Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)
1970-07-15 / nr. 164
»IS. d kluh tcsatfaJU. 1 MTRMENTI Bilanţ semestrial Cu toate condiţiile grele in care s-a desfăşurat activitatea de colectare şi preluare a deşeurilor în lunile mai şi prima parte a lunii iunie, bilanţul primului semestru este pozitiv. In această perioadă au fost colectate următoarele cantităţi: — oţel 10.500 tone — fontă 341tone — cupru și derivate 376tone — zinc 257tone — plumb 249tone — aluminiu 180tone — hîrtie 1.300tone —• deșeuri textile 350tone Toată atenţia a metalelor. După cum se ştie, economia noastră naţională in plin progres utilizează an de an cantităţi tot mai mari de metale. Conducerea de partid şi de stat a trasat ca o sarcină importantă organelor şi organizaţiilor de partid, întreprinderilor şi altor unităţi economice să manifeste o grijă deosebită gospodăririi şi utilizării metalelor. Fără îndoială, succesul acestei preocupări trebuie asigurat încă de pe planşeta proiectanţilor, apoi în întreprinderi, instituţii, pe şantierele de construcţii. Nu este însă suficient să realizăm o maşină, un utilaj care să întrunească caracteristicile cerute, să fie uşoară în greutate. Tot atît de importantă este alegerea acelor tehnologii de fabricaţie care să faciliteze un consum cît mai mic de metal pentru realizarea utilajului respectiv. Şi chiar dacă în fazele de proiectare, în cea de fabricaţie, s-a reuşit să se reducă consumul de metal, nimeni nu-şi poate permite să neglijeze cantitatea de metal, mai mare sau mai mică, rezultată din procesul de prelucrare. Organizarea judicioasă a colectării şi revalorificării deşeurilor metalice trebuie să ocupe un loc tot atît de important ca şi organizarea propriu-zisă a procesului de producţie din fiecare întreprindere. Această acţiune trebuie ridicată în toate întreprinderile, pe toate şantierele la nivelul importanţei care i se acordă în prezent, pentru că cerinţele de metal ale industriei sunt an de an tot mai mari. Este total greşită ideea că dacă avem o ţară bogată, ne putem permite să risipim, să folosim nechibzuit aceste bogăţii. Şi pentru a păstra rezervele naturale, pentru a asigura in continuare dezvoltarea ţării este necesar ca materialele revalorificabile, deşeurile să fie readuse în circuitul economic, să fie utilizate în fabricarea altor produse utile societăţii noastre. Iată de ce, a acţiona în acest spirit este o datorie patriotică a fiecărui cetăţean. Situaţiile statistice ne arată că, nu puţine colective de muncă, care au privit cu toată seriozitatea problema colectării deşeurilor, şi-au realizat deja angajamentele pe întregul an. Este necesar însă ca în continuare toate întreprinderile, instituţiile, consiliile populare, sindicatele, organizaţiile de femei şi de tineret care şi-au luat angajamente, să reanalizeze posibilităţile de care dispun. In acelaşi timp, populaţia poate contribui într-o măsură importantă la satisfacerea necesităţilor de materii prime ale economiei naţionale. In fiecare gospodărie se găseşte cîte un obiect din metal de prisos, uzat, nefolosibil. Desigur că una sau două oale sau cratițe găurite nimeni nu le duce la I.C.M. Dar dacă aceste obiecte sunt adunate pe străzi, cartiere, sate, comune, ele reprezintă vagoane, trenuri întregi de metal. Este necesar, mai ales în întreprinderile industriale să se acorde cea mai mare atenţie acestei probleme. Organizaţiile de partid, de tineret şi obşteşti să desfăşoare mai larg munca de mobilizare a salariaţilor pentru buna gospodărire a metalelor, colectarea corespunzătoare şi predarea acestora către I.C.M. Conducerile întreprinderilor au datoria să desemneze un salariat care, pe lîngă obligaţiile cotidiene de serviciu, să se ocupe cu simţ de răspundere de sortarea corespunzătoare a deşeurilor metalice. Trebuie subliniat aici aportul şi