Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-04 / nr. 181

Anul XXII. Nr. 181 (3.846) MARȚI, 4 august 1970 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DUMINICĂ LA SECERIŞ ZIUA ŞI NOAPTEA, cu maximum de operativitate, la efectuarea lucrărilor de sezon In această perioadă de virf a campaniei de vară, recoltarea la timp, fără pierderi a pâioaselor, arăturile şi însăminţarea culturilor duble constituie sarcini de primă urgenţă pentru toţi lucrătorii ogoa­­relor. In unele cooperative ca Nai­­na, Acuţari, Sălcud, Gorneşti, Ernei şi altele, aceste lucrări se află în­­tr-un stadiu avansat. La nivel de judeţ există mari rămîneri in urmă, în special la arături de vară şi în­­sămînţarea culturilor duble. Pentru terminarea recoltării griului şi re­cuperarea rămînerilor în urmă, du­­minică, 2 august a fost o zi intensă de lucru în majoritatea unităţilor a­­gricole. Lucrătorii din I.A.S., coope­­ratorii, mină în mină cu mecaniza*­torii au adunat ieri recolta de pe sute de hectare, au arat şi însă­­minţat mari suprafeţe. La Nazna, Acăţari şi Sălcud­a s-a terminat secerişul Duminică la ora 8, în prezenţa inginerului şef Alexandru Bad şi a Şefului secţiei de mecanizare, Ioan Popşor, cele 4 combine au început lucrul pe ultima parcelă din cele 162 ha cultivate cu grîu. Coopera­torii şi mecanizatorii din Nazna ne spune inginerul , s-au străduit să întîmpine aşa cum se cuvine cea de-a 20-a aniversare a coope­rativei şi măreaţa zi de 23 August. Strădaniile, munca intensă ziua şi noaptea, au făcut ca duminică la ora 15:30 în această unitate frun­­taşă a judeţului să se încheie se­cerişul pâioaselor. La această bă­tălie a recoltei se evidenţiază în primul rind combinerii Ioan Radu, Ioan Pintea, S. Simon şi Vasile Bucur care au folosit maşinile la întreaga lor capacitate, efectuînd in acelaşi timp lucrări de bună ca­litate. Rodul bogat obţinut — de circa 2.600 kg grîu la ha — chiar şi în condiţiile vitrege ale acestui an evidenţiază pe toţi mecaniza­torii, pe toţi acei cooperatori care prin munca lor în luptă cu forţele naturii dezlănţuite şi-au adus apor­tul la realizarea acestor recolte mari. Tot duminică, „corăbiile argintii" care deservesc cooperativa din A­­căţari au „înghiţit" ultimele spice din lanurile unităţii. Cu recoltarea, pină la ora prînzului, a ultimelor 15 ha cu grîu şi la această unitate s-a încheiat secerişul din ultimul an al cincinalului. Tovarăşul Nicolae Joldiş, secreta­rul comitetului comunal de partid Iernut, ne vesteşte telefonic că printr-o bună organizare a muncii, printr-o intensă participare a co­operatorilor la lucru, duminică a terminat recoltarea griului pe cele 250 ha şi cooperativa agricolă din Sălcud. Exemplul acestei unităţi, care a reuşit să iasă în acest an din rîndul codaşelor în efectuarea lucrărilor agricole, ar trebui urmat şi de celelalte cooperative de pe raza comunei. Ne referim mai întîi la C.A.P. Deag şi iernui care sunt rămase în urmă la recoltări şi unde ziua de duminică nu s-a folosit din plin la seceriş. Defecţiuni în orga­nizarea muncii am întâlnit duminică şi la cooperativa agricolă din Frun­­zeni. La ora 10,30 cele 6 com­bine stăteau la marginea lanului. Motivul? Conducerea C.A.P. nu a trimis sacii pînă la acea oră. In timp ce la cooperativa vecină din Logig combinele au intrat în lucru încă de la ora 9, motivul invocat la Frunzeni că lan­ile ar fi ude nu este cu nimic întemeiat. Întrucît timpul este înaintat şi la nivel de judeţ recolta de grîu s-a adunat pînă sîmbătă numai de pe 60,2 la sută din suprafaţă, se im­pune o prezenţă mai activă a co­operatorilor in lanuri şi o folosire mai raţională a tuturor combinelor. Deplasarea mai operativă a combi­nelor din unităţile care au încheiat secerişul, către cele rămase în ur­mă este o măsură prin care în a­­ceastă sâptâmină se poate secera griul de pe ultimele hectare. In lanurile C.A.P. Saschiz se munceste cu spor. Adunări generale ale salariaţilor CONTRIBUŢIA ŞI RĂSPUN­DEREA