Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-15 / nr. 164

»IS. d kluh tcsatfaJU. 1 MTRMENTI Bilanţ semestrial Cu toate condiţiile grele in care s-a desfăşurat activitatea de colectare şi preluare a deşeurilor în lunile mai şi prima parte a lunii iunie, bilanţul primului semestru este pozitiv. In această perioadă au fost colectate următoarele cantităţi: — oţel 10.500 tone — fontă­­ 341tone — cupru și derivate 376tone — zinc 257tone — plumb 249tone — aluminiu 180tone — hîrtie 1.300tone —• deșeuri textile 350tone Toată atenţia a metalelor. După cum se ştie, economia noastră naţională in plin progres utilizează an de an cantităţi tot mai mari de metale. Conducerea de partid şi de stat a trasat ca o sarcină importantă organelor şi organizaţiilor de partid, întreprin­derilor şi altor unităţi economice să manifeste o grijă deosebită gospodăririi şi utilizării metalelor. Fără îndoială, succesul acestei preocupări trebuie asigurat încă de pe planşeta proiectanţilor, apoi în întreprinderi, instituţii, pe şan­tierele de construcţii. Nu este însă suficient să realizăm o maşină, un utilaj care să întrunească caracte­risticile cerute, să fie uşoară în greutate. Tot atît de importantă este alegerea acelor tehnologii de fabricaţie care să faciliteze un consum cît mai mic de metal pen­tru realizarea utilajului respectiv. Şi chiar dacă în fazele de proiec­tare, în cea de fabricaţie, s-a reu­şit să se reducă consumul de me­tal, nimeni nu-şi poate permite să neglijeze cantitatea de metal, mai mare sau mai mică, rezultată din procesul de prelucrare. Organizarea judicioasă a colec­tării şi revalorificării deşeurilor metalice trebuie să ocupe un loc tot atît de important ca şi organi­zarea propriu-zisă a procesului de producţie din fiecare întreprindere. Această acţiune trebuie ridicată în toate întreprinderile, pe toate şan­tierele la nivelul importanţei care i se acordă în prezent, pentru că cerinţele de metal ale industriei sunt an de an tot mai mari. Este total greşită ideea că dacă avem o ţară bogată, ne putem permite să risipim, să folosim nechibzuit aceste bogăţii. Şi pentru a păstra rezervele naturale, pentru a asi­gura in continuare dezvoltarea ţă­rii este necesar ca materialele re­­valorificabile, deşeurile să fie re­aduse în circuitul economic, să fie utilizate în fabricarea altor pro­duse utile societăţii noastre. Iată de ce, a acţiona în acest spirit este o datorie patriotică a fiecă­rui cetăţean. Situaţiile statistice ne arată că, nu puţine colective de muncă, ca­re au privit cu toată seriozitatea problema colectării deşeurilor, şi-au realizat deja angajamentele pe întregul an. Este necesar însă ca în continuare toate întreprinde­rile, instituţiile, consiliile populare, sindicatele, organizaţiile de femei şi de tineret care şi-au luat anga­jamente, să reanalizeze posibilită­ţile de care dispun. In acelaşi timp, populaţia poate contribui într-o măsură importantă la satisfacerea necesităţilor de materii prime ale economiei na­ţionale. In fiecare gospodărie se găseşte cîte un obiect din metal de prisos, uzat, nefolosibil. Desi­gur că una sau două oale sau cratițe găurite nimeni nu le duce la I.C.M. Dar dacă aceste obiecte sunt adunate pe străzi, cartiere, sa­te, comune, ele reprezintă vagoa­ne, trenuri întregi de metal. Este necesar, mai ales în între­prinderile industriale să se acorde cea mai mare atenţie acestei pro­bleme. Organizaţiile de partid, de tineret şi obşteşti să desfăşoare mai larg munca de mobilizare a salariaţilor pentru buna gospodă­rire a metalelor, colectarea cores­punzătoare şi predarea acestora către I.C.M. Conducerile întreprin­derilor au datoria să desemneze un salariat care, pe lîngă obliga­ţiile cotidiene de serviciu, să se ocupe cu simţ de răspundere de sortarea corespunzătoare a deşeu­rilor metalice. Trebuie subliniat aici aportul şi preocuparea unor