a partidului nostru, sîntem convinşi că şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăp­tuirea acestei politici, aducindu-şi contribuţia la realizarea programu­lui de dezvoltare socialistă a pa­triei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă a­­tenţie educării tineretului nostru in spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionali­tate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri es­te rezultatul muncii lor înfrăţite; şi făurirea socialismului este rezulta­tul muncii lor comune. în­ încercă­rile grele prin care a trecut ţara noastră, datorită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca ori­­cînd solidaritatea si unitatea traini­(Continuare in pag. 3-a) Peste o mie de studenţi au fost ieri prezenţi în faţa com­plexului studenţesc din Tirgu- Mureş la festivitatea de des­chidere a taberei studenţeşti de muncă voluntar-patriotică (fotografia de jos). La deschi­dere au participat tovarăşii: Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de par­tid, Eugen Trimbiţaş, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean U.T.C., Jakab Ştefan, secretar al Comitetului municipal de partid, prof. univ. Ioan Pop D. Popa, prorector al Institutului de medicină şi farmacie, conf. univ. Lapohoş Ion, rectorul In­stitutului pedagogic şi alte ca­dre de conducere ale celor trei institute de invăţămint supe­rior din Tirgu-Mureş. Timp de două săptămini stu­denţii tîrgumureşeni îşi vor a-ION CIURDARU (Continuare în pag. a 3-a)

Next