ÎNTREGIULUI COLECTIV Fabrica de cărămizi „Hercules" din Tîrnăveni s-a impus în acest an prin realizările economico-financia­­re obţinute. Eforturile consecvente îndreptate spre folosirea cit mai bună a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru au fost în­cununate de succes. Cu toate greu­tăţile pricinuite de inundaţii (fabri­ca a fost scoasă din funcţiune ci­­teva zile), bilanţul semestrului întîi consemnează îndeplinirea şi depă­şirea planului la principalii indica­tori. Planul la producţia marfă a fost depăşit în prima jumătate a anului cu 2,3 la sută, s-au livrat beneficiarilor suplimentar însem­nate cantităţi de cărămizi şi ţigle, s-au obţinut aproape 400.000 de lei beneficii peste plan, s-au redus cheltuielile la 1.000 de lei produc­­ţie marfă, în condiţiile creşterii cu 1,9 la sută a productivităţii muncii. Realizările bune de ansamblu au constituit cadrul favorabil pentru dezbaterea sarcinilor care revin în continuare colectivului in 1971. Darea de seamă prezentată de Pira Ştefan, directorul fabricii, a evidenţiat factorii care au condus la rezultatele obţinute şi, fireşte, a punctat neajunsurile ce s-au ma­nifestat în activitatea fabricii şi care au influenţat negativ obţine­rea de rezultate şi mai bune. S-a criticat faptul că s-au rebutat pes­te un milion de ţigle şi cărămizi la fazele de uscare, ardere şi desfa­cere, că pe lingă cauze obiective rebuturile sunt şi consecinţa unei nerespectări a disciplinei muncii şi tehnologiei. Nu a fost trecut cu vederea nici faptul că s-au depăşit în semestrul trecut, unele consu­muri specifice, că s-a manifestat o slabă preocupare pentru diversifi­carea producţiei etc. Sarcinile de plan pentru semes­trul doi şi pe anul 1971 sunt pentru colectivul fabricii mobilizatoare. Dar, după cum a rezultat din dez­bateri, pe deplin realizabile. Acest lucru îl dovedesc înseşi faptele : după 20 de zile de la atacarea producţiei semestrului doi colecti­vul fabricii a raportat că a realizat peste cantitatea planificată 70.000 cărămizi şi ţigle. Referindu-se la sarcinile ce revin fabricii pînă la sfîrşitul anului în curs şi în 1971, muncitorul Gom­­boczi Bela a analizat rezervele pe care le are echipa din care face parte şi s-a angajat ca în acest an, ţinînd cont de necesitatea mare de materiale de construcţii pentru refa­cerea obiectivelor distruse de inun­daţii, s-a angajat ca întreaga for­maţie de lucru din care face parte să-şi depăşească cu 5 la sută sar­cinile de plan. Se simte tot mai mult nevoia de cărămizi şi ţigle — arăta muncitoarea Ştef Maria, de aceea­­noi nu vom precupeţi nici un efort ca să ne îndeplinim şi depăşim prevederile planului. A­­ceastă hotărire au luat-o şi muncito­rii Antal Ioan, Costea Maria, Ja­kab Adalbert, Moldovan Sofronica, Szász Iosif, Szász Ioan, in acelasi timp, ei au propus ca pentru ridica- V. MEGHEŞ (Continuare în pag . 3*a) Procentul de 27,2 la insămîntările duble * nu face cinste judeţului Dacă la seceriş, ritmul de lucru se desfăşoară oarecum satisfăcă­tor, la executarea arăturilor şi a în* TRAIAN GABOR (Continuare în pag a 3-a) La Slatina a început con­strucţia unei fa­brici de cabluri electrice Pe platforma industrială a Slatinei, in apropierea Uzinei de aluminiu, a început construcţia unei fabrici de cabluri electrice. Noul obiectiv, a cărui con­strucţie va ocupa o suprafaţă de 16 ha, va produce anual 20.000 km cabluri electrice pen­tru instalaţii industriale şi 10.000 tone trefilate, prelucrînd alumi­niu şi aliaje furnizate de Uzina din Slatina. Se prevede ca viitoarea fabri­că, împreună cu obiectivele sale anexe, să intre în funcţiune în anul 1972. (Agerpres) Un important obiectiv economic în construcţie la Titu In localitatea Titu, din jude­ţul Dîmboviţa, a început con­­stucţia unui important obiectiv economic. Fabrica de aparate electrice pentru instalaţii de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată în funcţiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabrica­ţie