preocuparea unor întreprinderi ca Electro-Mureş, U.R.A., I.R.U.M. Reghin, „Lemeta" Sighişoara, care sprijină permanent organele I.C.M. în acţiunea de colectare, predînd întotdeauna cantităţi considerabile de metal. De pildă, numai Electro-Mureş, în luna iunie a predat 18.000 kg cupru, mari cantităţi de alamă, aluminiu, bronz, oţel. Iar Combinatul chimic din Tîrnăveni a predat circa 500 tone de metal, cu mult peste cifra contractată iniţial. în aceste întreprinderi, conducerile administrative se preocupă de problema colectării şi predării deşeurilor, respectându-se condiţiile stabilite de Consiliul de Miniştri privind sortarea metalelor. Sunt însă întreprinderi care încalcă instrucţiunile în vigoare, care vind către populaţie o parte a deşeurilor metalice. In aceste unităţi, colectarea nu se face cu discernămînt, fiind aruncate în aceeaşi boxă deşeuri de metale feroase şi neferoase. în această privinţă o parte de vină revine şi organelor I.C.M., care nu întotdeauna au preluat la timp cantităţile de deşeuri existente, datorită mai ales stării de uzură avansată a mijloacelor proprii de transport. Este necesar, desigur, ca această stare de lucruri să fie înlăturată rapid. Un alt factor care îngreunează desfăşurarea normală a acestei acţiuni este şi acela că organele I.C.M. nu au acces în multe întreprinderi după ora 14, deşi salariaţii colectori au un program de de lucru zilnic de 10 ore. In multe întreprinderi conducerile au dispus ca în schimbul II de lucru să fie interzisă intrarea salariaţilor de la I.C.M. Or, credem, această măsură este iraţională. Este necesar ca ori de cîte ori situaţia impune, să se acţioneze rapid pentru predarea-preluarea deşeurilor metalice, cu atît mai mult cu cît în luna mai, din cauza inundaţiilor, activitatea I.C.M. a fost mult frînată , înregistrînd pierderi în valoare de 926.000 de lei. Or, recuperarea acestora, satisfacerea cerinţelor sporite ale siderurgiei necesită atît înzecirea eforturilor organelor I.C.M., cît şi un sprijin concret, ajutor efectiv din partea conducerilor tuturor întreprinderilor şi unităţilor economice din judeţ, gospodăririi judicioase strîngerii, sortării şi predării deşeurilor CUM ŞI CE PREIA D. C. A. — La început v-am ruga să ne spuneţi ce condiţii trebuie să îndeplinească materialele pe care le preluaţi. Ne gîndim la faptul că în urma inundaţiilor au fost deteriorate cantităţi importante de cărţi, ambalaje, haine etc. Acestea sau alte deşeuri le preluaţi murdare? — Da. Le preluăm. Punem doar o singură condiţie: să fie uscate. Atît pentru a nu se deteriora în continuare, cît şi pentru a plăti aceste mărfuri la greutatea lor reală. — După cîte am fost informaţi, un loc important în activitatea întreprinderii ocupă preluarea deşeurilor de hîrtie. In legătură cu aceasta ce consideraţi necesar să cunoască populaţia? — Colectarea hîrtiilor se desfăşoară in două direcţii principale: în primul rînd, în baza unei Hotărîri a Consiliului de Miniştri, unităţile socialiste sînt datoare să predea intreaga cantitate de deşeuri de hîrtie rezultată din producţie sau din alte activităţi cotidiene. în al doilea rînd, colectăm hîrtie prin acţiunile organizate în rîndul populaţiei. în acest an, numai de la populaţie trebuie să colectăm circa 8GO.OOO kg deşeuri de hîrtie, reprezentînd 30 la sută din intreaga cantitate planificată. Această cantitate reprezintă, în raport cu numărul populaţiei judeţului, 33.500 kg de hîrtie de persoană. Dar un calcul ne arată că anual se utilizează o cantitate mult mai mare de hîrtie sub forma ziarelor, revistelor, caietelor, hîrtiei de ambalaj etc. Totuşi, din păcate, cea mai mare parte a acestei materii ajunge la gunoi ori se arde, nu ia drumul fabricilor de hîrtie pentru prelucrare. în fiecare unitate socialistă a fost denumită cite o persoană care să se ocupe de