Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-08 / nr. 185
Anul XXII. Nr. 185 (3.850) SÎMBATA, 8 august 1970 6 pagini, 30 de bani TEOTERO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! DECALAJUL ÎNTRE SECERIŞ, TREIERAT ŞI EXECUTAREA ARĂTURILOR SĂ FIE GRABNIC LICHIDAT! ■ Recoltarea cerealelor nu mai ridică probleme ■ Cele mai urgente lucrări—transportul snopilor de pe cîmp şi treieratul recoltei h Procentul de 24,2 la arătură nu reflectă posibilităţile judeţului Din ultima situaţie centralizată la Direcţia agricolă rezultă că întreprinderile agricole de stat au efectuat recoltarea şi treierişul griului în proporţie de 92 la sută. Deci cele circa 300 ha de pe care urmează să se adune recolta vor fi secerate în cel mult 2 zile. Cu aceasta în întreprinderile agricole de stat care au recoltat majoritatea suprafeţelor cu combina, întreaga recoltă va fi pusă la adăpost. Altfel se prezintă însă situaţia în cooperativele agricole care au desfăşurat campania de seceriş în condiţii diferite, ca urmare a expoziţiei terenului şi îmburuienării lanurilor. Alături de combine, în aceste unităţi s-au recoltat manual mari suprafeţe. Dacă secerişul griului, care s-a realizat în proporţie de peste 80 la sută, nu mai ridică probleme deosebite nici în aceste unităţi, transportul snopilor de pe cîmp şi treieratul recoltei au devenit lucrări foarte urgente. De operativitatea cu care ele se vor executa depinde de acum evitarea pierderilor de recoltă. Spunem acest lucru deoarece între recoltare şi treieriş, lucrări care trebuiau să se desfăşoare concomitent, s-a creat un mare decalaj. Din suprafaţa secerată s-a treierat pînă acum abia 58,3 la sută din recoltă. Griul de pe aproape 20.000 ha se află in prezent în clăi pe cîmp şi aceste clăi, în majoritatea lor sînt făcute de mîntuială. Cooperative ca cele din Eremitu, Gălăţeni, Moşuni, Neaua, Sovata, Veţca şi multe altele s-au mulţumit să declare secerişul terminat, fără a se preocu- TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a) Pentru a se urgenta punerea la adăpost a recoltei, la C.A.P. Crăciuneşti se treieră şi din clăi. A apărut NCADRAN MUREŞEAN TIRGU-MUREŞ, AUGUST 1970 Supliment social-politic şi de cultură al ziarului „Steaua roşie“ In aceste zile, la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraşele şi comunele judeţului nostru vă puteţi procura noul număr al suplimentului social-politic şi de cultură al ziarului „Steaua ro„CADRAN MUREŞEAN". In cuprins: proză, poezie, reportaje, istorie, eseu, critică liteartă plastică, teatru, ştiinţă, semnate de personalităţi ale vieţii noastre politice şi de stat, oameni de cultură şi artă, critici, prozatori şi poeţi tineri şi vîrstnici din judeţul nostru şi din ţară. Printre semnatari: LIVIU SEBESTYÉN, secretar al Comitetului judeţean de partid, general maior PAUL CHELER, poeţii MARIN SORESCU GAVRIL ŞEDRAN, ROMULUS GUGA, SZEKERNYÉS LÁSZLÓ, ION APOSTOL POPESCU, ION HOREA, ZENO GHIŢULESCU, eseiştii VLADIMIR STREINU, SAŞA PANĂ, prof. univ. LIVIU POPOVICIU, IULIU MOLDOVAN, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. în acest număr mai semnează tinerii poeţi şi prozatori ION ILIE MILEŞAN SERAFIM DUICU, DAN CULCER, VIORICA MEREUJA, MONICA PĂUN, MARA NICOARA, SUZANA ZIRA, ANDREI FREAMĂT, HODOS LÁSZLÓ şi alţii. Numărul din august al „Cadranului mureşean" cuprinde şi portretul inedit al poetului ION BARBU in execuţia lui A. E. BACONSKY, poeme necunoscute de TRISTAN TZARA ilustrat în prezentarea graficianului ION CADRAN MUREŞEAN o lectură instructivă pentru toți. Bogat POP, sie rara. (( IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Constructorii au predat 1.126 apartamente De la începutul anului şi pînă în prezent, Trustul judeţean de construcţii-montaj Mureş a predat 1.126 de apartamente. Ultimele blocuri date în folosinţă la începutul acestei luni cuprind 130 de apartamente în cartierele Cornişa, Tudor Vladimirescu şi Săvineşti din Tîrgu-Mureş şi 60 de apartamente la Reghin. Hotărîţi să întîmpine cu realizări remarcabile aniversarea eliberării patriei, destoinicii constructori din judeţ vor mai termina pînă la sfîrşitul