Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-04 / nr. 181
Anul XXII. Nr. 181 (3.846) MARȚI, 4 august 1970 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DUMINICĂ LA SECERIŞ ZIUA ŞI NOAPTEA, cu maximum de operativitate, la efectuarea lucrărilor de sezon In această perioadă de virf a campaniei de vară, recoltarea la timp, fără pierderi a pâioaselor, arăturile şi însăminţarea culturilor duble constituie sarcini de primă urgenţă pentru toţi lucrătorii ogoarelor. In unele cooperative ca Naina, Acuţari, Sălcud, Gorneşti, Ernei şi altele, aceste lucrări se află într-un stadiu avansat. La nivel de judeţ există mari rămîneri in urmă, în special la arături de vară şi însămînţarea culturilor duble. Pentru terminarea recoltării griului şi recuperarea rămînerilor în urmă, duminică, 2 august a fost o zi intensă de lucru în majoritatea unităţilor agricole. Lucrătorii din I.A.S., cooperatorii, mină în mină cu mecaniza*torii au adunat ieri recolta de pe sute de hectare, au arat şi însăminţat mari suprafeţe. La Nazna, Acăţari şi Sălcuda s-a terminat secerişul Duminică la ora 8, în prezenţa inginerului şef Alexandru Bad şi a Şefului secţiei de mecanizare, Ioan Popşor, cele 4 combine au început lucrul pe ultima parcelă din cele 162 ha cultivate cu grîu. Cooperatorii şi mecanizatorii din Nazna ne spune inginerul , s-au străduit să întîmpine aşa cum se cuvine cea de-a 20-a aniversare a cooperativei şi măreaţa zi de 23 August. Strădaniile, munca intensă ziua şi noaptea, au făcut ca duminică la ora 15:30 în această unitate fruntaşă a judeţului să se încheie secerişul pâioaselor. La această bătălie a recoltei se evidenţiază în primul rind combinerii Ioan Radu, Ioan Pintea, S. Simon şi Vasile Bucur care au folosit maşinile la întreaga lor capacitate, efectuînd in acelaşi timp lucrări de bună calitate. Rodul bogat obţinut — de circa 2.600 kg grîu la ha — chiar şi în condiţiile vitrege ale acestui an evidenţiază pe toţi mecanizatorii, pe toţi acei cooperatori care prin munca lor în luptă cu forţele naturii dezlănţuite şi-au adus aportul la realizarea acestor recolte mari. Tot duminică, „corăbiile argintii" care deservesc cooperativa din Acăţari au „înghiţit" ultimele spice din lanurile unităţii. Cu recoltarea, pină la ora prînzului, a ultimelor 15 ha cu grîu şi la această unitate s-a încheiat secerişul din ultimul an al cincinalului. Tovarăşul Nicolae Joldiş, secretarul comitetului comunal de partid Iernut, ne vesteşte telefonic că printr-o bună organizare a muncii, printr-o intensă participare a cooperatorilor la lucru, duminică a terminat recoltarea griului pe cele 250 ha şi cooperativa agricolă din Sălcud. Exemplul acestei unităţi, care a reuşit să iasă în acest an din rîndul codaşelor în efectuarea lucrărilor agricole, ar trebui urmat şi de celelalte cooperative de pe raza comunei. Ne referim mai întîi la C.A.P. Deag şi iernui care sunt rămase în urmă la recoltări şi unde ziua de duminică nu s-a folosit din plin la seceriş. Defecţiuni în organizarea muncii am întâlnit duminică şi la cooperativa agricolă din Frunzeni. La ora 10,30 cele 6 combine stăteau la marginea lanului. Motivul? Conducerea C.A.P. nu a trimis sacii pînă la acea oră. In timp ce la cooperativa vecină din Logig combinele au intrat în lucru încă de la ora 9, motivul invocat la Frunzeni că lanile ar fi ude nu este cu nimic întemeiat. Întrucît timpul este înaintat şi la nivel de judeţ recolta de grîu s-a adunat pînă sîmbătă numai de pe 60,2 la sută din suprafaţă, se impune o prezenţă mai activă a cooperatorilor in lanuri şi o folosire mai raţională a tuturor combinelor. Deplasarea mai operativă a combinelor din unităţile care au încheiat secerişul, către cele rămase în urmă este o măsură prin care în această sâptâmină se poate secera griul de pe ultimele hectare. In lanurile C.A.P. Saschiz se munceste cu spor. Adunări generale ale salariaţilor CONTRIBUŢIA ŞI RĂSPUNDEREA ÎNTREGIULUI COLECTIV Fabrica de cărămizi „Hercules" din Tîrnăveni s-a impus în acest an prin realizările economico-financiare obţinute. Eforturile consecvente îndreptate spre folosirea cit mai bună a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru au fost încununate de succes. Cu toate greutăţile pricinuite de inundaţii (fabrica a fost scoasă din funcţiune citeva zile), bilanţul semestrului întîi consemnează îndeplinirea şi depăşirea planului la principalii indicatori. Planul la producţia marfă a fost depăşit în prima jumătate a anului cu 2,3 la sută, s-au livrat beneficiarilor suplimentar însemnate cantităţi de cărămizi şi ţigle, s-au obţinut aproape 400.000 de lei beneficii peste plan, s-au redus cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă, în condiţiile creşterii cu 1,9 la sută a productivităţii muncii. Realizările bune de