întreprinderi ca Electro-Mureş, U.R.A., I.R.U.M. Reghin, „Lemeta" Sighişoara, care sprijină perma­nent organele I.C.M. în acţiunea de colectare, predînd întotdeauna cantităţi considerabile de metal. De pildă, numai Electro-Mureş, în luna iunie a predat 18.000 kg cu­pru, mari cantităţi de alamă, alu­miniu, bronz, oţel. Iar Combinatul chimic din Tîrnăveni a predat circa 500 tone de metal, cu mult peste cifra contractată iniţial. în aceste întreprinderi, conducerile adminis­trative se preocupă de problema colectării şi predării deşeurilor, respectâ­ndu-se condiţiile stabilite de Consiliul de Miniştri privind sortarea metalelor. Sunt însă întreprinderi care în­calcă instrucţiunile în vigoare, ca­re vind către populaţie o parte a deşeurilor metalice. In aceste uni­tăţi, colectarea nu se face cu dis­­cernămînt, fiind aruncate în a­­ceeaşi boxă deşeuri de metale fe­roase şi neferoase. în această pri­vinţă o parte de vină revine şi or­ganelor I.C.M., care nu întotdeau­na au preluat la timp cantităţile de deşeuri existente, datorită mai ales stării de uzură avansată a mijloacelor proprii de transport. Este necesar, desigur, ca această stare de lucruri să fie înlăturată rapid. Un alt factor care îngreunează desfăşurarea normală a acestei acţiuni este şi acela că orga­nele I.C.M. nu au acces în multe întreprinderi după ora 14, deşi sa­lariaţii colectori au un program de de lucru zilnic de 10 ore. In multe întreprinderi conducerile au dis­pus ca în schimbul II de lucru să fie interzisă intrarea salariaţilor de la I.C.M. Or, credem, această măsură este iraţională. Este nece­sar ca ori de cîte ori situaţia im­pune, să se acţioneze rapid pen­tru predarea-preluarea deşeurilor metalice, cu atît mai mult cu cît în luna mai, din cauza inundaţiilor, activitatea I.C.M. a fost mult frî­­nată , înregistrînd pierderi în va­loare de 926.000 de lei. Or, recu­perarea acestora, satisfacerea ce­rinţelor sporite ale siderurgiei ne­cesită atît înzecirea eforturilor or­ganelor I.C.M., cît şi un sprijin concret, ajutor efectiv din partea conducerilor tuturor întreprinderilor şi unităţilor economice din judeţ, gospodăririi judicioase strîngerii, sortării şi predării deşeurilor CUM ŞI CE PREIA D. C. A. — La început v-am ruga să ne spuneţi ce condiţii trebuie să înde­plinească materialele pe care le preluaţi. Ne gîndim la faptul că în urma inundaţiilor au fost deterio­rate cantităţi importante de cărţi, ambalaje, haine etc. Acestea sau alte deşeuri le preluaţi murdare? — Da. Le preluăm. Punem doar o singură condiţie: să fie uscate. Atît pentru a nu se deteriora în continuare, cît şi pentru a plăti a­­ceste mărfuri la greutatea lor reală. — După cîte am fost informaţi, un loc important în activitatea în­treprinderii ocupă preluarea de­şeurilor de hîrtie. In legătură cu aceasta ce consideraţi necesar să cunoască populaţia? — Colectarea hîrtiilor se desfă­şoară in două direcţii principale: în primul rînd, în baza unei Ho­­tărîri a Consiliului de Miniştri, u­­nităţile socialiste sînt datoare să predea intreaga cantitate de de­şeuri de hîrtie rezultată din pro­ducţie sau din alte activităţi coti­diene. în al doilea rînd, colectăm hîrtie prin acţiunile organizate în rîndul populaţiei. în acest an, nu­mai de la populaţie trebuie să co­lectăm circa 8GO.OOO kg deşeuri de hîrtie, reprezentînd 30 la sută din intreaga cantitate planificată. A­­ceastă cantitate reprezintă, în ra­port cu numărul populaţiei jude­ţului, 3­3.500 kg de hîrtie de per­soană. Dar un calcul ne arată că anual se utilizează o cantitate mult mai mare de hîrtie sub forma ziarelor, revistelor, caietelor, hîr­­tiei de ambalaj etc. Totuşi, din pă­cate, cea mai mare parte a acestei materii ajunge la gunoi ori se ar­de, nu ia drumul fabricilor de hîr­tie pentru prelucrare. în fiecare unitate socialistă a fost denumită cite o persoană ca­re să se ocupe de