colectarea şi predarea sistematică a deşeurilor de hîrtie. Cu timpul, multe dintre persoanele însărcinate cu acest lucru şi-au schimbat locul de muncă, fără să fi fost înlocuiţi. Nouă — cu cei 50 de salariaţi ai noştri — ne este imposibil să fim în permanenţă în fiecare întreprindere. Pentru a reactiva acţiunea de colectare a hîrtiei, am hotărît să revenim asupra formei organizatorice amintite, astfel ca în fiecare unitate să existe o persoană care, în schimbul remunerării corespunzătoare, să asigure colectarea şi predarea integrală a deşeurilor de hîrtie. Vom căuta totodată ca populaţia să o mobilizăm, prin diferite forme propagandistice, la acţiunea de predare a tuturor deşeurilor de Convorbire cu AGOSTON ANTAL, directorul întreprinderii de colectare, achiziţionare şi preindustrializare a deşeurilor pentru industria uşoară hîrtie pe care le deţin în gospodăriile personale. Intenţionăm, printre altele, să edităm mici afişe în care să chemăm populaţia la această acţiune. — Ce vor cuprinde aceste miniafişe şi cum preconizaţi să remuneraţi activitatea responsabililor din întreprinderi şi instituţii? — Afişele vor cuprinde, de pildă, anunţul că organele întreprinderii noastre, în ziua şi între orele stabilite, se vor deplasa pe străzi şi cartiere (se va scrie numele acestora) pentru a prelua hîrtia de la populaţie. în ce priveşte contravaloarea cantităţii de hîrtie predată, fiecărei întreprinderi şi instituţii îi vor fi livraţi banii respectivi, la care se mai adaugă între 11 şi 15 bani pe kg de hîrtie pentru salariatul care se ocupă de această problemă. Se înţelege că persoana respectivă îşi va desfăşura activitatea în afara orelor sale de program. — Ce importanţă prezintă colectarea deşeurilor textile, indiferent că sunt ţesături ori tricotaje? — Noi preluăm de la fabricile de confecţii, ţesătorii, alte unităţi de confecţii orice fel de deşeuri textile, noi ori vechi. Unele întreprinderi au contractat anumite cantităţi de deşeuri pe care le preluăm periodic, iar din alte unităţi ori de cîte ori sîntem sesizaţi. Dar iată şi aici o situaţie comparativă: prin reţeaua comercială — de stat şi cooperatistă — se desfac anual către populaţie 130.000 tone produse textile în întreaga ţară. Din această cantitate se înapoiază, prin întreprinderile noastre de colectare, sub formă de textile uzate abia 12.000 tone, adică cu ceva mai mult de 10 la sută. Or, sîntem convinşi că această proporţie poate şi trebuie mult îmbunătăţită, cel puţin din două motive: reprezintă o importantă sursă de materii prime pentru industria textilă, ori, vîndute la export aceste deşeuri ne aduc valută. De altfel, din cantitatea colectată 25 la sută este livrată la export. în fabricarea stofelor, chiar şi a celor mai fine, filaturile şi ţesătoriile utilizează între 4 şi 15 la sută deşeuri textile din hîrtie. Dar deşeurile textile au utilizări şi in alte domenii industriale: in fabricile de ţigarete, de hîrtie, în compoziţia hîrtiei gudronate, a vatei termoizolante etc. — Am aflat că întreprinderea preia sticle care nu se mai pot valorifica, cioburi de sticlă şi deşeuri din cauciuc. Ce puteţi spune in legătură cu aceasta? — Fără îndoială, şi aceasta este o sarcină importantă a întreprinderii noastre. Începînd din acest an preluăm din nou cioburi de sticlă pe care le livrăm apoi fabricilor de sticlă care şi-au manifestat dorinţa ca în acest an, precum şi în 1971 să primească cantităţi sporite de cioburi. In ce priveşte deşeurile de cauciuc, preluăm anvelope şi pneuri, in orice stare s-ar afla. Desigur, deocamdată, pînă la valorificarea acestor deşeuri în industria de cauciuc, noi le livrăm fabricilor de cărămizi care le utilizează drept combustibil: cele de la Jimbolia şi Suseni (din judeţul nostru). Intrucît nu există cumpărători, în întreprinderi şi alte instituţii s-au adunat