Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-08 / nr. 185

Anul XXII. Nr. 185 (3.850) SÎMBATA, 8 august 1970 6 pagini, 30 de bani TEOTERO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! DECALAJUL ÎNTRE SECERIŞ, TREIERAT ŞI EXECUTAREA ARĂTURILOR SĂ FIE GRABNIC LICHIDAT! ■ Recoltarea cerealelor nu mai ridică probleme ■ Cele mai urgente lucrări—transportul snopilor de pe cîmp şi treieratul recoltei h Procentul de 24,2 la arătură nu reflectă posibilităţile judeţului Din ultima situaţie centralizată la Direcţia agricolă rezultă că în­treprinderile agricole de stat au efectuat recoltarea şi treierişul griului în proporţie de 92 la sută. Deci cele circa 300 ha de pe care urmează să se adune recolta vor fi secerate în cel mult 2 zile. Cu aceasta în întreprinderile agricole de stat care au recoltat majorita­tea suprafeţelor cu combina, în­treaga recoltă va fi pusă la adă­post. Altfel se prezintă însă situa­ţia în cooperativele agricole care au desfăşurat campania de sece­riş în condiţii diferite, ca urmare a expoziţiei terenului şi îmburuienării lanurilor. Alături de combine, în a­­ceste unităţi s-au recoltat manual mari suprafeţe. Dacă secerişul griu­lui, care s-a realizat în proporţie de peste 80 la sută, nu mai ridică pro­bleme deosebite nici în aceste uni­tăţi, transportul snopilor de pe cîmp şi treieratul recoltei au deve­nit lucrări foarte urgente. De ope­rativitatea cu care ele se vor exe­cuta depinde de acum evitarea pierderilor de recoltă. Spunem a­­cest lucru deoarece între recoltare şi treieriş, lucrări care trebuiau să se desfăşoare concomitent, s-a creat un mare decalaj. Din supra­faţa secerată s-a treierat pînă a­­cum abia 58,3 la sută din recoltă. Griul de pe aproape 20.000 ha se află in prezent în clăi pe cîmp şi aceste clăi, în majoritatea lor sînt făcute de mîntuială. Cooperative ca cele din Eremitu, Gălăţeni, Mo­­şuni, Neaua, Sovata, Veţca şi multe altele s-au mulţumit să declare se­cerişul terminat, fără a se preocu- TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a) Pentru a se urgenta punerea la adăpost a recoltei, la C.A.P. Crăciuneşti se treieră şi din clăi. A apărut N­CADRAN MUREŞEAN TIRGU-MUREŞ, AUGUST 1970 Supliment social-politic şi de cultură al ziarului „Steaua roşie“ In aceste zile, la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraşele şi comunele judeţului nostru vă puteţi procura noul număr al suplimentului social-politic şi de cultură al ziarului „Steaua ro­­„CADRAN MUREŞEAN". In cuprins: proză, poezie, reportaje, istorie, eseu, critică lite­­artă plastică, teatru, ştiinţă, semnate de personalităţi ale vieţii noastre politice şi de stat, oameni de cultură şi artă, critici, prozatori şi poeţi tineri şi vîrstnici din judeţul nostru şi din ţară. Printre semnatari: LIVIU SEBESTYÉN, secretar al Comitetului judeţean de partid, general maior PAUL CHELER, poeţii MARIN SORESCU GAVRIL ŞEDRAN, ROMULUS GUGA, SZEKERNYÉS LÁSZLÓ, ION APOSTOL POPESCU, ION HOREA, ZENO GHIŢU­­LESCU, eseiştii VLADIMIR STREINU, SAŞA PANĂ, prof. univ. LIVIU POPOVICIU, IULIU MOLDOVAN, preşedintele Comitetului jude­ţean pentru cultură şi artă. în acest număr mai semnează tinerii poeţi şi prozatori ION ILIE MILEŞAN SERAFIM DUICU, DAN CULCER, VIORICA ME­­REUJA, MONICA PĂUN, MARA NICOARA, SUZANA ZIRA, AN­DREI FREAMĂT, HODOS LÁSZLÓ şi alţii. Numărul din august al „Cadranului mureşean" cuprinde şi portretul inedit al poetului ION BARBU in execuţia lui A. E. BA­­CONSKY, poeme necunoscute de TRISTAN TZARA ilustrat­ în prezentarea graficianului ION CADRAN MUREŞEAN o lectură instructivă pentru toți. Bogat POP, sie rara. (( IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Constructorii au predat 1.126 apartamente De la începutul anului şi pînă în prezent, Trustul judeţean de construcţii-montaj Mureş a predat 1.126 de apartamente. Ultimele blocuri date în folosinţă la începutul acestei luni cuprind 130 de apartamente în cartierele Cornişa, Tudor Vladimirescu şi Săvineşti din Tîrgu-Mureş şi 60 de apartamente la Reghin. Hotărîţi să întîmpine cu realizări remarcabile aniversarea eli­berării patriei, destoinicii constructori din judeţ vor mai termina pî­­nă la sfîrşitul lunii august lucrările la alte 330 de apartamente. Tot­odată vor fi predate clădirile liceului industrial, căminului