colectarea şi predarea sistematică a deşeurilor de hîrtie. Cu timpul, multe dintre persoanele însărcinate cu acest lucru şi-au schimbat locul de muncă, fără să fi fost înlocuiţi. Nouă — cu cei 50 de salariaţi ai noştri — ne este imposibil să fim în permanenţă în fiecare între­prindere. Pentru a reactiva acţiu­nea de colectare a hîrtiei, am ho­­tărît să revenim asupra formei or­ganizatorice amintite, astfel ca în fiecare unitate să existe o per­soană care, în schimbul remune­rării corespunzătoare, să asigure colectarea şi predarea integrală a deşeurilor de hîrtie. Vom căuta totodată ca popu­laţia să o mobilizăm, prin diferite forme propagandistice, la acţiunea de predare a tuturor deşeurilor de Convorbire cu AGOSTON ANTAL, directorul întreprinderii de colectare, achiziţionare şi preindustrializare a deşeurilor pentru industria uşoară hîrtie pe care le deţin în gospo­dăriile personale. Intenţionăm, printre altele, să edităm mici afi­şe în care să chemăm populaţia la această acţiune. — Ce vor cuprinde aceste mini­­afişe şi cum preconizaţi să remu­neraţi activitatea responsabililor din întreprinderi şi instituţii? — Afişele vor cuprinde, de pil­dă, anunţul că organele întreprin­derii noastre, în ziua şi între orele stabilite, se vor deplasa pe străzi şi cartiere (se va scrie numele a­­cestora) pentru a prelua hîrtia de la populaţie. în ce priveşte contravaloarea cantităţii de hîrtie predată, fiecărei întreprinderi şi instituţii îi vor fi livraţi banii respectivi, la care se mai adaugă între 11 şi 15 bani pe kg de hîrtie pentru salariatul care se ocupă de această problemă. Se înţelege că persoana respectivă îşi va desfăşura activitatea în afara orelor sale de program. — Ce importanţă prezintă co­lectarea deşeurilor textile, indife­rent că sunt ţesături ori tricotaje? — Noi preluăm de la fabricile de confecţii, ţesătorii, alte unităţi de confecţii orice fel de deşeuri textile, noi ori vechi. Unele între­prinderi au contractat anumite cantităţi de deşeuri pe care le preluăm periodic, iar din alte uni­tăţi ori de cîte ori sîntem sesi­zaţi. Dar iată şi aici o situaţie com­parativă: prin reţeaua comercială — de stat şi cooperatistă — se desfac anual către populaţie 130.000 tone produse textile în în­treaga ţară. Din această cantitate se înapoiază, prin întreprinderile noastre de colectare, sub formă de textile uzate abia 12.000 tone, adică cu ceva mai mult de 10 la sută. Or, sîntem convinşi că a­­ceastă proporţie poate şi tre­buie mult îmbunătăţită, cel puţin din două motive: reprezintă o im­portantă sursă de materii prime pentru industria textilă, ori, vîn­­dute la export aceste deşeuri ne aduc valută. De altfel, din cantita­tea colectată 25 la sută este li­vrată la export. în fabricarea stofe­lor, chiar şi a celor mai fine, fila­turile şi ţesătoriile utilizează între 4 şi 15 la sută deşeuri textile din hîrtie. Dar deşeurile textile au uti­lizări şi in alte domenii indus­triale: in fabricile de ţigarete, de hîrtie, în compoziţia hîrtiei gudro­nate, a vatei termoizolante etc. — Am aflat că întreprinderea preia sticle care nu se mai pot valorifica, cioburi de sticlă şi de­şeuri din cauciuc. Ce puteţi spune in legătură cu aceasta? — Fără îndoială, şi aceasta este o sarcină importantă a întreprin­derii noastre. Începînd din acest an preluăm din nou cioburi de sticlă pe care le livrăm apoi fabri­cilor de sticlă care şi-au manifes­tat dorinţa ca în acest an, precum şi în 1971 să primească cantităţi sporite de cioburi. In ce priveşte deşeurile de cau­ciuc, preluăm anvelope şi pneuri, in orice stare s-ar afla. Desigur, deocamdată, pînă la valorificarea acestor deşeuri în industria de cauciuc, noi le livrăm fabricilor de cărămizi care le utilizează drept combustibil: cele de la Jimbolia şi Suseni (din judeţul nostru). Intrucît nu există cumpărători, în întreprin­deri şi alte instituţii s-au