cantităţi mari de anvelope auto uzate. Numai la noi, la D.C.A., care este o unitate relativ mică, s-au adunat de la mijloacele proprii de transport circa 200 de anvelope din cauciuc. Ceea ce confirmă încă o dată necesitatea şi actualitatea colectării acestor deşeuri. Pagină realizată de M. BĂRDĂŞANU Preţurile de cumpărare a deşeurilor de la populaţie întreprinderea de colectare preia şi deşeurile metalice oxidate, ruginite, erodate, ca de exemplu: plăci de acumulatoare, sîrmă de cupru arsă, deşeuri de turnătorie etc. Pentru loturile de metale cu calităţi apropiate, omogene, tarifele sînt mai mari decît în cazul metalelor amestecate. Totodată, au valori mai mari metalele laminate şi turnate mari, faţă de şpan, tablă subţire şi deşeuri mărunte. — Zdrenţe de tricotaje şi suman alb tip lină — Zdrenţe din bumbac — Zdrenţe de suman şi postav curăţat — Zdrenţe din in şi cînepă — Maculatură albă nescrisă-netipârită — Maculatură albă scrisă-tipărită — Maculatură arhivă — Hîrtie de ambalaj, saci hîrtie — Carton — Cioburi de sticlă (albă şi colorată) — Deşeuri de oţel — Deşeuri de fontă — Cupru — Alamă — Bronz cu staniu — Bronz cu aluminiu — Bronz cu plumb — Alpaca — Aluminiu — Zinc — Plumb — Staniu NOTĂ: —5,— lei/kg -0,50 „ „ —2_II li -2,- „ „ -0.35 ,. „ —0,31 „ „ -0,31 „ „ -0,23 „ „ 0,25 „ ,, -0,10 „ „ 0.10-0,30 „ „ 0,35—0,40 „ „ 0,90-5,70 „ „ 0,45-3,- „ „ 0,25—2 40 „ „ 0,25—2,40 „ „ 0 25-2,- „ „ 3,80 „ „ 0,50—2,40 „ „ 1.90 „ „ 2,00—3,00 „ „ 5.— „ „ Anchetă fulger în întreprinderile din Reghin Cu dorinţa de a cunoaşte situţia reală, am întreprins de curînd o vizită-fulger în cîteva întreprinderi ale oraşului Reghin. Iată constatările noastre: La Complexul de prelucrare a lemnului s-au adeverit, din păcate, cele spuse de către Teodor Tosun, dispecer la I.C.M. Locurile desemnate pentru colectarea deşeurilor metalice sînt cu totul necorespunzătoare. Boxele se află în spatele atelierelor mecanice, unde accesul mijloacelor de transport are loc greoi. In plus, deșeurile metalice zac aruncate în amestec cu lemn, pămînt, cărămizi, var stins. In prezent există două astfel de aşa-zise „locuri rezervate” pentru adunarea deşeurilor metalice, la o distanţă de cîţiva zeci de metri. Intre cele două „depozite” îşi întinde firele calea ferată forestieră, ceea ce, se poate presupune, nu permite apropierea de boxe. Din această cauză, circa 10 tone de deşeuri metalice stau izolate, fără a putea fi scoase şi transportate. In plus, de curînd s-a săpat un şanţ de scurgere a apelor în imediata apropiere a depozitului, ceea ce face practic imposibilă scoaterea metalelor. In legătură cu această situaţie am cerut explicaţii de la cei în drept. La serviciul mecanic-şef al intreprinderii, înainte de toate ni se prezintă o adresă circulară, trimisă fiecărui sector. Se încearcă o justificare a neregulilor semnalate, răspunderea fiind aruncată pe seama şefilor de sectoare şi secţii care, chipurile, nu s-ar ocupa cu problema strîngerii şi depozitării deşeurilor feroase. Trebuie să spunem însă că lectura acestei circulare nu ne-a convins de loc că situaţia se va îmbunătăţi radical în viitor. Cu atît mai puţin cu cit şanţul săpat în jurul depozitului pentru amplasarea cablurilor de faţă nu va fi acoperit, după cum am aflat, nici peste 30 de zile. La întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme, boxele pentru deşeuri au fost plasate vizibil, aproape de poarta de intrare. Există pentru fiecare sort de metal boxe speciale, îngrădite cu gard din beton, tăbliţe care indică felul şi dimensiunile metalelor, întreprinderea livrează lunar către furnalele siderurgiei în jur de 90 de tone de deşeuri, cu respectarea condiţiilor de calitate şi compoziţie cerute de instrucţiuni. A treia întreprindere vizitată este „Republica". Din informaţiile primite am aflat că în ultimele 12 luni