fiind aproape în întregime automatizat. Fabrica va realiza o gamă variată de aparate e­­lectrice , comutatoare, prize şi fişe bipolare cu contact de pro­tecţie, tablouri de apartament cu două circuite, sonerii, pa­troane fuzibile etc. — necesare instalaţiilor electrice interioare. (Agerpres) De la Combinatul siderurgic din Galaţi in cadrul sectorului de mate­riale refractare al Combinatului siderurgic din Galaţi, aflat in a doua etapă de dezvoltare a în­ceput construcţia cuptoarelor 5 şi 6 de var metalurgic, şi se ex­cavează pămintul de fundaţie pentru cuptoarele 7 şi 8. Primele două au termen să intre in funcţiune în 1971, cu o capacitate de 50.000 tone pe an fiecare. In cadrul aceleiaşi investiţii se prevăd şi extinderile necesare în depozitele de calcar, instalarea unei maşini de încărcat de mare productivitate, a unei benzi transportoare şi altor agregate cerute de tehnologia fabricării varului. (Agerpres) Un mare succes al pionierilor tîrgu­­mureşeni la Festi­valul naţional al cinecluburilor pioniereşti In pitoreasca tabără de la Po­rn­easa, din judeţul Caraş-Seve­­rin, s-a desfăşurat anul acesta Festivalul naţional al cineclubu­rilor pioniereşti. Manifestarea a prilejuit pre­zentarea lucrărilor realizate de cinecluburile pioniereşti din nu­meroase judeţe ale ţării. Juriul festivalului a decernat marele trofeu „Premiu pentru cel mai bun film artistic" Casei pionierilor din muncipiul Tirgu- Mureş, pentru peliculele „Aven­turile lui Bobo" şi „Banii“. E un binemeritat trofeu pentru prodi­gioasa şi frumoasa activitate ce se desfăşoară in toate domeniile la Casa pionierilor din Tîrgu- Mureș. Pagina a 2-a:­­ S­P­O­R­T ! ZIUA MARINEI, o impresionanţii demonstraţie a vigoarei marinei româneşti Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a Ro­mâniei, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consa­crată oamenilor mării. Zi-simbol,ca multe altele, moment în care po­porul nostru aduce un fierbinte o­­magiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a milita­rilor din forţele navale, a construc­torilor de nave. In această zi, toate navele mili­tare şi civile au arborat însemnele de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au um­plut de clocot şi farmec porturile dunărene, cele de pe apele inte­rioare, porturile maritime. Sărbăto­rirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut insă farmec şi strălucire aparte la Man­galia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei ma­ritime militare aliniate in avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare şi largul mării au do­­bîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flu­tură în adierea brizei marine mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul­­comandant, bogat drapat în trico­­loruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele Partidului Comu­nist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oas­peţi de seamă. La sărbătoare par­ticipă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Ro­mânia. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroa­se state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza ora­şului, în balcoanele impunătoare­lor clădiri ce dau spre plajă şi că­tre bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pe însoritul nostru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aş­teaptă începerea festivităţilor. Este în această masivă prezenţă u­­mană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă pre­zenţă în mijlocul maselor este tot­deauna prilej de mişcătoare mani­festare a unităţii indestructibile din­tre partid şi popor. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tinera şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce com­pun convoiul oficial pătrund în in­cinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţi­me a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş este în­soţită de vii aplauze, de urale în­delungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturindu-se ca o indisolubilă le­gătură a conducătorului cu parti­dul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscu­te şi tot pe atît de simbolice ini­ţiale „P.C.R.". In întîmpinarea tovarăşului Ni­colae Ceauşescu vine generalul­­locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate. Vice­amiralul inginer Grigore Marteş, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe pun­tea vasului co­mandant şi adresea­ză tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale Elena Ceauşescu, tovarăşului Ion Gh­eor­­ghe Maurer, precum şi celorlalte persoane oficiale şi invitaţilor, bo­gate buchete de trandafiri şi ga­roafe roşii. Erau prezenţi în tribu­nă tovarăşii Gheorghe Pană, I­lie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Danălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patriineţ, Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Constanţa al P.C.R., preşe­dintele Consiliului popular jude­ţean, şefi de secţie la C.C. a­ P.C.R., membri ai guvernului, gene­rali şi ofiţeri superiori, începe serbarea marinărească ... Vreme de o oră şi jumătate puntea vasului-comandant, punţi­le celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuşi, fa­leza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avan­portului devin o imensă, o uriaşă sală de spectacol. Vreme de o oră şi jumătate, mii şi mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă de­monstraţie artistică, la o dezlănţui­re de vigoare şi măiestrie spor­tivă. Incepînd cu fantastica apariţie pe spinarea cenuşie a unei balene şi în tovărăşia unor salve de tu­nete, răzbătînd din adîncuri a se­verului zeu Neptun, stăpînul ne­contestat al întinderilor şi străfun­durilor de ape şi pînă la plinul de umor — joc-concurs al prinderii raţelor, totul a respirat imaginaţie, voioşie şi în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia da­cică, vas cu capul de lup, înfipt se­meţ pe coama prorei, mînuite de lopătari bărboşi, de la Liburna care a adus­­pe meleagurile Daciei le­giunile lui Trai­an, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrin şi Ştefan cel Mare, pină la navele purtătoare de rachete ce au în­cheiat maiestuos şi concludent pa­rada deschisă de vedetele grănice­reşti, navigaţia pe apele române şi construcţia românească de nave au parcurs un drum lung şi glo­rios. Astăzi România dispune de o pu­ternică flotă fluvială şi de una şi mai puternică maritimă. Navele ro­mâneşti, încărcate cu produse ale industriei şi agriculturii ţării, stră­bat în lung şi în lat mările şi o­­ceanele pămîntului, stabilind punţi trainice de legătură cu lumea, du­­cînd departe mesajul geniului con­structiv, paşnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schimbului de valori materiale între România şi alte ţări ale lumii. V­REMEA Ieri,­ la ora 12, temperatura la Tirgu-Mureş a fost de 25 d­e grade. Timpul probabil. Vreme rela­tiv călduroasă, cu cerul varia­bil, local se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pină la po­trivit din sud-est şi est. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 10—15 grade, maximele in­tre 24—29 grade. Culmea: pe masa redacţiei a apărut din nou un borcan cu iaurt, în care se află cioburi de sticlă! L-a adus o consumatoare — Rozalia Szabó, din Tirgu-Mu­reş. Gestul e firesc. Argumentele femeii sunt zdrobitoare iar faptul în sine are semnificaţii deosebit de grave. Bucăţile de sticlă aten­tează direct la sănătatea noastră şi acest lucru l-am mai subliniat de cîteva ori in coloanele ziaru­lui. Dar, după cum se vede foarte clar, degeaba! In asemenea împrejurări ne­plăcute, consumatorul cu cioburi în linguriţă are dreptul să con­damne cu toată asprimea inadmi­sibila neglijenţă a oamenilor de la secţia de îmbuteliere a iaur­tului din Tîrgu-Mureş. Şi noi avem aceeaşi datorie. Orice fel de explicaţii din partea celor vinovaţi sunt neîntemeiate şi n-au acoperire. Neglijenţa lor rămîne un aten­tat ! P. GIURGIU

Next