studen­ţesc, grădiniţei de copii din Tîrgu-Mureş şi a unei şcoli cu 8 săli de clasă la Tîrnăveni, în industria locală Peste plan — o producţie în valoare de 5,2 milioane de lei Industria locală din judeţul nostru a ocupat anul trecut locul I pe ţară în întrecerea dintre unităţile consiliilor populare ju­deţene. Cei peste 8.000 de munci­tori, tehnicieni şi ingineri din în­treprinderile de industrie locală, hotăriţi să menţină în continuare bunul renume cîştigat, şi-au în­deplinit şi depăşit sarcinile pe primele şase luni din acest an. Valorificînd noi rezerve, au depă­şit planul la producţia marfă cu 5,2 milioane de lei, astfel şi-au îndeplinit angajamentul anual la acest indicator. S-au produs de la începutul anului peste plan: 1.653.000 de cărămizi, 62.000 buc carile, 1.480 m­p de ţesături din bumbac, 200 tone biscuiţi, 167 tone tuburi de scurgere din fontă, 45 tone de garnituri de cauciuc şi multe altele. I I I I I I Eforturi încununate de succes Fabrica de confecţii „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş a înregistrat de pe urma inundaţiilor pierderi în producţie in valoare de 7 milioa­ne de lei. Spiritul organizatoric de care a dat dovadă comitetul de direcţie, conjugat cu efortul şi priceperea muncitorilor de aici au făcut ca pînă la ora actuală să se recupereze din pierderi 5.700.000 de lei. Restul de 1.300.000 de lei va fi recuperat pînă la 23 August. Hărnicia colectivului a­­cestei unităţi economice se oglin­deşte fidel într-un nou angaja­ment: să dea pînă la sfîrşitul a­­nului produse peste plan în va­loare de 3.200.000 lei. MARGINALII MELOMANII CU TRANZISTOR SI BUNA CUVIINŢA Celor doi tineri, care au intrat marţi seara la „Café Bucureşti“ din Tg.-Mureş cu tranzistorul deschis le place, desigur, muzica, îndeosebi, judecind după progra­mul pe care-l ascultau, cea u­­şoară. Pînă aici nimic rău, dim­potrivă, dragostea de cintec e o trăsătură aleasă a omului, pe ca­re tinerii în cauză, probabil, o po­sedă. Faptul că iubeşti muzica nu justifică însă o comportare ne­civilizată. Intr-un local public în care, afară de tine, mai sunt zeci de alte persoane, trebuie respec­tate anumite norme, între care şi interdicţia pentru consumatori de a „aduce“ de afară muzică proprie. Să ne închipuim ce hăr­mălaie s-ar produce dacă apara­tele de radio portative ar cînta la mai mul­e mese, după placul fiecăruia dintre posesori. Rezul­tatul ar fi nu muzică ci un zgo­mot neplăcut, iritant, insuporta­bil. Melomanii noştri n-au ţinut seama de normele unei compor­tări civilizate. Ei au refuzat să închidă aparatul la cererea ospă­­tarei. După ce a venit responsa­bila, au părăsit localul şi s-au aşezat la o masă din afară, in faţa vitrinei deschise a localu­lui, răsucind butonul tranzistoru­lui la maximum. In local, muzica se auzea acum mai tare decit îna­inte şi tinerii rîdeau, satisfăcuţi că s-au răzbunat. Ride mai bine însă cel care ri­de la urmă — glăsuieşte un înţe­lept proverb. Azi o „răzbunare“ de felul celei amintite mai sus, mîine alta asemănătoare şi ama­torii de sfidare a regulilor de convieţuire socială riscă să a­­jungă în conflict cu legea, care nu iartă pe cei a căror compor­tare frizează bunul simţ, în faţa instanţei îţi mai arde de rîs? Prin urmare, stimaţi melomani cu tranzistorul în mină, ascultaţi muzica care vă place cînd şi cit vă doreşte inima, dar fără să conturbaţi pe alţii, care poate a­­tunci cînd voi vă delectaţi au preocupări diferite de cele ale voastre. ERNEST LOB Pagina a 3-a. VALORIFICAREA şi a Datorită resurselor bogate în lemn, precum şi existenţei unor puternice unităţi de prelucrare şi industrializare a acestuia, jude­ţul Mureş face parte din judeţele cu o industrie forestieră dezvolta­tă. Ca suprafaţă împădurită se si­tuează pe locul II pe ţară, „aurul verde" ocupînd peste 200.000 ha; anual iau drumul industrializării peste 950.000 mc masă lemnoasă, transformîndu-se în cherestea, PAL, mobilă, instrumente muzicale, arti­cole sportive, ambarcaţiuni , pro­duse apreciate şi căutate pe piaţa internă şi externă. Ca produs finit sau semifabricat, datorită multiplelor sale întrebuin­ţări, lemnul este solicitat în mai toate ramurile şi domeniile econo­miei naţionale ale cărei necesităţi, aşa cum se ştie, cresc an de an. Faţă de aceste cerinţe sporite de material