aici s-au prelucrat circa 12.000 tone oţel, laminate, fontă cenuşie şi globulară. Deşi are o gamă largă de activităţi şi dispune de ateliere de prelucrare şi turnătorii, colectivul întreprinderii acordă o mare atenţie gospodăririi judicioase a metalelor, colectării şi predării deşeurilor. In anul trecut organele I.C.M. au preluat aproape 2.500 tone deşeuri metalice. Spiritul gospodăresc reiese şi din modul cum se colectează şi se îndepărtează șpanul din hale. Există un ingenios sistem de conducte, prin care deșeurile de la etajele superioare sunt trimise în niște remorci aflate în apropierea halelor. DIN 10 TONE 100.000 Cafidi 100.000 mxndatai 1.011» r jT jmr s xv/i Is '^ ÄT y 4ir/4r/jr/«r/jr/^r/4 TIRNÁVENI: Sarcina de colectare depăşita cu 600.000 lei Depunînd eforturi susţinute şi asigurînd asistența tehnică necesară unităţilor furnizoare în sortarea, depozitarea cît și pentru descoperirea de noi rezerve de materiale, colectivele de muncă ale unităţilor de achiziţii şi colectare a deşeurilor din oraşul Tîrnăveni au obţinut în primul semestru al anului realizări de seamă. Colectivul centrului I.C.M. Tîrnăveni (şef centru Ioan Adarm a realizat peste plan în această perioadă: 300 tone Fier, 48 tone cenuşă de zinc, 21 tone plumb, 9 tone aluminiu, 4 tone cupru, 2 tone alamă şi alte metale în valoare de peste 600.000 de lei, obţinînd un beneficiu peste plan de 190.000 de lei. Rezultatele cele mai bune în acţiunea de colectare a deşeurilor de metale au fost obţinute la Combinatul chimic, Fabrica de geamuri, Centrala electrică de termoficare I.M.A. Tîrnăveni şi altele. O activitate bună pe această linie desfăşoară Cornel Drăguşin de la combinatul chimic. Vasile Boandă de la Fabrica de geamuri, ing. Daniel Stanciu de la I.M.A., Aurel Adam de la Autobaza T. A. şi alţii. In primul semestru al anului s-au obţinut rezultate bune şi la centrul D.C.A. Tîrnăveni care a realizat peste plan 98.000 kg. deşeuri de hîrtie şi peste 24.000 kg. deşeuri textile. In aceeaşi perioadă I.R.V.A. Tîrnăveni a achiziţionat de la populaţie 233.000 buc. sticle şi borcane, cu 8.000 buc. mai mult decît prevederile planului. Pentru intensificarea prin toate formele şi mijloacele a acţiunii de recuperare a deşeurilor, în vederea redării acestora circuitului economic, s-a constituit un colectiv orăşenesc de coordonare, din care fac parte membrii ai biroului comitetului orăşenesc de partid şi ai comitetului executiv al consiliului popular, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, precum şi ai unităţilor de achiziţii şi colectare a deşeurilor. S-au stabilit măsuri — ne spunea tov. Ştefan Lucaci, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc, membru al colectivului orăşenesc de coordonare , ca în toate unităţile economice, în toate instituţiile să fie urmărit cu cea mai mare stricteţe modul în care sunt gospodărite materiile prime şi materialele folosite în procesul de producţie, iar deşeurile rezultate să fie recuperate şi predate unităţilor de colectare. In baza planului de măsuri, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii economice s-au numit salariaţi care urmăresc îndeplinirea sarcinilor privind colectarea şi predarea deşeurilor. Intrucît şi în sectorul gospodăriei populaţiei se găsesc însemnate cantităţi de deşeuri, s-au stabilit măsuri şi urmează a se organiza acţiuni pe cartiere, în cadrul cărora deputaţii, comitetele de cetăţeni, asociaţiile de locatari vor trece la mobilizarea populaţiei pentru colectarea unor cantităţi cît mai mari de deşeuri, iar reprezentanţii unităţilor de achiziţii şi colectare vor fi prezenţi cu mijloacele de transport necesare pentru preluarea operativă a acestora. Este necesar ca această acţiune să fie sprijinită de întreaga populaţie, avînd o mare importanță pentru economia națională. V Isis\s s II IS I \