adunat cantităţi mari de anvelope auto u­­zate. Numai la noi, la D.C.A., care este o unitate relativ mică, s-au adunat de la mijloacele proprii de transport circa 200 de anvelope din cauciuc. Ceea ce confirmă în­că o dată necesitatea şi actuali­tatea colectării acestor deşeuri. Pagină realizată de M. BĂRDĂŞANU Preţurile de cumpărare a deşeurilor de la populaţie întreprinderea de colectare preia şi deşeurile metalice oxi­date, ruginite, erodate, ca de exemplu: plăci de acumulatoare, sîrmă de cupru arsă, deşeuri de turnătorie etc. Pentru loturile de metale cu calităţi apropiate, omogene, tarifele sînt mai mari decît în cazul metalelor amestecate. Totodată, au valori mai mari meta­lele laminate şi turnate mari, faţă de şpan, tablă subţire şi deşeuri mărunte. — Zdrenţe de tricotaje şi suman alb tip lină — Zdrenţe din bumbac — Zdrenţe de suman şi postav curăţat — Zdrenţe din in şi cînepă — Maculatură albă nescrisă-netipârită — Maculatură albă scrisă-tipărită — Maculatură arhivă — Hîrtie de ambalaj, saci hîrtie — Carton — Cioburi de sticlă (albă şi colorată) — Deşeuri de oţel — Deşeuri de fontă — Cupru — Alamă — Bronz cu staniu — Bronz cu aluminiu — Bronz cu plumb — Alpaca — Aluminiu — Zinc — Plumb — Staniu NOTĂ: —5,— lei/kg -0,50 „ „ —2_II li -2,- „ „ -0.35 ,. „ —0,31 „ „ -0,31 „ „ -0,23 „ „ 0,25 „ ,, -0,10 „ „ 0.10-0,30 „ „ 0,35—0,40 „ „ 0,90-5,70 „ „ 0,45-3,- „ „ 0,25—2 40 „ „ 0,25—2,40 „ „ 0 25-2,- „ „ 3,80 „ „ 0,50—2,40 „ „ 1.90 „ „ 2,00—3,00 „ „ 5.— „ „ Anchetă fulger în întreprinderile din Reghin Cu dorinţa de a cunoaşte situ­­ţia reală, am întreprins de curînd o vizită-fulger în cîteva întreprin­deri ale oraşului Reghin. Iată constatările noastre: La Complexul de prelucrare a lemnului s-au adeverit, din păca­te, cele spuse de către Teodor Tosun, dispecer la I.C.M. Locurile desemnate pentru colectarea de­şeurilor metalice sînt cu totul ne­corespunzătoare. Boxele se află în spatele atelierelor mecanice, unde accesul mijloacelor de transport are loc greoi. In plus, deșeurile metalice zac aruncate în amestec cu lemn, pămînt, cărămizi, var stins. In prezent există două astfel de aşa-zise „locuri rezervate” pen­tru adunarea deşeurilor metalice, la o distanţă de cîţiva zeci de metri. Intre cele două „depozite” îşi întinde firele calea ferată fo­restieră, ceea ce, se poate presu­pune, nu permite apropierea de boxe. Din această cauză, circa 10 tone de deşeuri metalice stau izo­late, fără a putea fi scoase şi transportate. In plus, de curînd s-a săpat un şanţ de scurgere a ape­lor în imediata apropiere a depo­zitului, ceea ce face practic impo­sibilă scoaterea metalelor. In le­gătură cu această situaţie am ce­rut explicaţii de la cei în drept. La serviciul mecanic-şef al intre­­prinderii, înainte de toate ni se prezintă o adresă­ circulară, trimisă fiecărui sector. Se încearcă o jus­tificare a neregulilor semnalate, răspunderea fiind aruncată pe seama şefilor de sectoare şi secţii care, chipurile, nu s-ar ocupa cu problema strîngerii şi depozitării deşeurilor feroase. Trebuie să spu­nem însă că lectura acestei circu­lare nu ne-a convins de loc că si­tuaţia se va îmbunătăţi radical în viitor. Cu atît mai puţin cu cit şan­ţul săpat în jurul depozitului pen­tru amplasarea cablurilor de faţă nu va fi acoperit, după cum am aflat, nici peste 30 de zile. La întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme, boxele pen­tru deşeuri au fost plasate vizibil, aproape de poarta de intrare. Există pentru fiecare sort de metal boxe speciale, îngrădite cu gard din beton, tăbliţe care indică felul şi dimensiunile metalelor, între­prinderea livrează lunar către fur­nalele siderurgiei în jur de 90 de tone de deşeuri, cu respectarea condiţiilor de calitate şi compoziţie cerute de instrucţiuni. A treia întreprindere vizitată este „Republica". Din informaţiile pri­mite am aflat că în ultimele 12 