ansamblu au constituit cadrul favorabil pentru dezbaterea sarcinilor care revin în continuare colectivului in 1971. Darea de seamă prezentată de Pira Ştefan, directorul fabricii, a evidenţiat factorii care au condus la rezultatele obţinute şi, fireşte, a punctat neajunsurile ce s-au manifestat în activitatea fabricii şi care au influenţat negativ obţinerea de rezultate şi mai bune. S-a criticat faptul că s-au rebutat peste un milion de ţigle şi cărămizi la fazele de uscare, ardere şi desfacere, că pe lingă cauze obiective rebuturile sunt şi consecinţa unei nerespectări a disciplinei muncii şi tehnologiei. Nu a fost trecut cu vederea nici faptul că s-au depăşit în semestrul trecut, unele consumuri specifice, că s-a manifestat o slabă preocupare pentru diversificarea producţiei etc. Sarcinile de plan pentru semestrul doi şi pe anul 1971 sunt pentru colectivul fabricii mobilizatoare. Dar, după cum a rezultat din dezbateri, pe deplin realizabile. Acest lucru îl dovedesc înseşi faptele : după 20 de zile de la atacarea producţiei semestrului doi colectivul fabricii a raportat că a realizat peste cantitatea planificată 70.000 cărămizi şi ţigle. Referindu-se la sarcinile ce revin fabricii pînă la sfîrşitul anului în curs şi în 1971, muncitorul Gomboczi Bela a analizat rezervele pe care le are echipa din care face parte şi s-a angajat ca în acest an, ţinînd cont de necesitatea mare de materiale de construcţii pentru refacerea obiectivelor distruse de inundaţii, s-a angajat ca întreaga formaţie de lucru din care face parte să-şi depăşească cu 5 la sută sarcinile de plan. Se simte tot mai mult nevoia de cărămizi şi ţigle — arăta muncitoarea Ştef Maria, de aceeanoi nu vom precupeţi nici un efort ca să ne îndeplinim şi depăşim prevederile planului. Această hotărire au luat-o şi muncitorii Antal Ioan, Costea Maria, Jakab Adalbert, Moldovan Sofronica, Szász Iosif, Szász Ioan, in acelasi timp, ei au propus ca pentru ridica- V. MEGHEŞ (Continuare în pag . 3*a) Procentul de 27,2 la insămîntările duble * nu face cinste judeţului Dacă la seceriş, ritmul de lucru se desfăşoară oarecum satisfăcător, la executarea arăturilor şi a în* TRAIAN GABOR (Continuare în pag a 3-a) La Slatina a început construcţia unei fabrici de cabluri electrice Pe platforma industrială a Slatinei, in apropierea Uzinei de aluminiu, a început construcţia unei fabrici de cabluri electrice. Noul obiectiv, a cărui construcţie va ocupa o suprafaţă de 16 ha, va produce anual 20.000 km cabluri electrice pentru instalaţii industriale şi 10.000 tone trefilate, prelucrînd aluminiu şi aliaje furnizate de Uzina din Slatina. Se prevede ca viitoarea fabrică, împreună cu obiectivele sale anexe, să intre în funcţiune în anul 1972. (Agerpres) Un important obiectiv economic în construcţie la Titu In localitatea Titu, din judeţul Dîmboviţa, a început constucţia unui important obiectiv economic. Fabrica de aparate electrice pentru instalaţii de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată în funcţiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricaţie fiind aproape în întregime automatizat. Fabrica va realiza o gamă variată de aparate electrice , comutatoare, prize şi fişe bipolare cu contact de protecţie, tablouri de apartament cu două circuite, sonerii, patroane fuzibile etc. — necesare instalaţiilor electrice interioare. (Agerpres) De la Combinatul siderurgic din Galaţi in cadrul sectorului de materiale refractare al Combinatului siderurgic din Galaţi, aflat in a doua etapă de dezvoltare a început construcţia cuptoarelor 5 şi 6 de var metalurgic, şi se excavează pămintul de fundaţie pentru cuptoarele 7 şi 8. Primele două au termen să intre in funcţiune în 1971, cu o capacitate de 50.000 tone pe an fiecare. In cadrul aceleiaşi investiţii se prevăd şi extinderile necesare în depozitele de calcar, instalarea unei maşini de încărcat de mare productivitate, a unei benzi transportoare şi altor agregate cerute de tehnologia fabricării varului. (Agerpres) Un mare succes al pionierilor tîrgumureşeni la Festivalul naţional al cinecluburilor pioniereşti In pitoreasca tabără de la Porneasa, din judeţul Caraş-Severin, s-a desfăşurat anul acesta Festivalul naţional al cinecluburilor pioniereşti. Manifestarea a prilejuit prezentarea lucrărilor realizate de cinecluburile pioniereşti din numeroase judeţe ale ţării. Juriul festivalului a decernat marele trofeu „Premiu pentru cel mai bun film artistic" Casei pionierilor din muncipiul Tirgu- Mureş, pentru peliculele „Aventurile lui Bobo" şi „Banii“. E un binemeritat trofeu pentru prodigioasa şi frumoasa activitate ce se desfăşoară in toate domeniile la Casa pionierilor din Tîrgu- Mureș. Pagina a 2-a: SPORT ! ZIUA MARINEI, o impresionanţii demonstraţie a vigoarei marinei