lemnos, este cunoscut că posibilităţile fondului forestier sunt limitate. Dintr-un studiu efectuat privind necesarul de lemn al eco­nomiei noastre naţionale, rezultă că acesta va fi foarte mare, datorită mai ales cerinţelor sporite de lemn de celuloză — materia primă pentru producerea de stratificare ca P.A.L., P.F.L. etc. Numai din P.A.L. şi P.F.L. cerin­ţele vor fi cu 4,5 ori, respectiv 2,7 ori mai mari decit ce­le ale anului 1971. Am folosit aceste cifre compa­rative pentru a sublinia atît ten­dinţele viitoare în ce priveşte con­sumul de lemn, cit mai ales faptul că în viitor se impune ca o necesitate stringentă folosirea, va­lorificarea superioară şi integrală a fiecărui sortiment de material lemnos rezultat din exploatare. De altfel această problemă se află Ing. ŞTEFAN DEAK instructor al Comisiei economice a Comitetului judeţean de partid (Continuare in pag. a 2-a) - I 4\ * Is Is Is Is. ! I ! »s Is Is IV IV Ia Si *s in localităţile pe unde au trecut puhoaiele La Cheţani se mana locuinţe Revărsîndu-se, în acele zile întunecoase din miezul lunii mai, apele învolburate ale Mureşului, Tirnavelor, Gurghiului, Nirajuîui şi chiar ale unor pîrîi­aşe de ne­luat în seamă au măturat tot ce le-a stat in cale, provocînd imense pagube economiei naţio­nale, cetăţenilor. In numeroase localităţi din judeţul nostru, în locul caselor şi al anexelor gos­podăreşti au rămas numai ruine, apele măturînd de pe faţa pă­­mîntului căminele cetăţenilor, înghiţindu-le agoniseala, munca lor depusă o viaţă întreagă, lă­­sîndu-i fără adăpost. Concomitent cu mobilizarea tuturor eforturilor pentru recu­perarea grabnică a pagubelor pricinuite de inundaţii şi reface­rea stricăciunilor, partidul şi gu­­vernul nostru au îndreptat im­portante fonduri materiale şi băneşti pentru ajutorarea fami­liilor sinistrate, pentru sprijinirea acestora în vederea reconstrui­rii locuinţelor. Acum, după mai puţin de trei luni de la inundaţii, am poposit în numeroase localităţi din ju­­deţ, pe unde au trecut puhoaie­le, care au lovit fără cruţare în munca şi avutul oamenilor. Pes­te tot, rănile adinei provocate de ape au început să se vinde­ce. S-au refăcut drumurile, cul­turile agricole, multe sate, greu afectate de inundaţii, au devenit mari şantiere de construcţie, în locul caselor distruse de ape înălţîndu-se altele mai frumoa­se, mai trainice. Dar iată-ne la CHEŢANI, una din cele mai greu încercate lo­calităţi din judeţ. Vizităm noul cartier de locuinţe, o stradă în toată regula, pe care unele case sînt sub acoperiş, altele zidite la roşu, altele la temelie. — Noi în cîteva zile ne vom muta în noua locuinţă — ne spune Lucreţia Nemeş. Acum tencuim în interior şi imediat ce se usucă vom zugrăvi şi ne vom muta. In vecini de locuinţa familiei lui Nemeş am găsit lucrînd de zor pe Anton Maier şi pe mem­brii familiei. Casa, compusă din două camere şi dependinţe este sub acoperiş, urmînd să se exe­cute lucrările de finisare. Gazda casei ne declară că a primit din partea statului 18.000 de lei, cu care a procurat materiale de construcţie. — Aş vrea ca în cel mai scurt timp să mâ mut in casă. Dar va mai dura cîtva timp, deoarece mai am nevoie de 600—700 că­rămizi precum şi de şlam pentru tencuit, care se procură destul de greu. Am stat de vorbă şi cu Gheor­­ghe Cioca, care, de asemenea, se străduieşte ca în cel mai scurt timp să-şi adune familia şi să se mute în casă nouă. O­­mul are 9 copii, în prezent găz­duiţi în mai multe locuri. Zidu­rile noii case au fost înălţate, urmînd a se pune acoperişul. — Am primit un ajutor foarte mare — ne spune el. Cu toate acestea, întîmpinăm unele greu­tăţi în construirea locuinţelor. Eu, de pildă, construiesc casa sub acelaşi acoperiş cu Puiac Gheorghe. După cum vedeţi, a­­cesta nu se grăbeşte de loc pentru a-şi construi casa, ţinîn­­du-mă şi pe mine pe loc. In timp ce noi neam ridicat zidu­rile, el încă nu a început Şi ast­fel, noi deşi am vrea să punem acoperişul, nu putem fără de el. Mai avem greutăţi şi cu trans- P. POPŞOR (Continuare în pag. a 2-a) Aici a fost căsuţa lui Aurel Nemeş din Cheţani. Dovedindu-se slabă în faţa forţei apelor, ea a fost transformată în ruine. Şi iată noua locuinţă a familiei Nemeş, înălţată în cartierul căruia localnicii i-au dat denumirea de 14 Mai, iar noi, SOLIDARITĂŢII.

Next