luni aici s-au prelucrat circa 12.000 tone oţel, laminate, fontă cenuşie şi globulară. Deşi are o gamă lar­gă de activităţi şi dispune de ate­liere de prelucrare şi turnătorii, co­lectivul întreprinderii acordă o ma­re atenţie gospodăririi judicioase a metalelor, colectării şi predării deşeurilor. In anul trecut organele I.C.M. au preluat aproape 2.500 tone deşeuri metalice. Spiritul gos­podăresc reiese şi din modul cum se colectează şi se îndepărtează șpanul din hale. Există un ingenios sistem de conducte, prin care de­șeurile de la etajele superioare sunt trimise în niște remorci aflate în apropierea halelor. DIN 10 TONE 100.000 Cafidi 100.000 m­xndatai 1.011» r jT jmr s xv/i Is '^ ÄT y 4ir/4r/jr/«r/jr/^r/4 TIRNÁVENI: Sarcina de colectare depăşita cu 600.000 lei Depunînd eforturi susţinute şi asigurînd asistența tehnică necesară unităţilor furnizoare în sortarea, depozitarea cît și pentru descoperirea de noi re­zerve de materiale, colectivele de muncă ale unităţilor de achiziţii şi colectare a deşeurilor din ora­şul Tîrnăveni au obţinut în pri­mul semestru al anului realizări de seamă. Colectivul centrului I.C.M. Tîr­năveni (şef centru Ioan Adarm a realizat peste plan în această perioadă: 300 tone Fier, 48 tone cenuşă de zinc, 21 tone plumb, 9 tone aluminiu, 4 tone cupru, 2 tone alamă şi alte metale în va­loare de peste 600.000 de lei, ob­ţinînd un beneficiu peste plan de 190.000 de lei. Rezultatele cele mai bune în acţiunea de colectare a deşeurilor de metale au fost obţinute la Combinatul chimic, Fabrica de geamuri, Cen­trala electrică de termoficare I.M.A. Tîrnăveni şi altele. O ac­tivitate bună pe această linie desfăşoară Cornel Drăguşin de la combinatul chimic. Vasile Boandă de la Fabrica de gea­muri, ing. Daniel Stanciu de la I.M.A., Aurel Adam de la Auto­baza T. A. şi alţii. In primul semestru al anului s-au obţinut rezultate bune şi la centrul D.C.A. Tîrnăveni care a realizat peste plan 98.000 kg. de­şeuri de hîrtie şi peste 24.000 kg. deşeuri textile. In aceeaşi pe­rioadă I.R.V.A. Tîrnăveni a achi­ziţionat de la populaţie 233.000 buc. sticle şi borcane, cu 8.000 buc. mai mult decît prevederile planului. Pentru intensificarea prin toa­te formele şi mijloacele a acţiu­nii de recuperare a deşeurilor, în vederea redării acestora circuitu­lui economic, s-a constituit un colectiv orăşenesc de coordonare, din care fac parte membrii ai biroului comitetului orăşenesc de partid şi ai comitetului executiv al consiliului popular, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de masă, precum şi ai unităţilor de achi­ziţii şi colectare a deşeurilor. S-au stabilit măsuri — ne spunea tov. Ştefan Lucaci, vice­preşedinte al Consiliului popu­lar orăşenesc, membru al colec­tivului orăşenesc de coordonare , ca în toate unităţile economi­ce, în toate instituţiile să fie ur­mărit cu cea mai mare stricteţe modul în care sunt gospodărite materiile prime şi materialele fo­losite în procesul de producţie, iar deşeurile rezultate să fie re­cuperate şi predate unităţilor de colectare. In baza planului de măsuri, în întreprinderi, instituţii şi organi­zaţii economice s-au numit sala­riaţi care urmăresc îndeplinirea sarcinilor privind colectarea şi predarea deşeurilor. Intrucît şi în sectorul gospo­dăriei populaţiei se găsesc însem­nate cantităţi de deşeuri, s-au stabilit măsuri şi urmează a se organiza acţiuni pe cartiere, în cadrul cărora deputaţii, comite­tele de cetăţeni, asociaţiile de lo­catari vor trece la mobilizarea populaţiei pentru colectarea unor cantităţi cît mai mari de de­şeuri, iar reprezentanţii unităţi­lor de achiziţii şi colectare vor fi prezenţi cu mijloacele de transport necesare pentru prelu­area operativă a acestora. Este necesar ca această acţiune să fie sprijinită de întreaga populaţie, avînd o mare impor­tanță pentru economia națională. V Isi­s\s s II IS I \

Next