româneşti Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol,ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare şi civile au arborat însemnele de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut insă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate in avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flutură în adierea brizei marine mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasulcomandant, bogat drapat în tricoloruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele Partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeţi de seamă. La sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi către bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pe însoritul nostru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă începerea festivităţilor. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezenţă în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mişcătoare manifestare a unităţii indestructibile dintre partid şi popor. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tinera şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş este însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturindu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute şi tot pe atît de simbolice iniţiale „P.C.R.". In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine generalullocotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate. Viceamiralul inginer Grigore Marteş, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant şi adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale Elena Ceauşescu, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi celorlalte persoane oficiale şi invitaţilor, bogate buchete de trandafiri şi garoafe roşii. Erau prezenţi în tribună tovarăşii Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Danălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patriineţ, Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şefi de secţie la C.C. a P.C.R., membri ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori, începe serbarea marinărească ... Vreme de o oră şi jumătate puntea vasului-comandant, punţile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuşi, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului devin o imensă, o uriaşă sală de spectacol. Vreme de o oră şi jumătate, mii şi mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstraţie artistică, la o dezlănţuire de vigoare şi măiestrie sportivă. Incepînd cu fantastica apariţie pe spinarea cenuşie a unei balene şi în tovărăşia unor salve de tunete, răzbătînd din adîncuri a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderilor şi străfundurilor de ape şi pînă la plinul de umor — joc-concurs al prinderii raţelor, totul a respirat imaginaţie, voioşie şi în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeţ pe coama prorei, mînuite de lopătari bărboşi, de la Liburna care a aduspe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrin şi Ştefan cel Mare, pină la navele purtătoare de rachete ce au încheiat maiestuos şi concludent parada deschisă de vedetele grănicereşti, navigaţia pe apele române şi construcţia românească de nave au parcurs un drum lung şi glorios. Astăzi România dispune de o puternică flotă fluvială şi de una şi mai puternică maritimă. Navele româneşti, încărcate cu produse ale industriei şi agriculturii ţării, străbat în lung şi în lat mările şi oceanele pămîntului, stabilind punţi trainice de legătură cu lumea, ducînd departe mesajul geniului constructiv, paşnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schimbului de valori materiale între România şi alte ţări ale lumii. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura la Tirgu-Mureş a fost de 25 de grade. Timpul probabil. Vreme relativ călduroasă, cu cerul variabil, local se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pină la potrivit din sud-est şi est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10—15 grade, maximele intre 24—29 grade. Culmea: pe masa redacţiei a apărut din nou un borcan cu iaurt, în care se află cioburi de sticlă! L-a adus o consumatoare — Rozalia Szabó, din Tirgu-Mureş. Gestul e firesc. Argumentele femeii sunt zdrobitoare iar faptul în sine are semnificaţii deosebit de grave. Bucăţile de sticlă atentează direct la sănătatea noastră şi acest lucru l-am mai subliniat de cîteva ori in coloanele ziarului. Dar, după cum se vede foarte clar, degeaba! In asemenea împrejurări neplăcute, consumatorul cu cioburi în linguriţă are dreptul să condamne cu toată asprimea inadmisibila neglijenţă a oamenilor de la secţia de îmbuteliere a iaurtului din Tîrgu-Mureş. Şi noi avem aceeaşi datorie. Orice fel de explicaţii din partea celor vinovaţi sunt neîntemeiate şi n-au acoperire. Neglijenţa lor rămîne un atentat ! P. GIURGIU