lunii august lucrările la alte 330 de apartamente. Totodată vor fi predate clădirile liceului industrial, căminului studenţesc, grădiniţei de copii din Tîrgu-Mureş şi a unei şcoli cu 8 săli de clasă la Tîrnăveni, în industria locală Peste plan — o producţie în valoare de 5,2 milioane de lei Industria locală din judeţul nostru a ocupat anul trecut locul I pe ţară în întrecerea dintre unităţile consiliilor populare judeţene. Cei peste 8.000 de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile de industrie locală, hotăriţi să menţină în continuare bunul renume cîştigat, şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile pe primele şase luni din acest an. Valorificînd noi rezerve, au depăşit planul la producţia marfă cu 5,2 milioane de lei, astfel şi-au îndeplinit angajamentul anual la acest indicator. S-au produs de la începutul anului peste plan: 1.653.000 de cărămizi, 62.000 buc carile, 1.480 mp de ţesături din bumbac, 200 tone biscuiţi, 167 tone tuburi de scurgere din fontă, 45 tone de garnituri de cauciuc şi multe altele. I I I I I I Eforturi încununate de succes Fabrica de confecţii „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş a înregistrat de pe urma inundaţiilor pierderi în producţie in valoare de 7 milioane de lei. Spiritul organizatoric de care a dat dovadă comitetul de direcţie, conjugat cu efortul şi priceperea muncitorilor de aici au făcut ca pînă la ora actuală să se recupereze din pierderi 5.700.000 de lei. Restul de 1.300.000 de lei va fi recuperat pînă la 23 August. Hărnicia colectivului acestei unităţi economice se oglindeşte fidel într-un nou angajament: să dea pînă la sfîrşitul anului produse peste plan în valoare de 3.200.000 lei. MARGINALII MELOMANII CU TRANZISTOR SI BUNA CUVIINŢA Celor doi tineri, care au intrat marţi seara la „Café Bucureşti“ din Tg.-Mureş cu tranzistorul deschis le place, desigur, muzica, îndeosebi, judecind după programul pe care-l ascultau, cea uşoară. Pînă aici nimic rău, dimpotrivă, dragostea de cintec e o trăsătură aleasă a omului, pe care tinerii în cauză, probabil, o posedă. Faptul că iubeşti muzica nu justifică însă o comportare necivilizată. Intr-un local public în care, afară de tine, mai sunt zeci de alte persoane, trebuie respectate anumite norme, între care şi interdicţia pentru consumatori de a „aduce“ de afară muzică proprie. Să ne închipuim ce hărmălaie s-ar produce dacă aparatele de radio portative ar cînta la mai mule mese, după placul fiecăruia dintre posesori. Rezultatul ar fi nu muzică ci un zgomot neplăcut, iritant, insuportabil. Melomanii noştri n-au ţinut seama de normele unei comportări civilizate. Ei au refuzat să închidă aparatul la cererea ospătarei. După ce a venit responsabila, au părăsit localul şi s-au aşezat la o masă din afară, in faţa vitrinei deschise a localului, răsucind butonul tranzistorului la maximum. In local, muzica se auzea acum mai tare decit înainte şi tinerii rîdeau, satisfăcuţi că s-au răzbunat. Ride mai bine însă cel care ride la urmă — glăsuieşte un înţelept proverb. Azi o „răzbunare“ de felul celei amintite mai sus, mîine alta asemănătoare şi amatorii de sfidare a regulilor de convieţuire socială riscă să ajungă în conflict cu legea, care nu iartă pe cei a căror comportare frizează bunul simţ, în faţa instanţei îţi mai arde de rîs? Prin urmare, stimaţi melomani cu tranzistorul în mină, ascultaţi muzica care vă place cînd şi cit vă doreşte inima, dar fără să conturbaţi pe alţii, care poate atunci cînd voi vă delectaţi au preocupări diferite de cele ale voastre. ERNEST LOB Pagina a 3-a. VALORIFICAREA şi a Datorită resurselor bogate în lemn, precum şi existenţei unor puternice unităţi de prelucrare şi industrializare a acestuia, judeţul Mureş face parte din judeţele cu o industrie forestieră dezvoltată. Ca suprafaţă împădurită se situează pe locul II pe ţară, „aurul verde" ocupînd peste 200.000 ha; anual iau drumul industrializării peste 950.000 mc masă lemnoasă, transformîndu-se în cherestea, PAL, mobilă, instrumente muzicale, articole sportive, ambarcaţiuni , produse apreciate şi căutate pe piaţa internă şi externă. Ca produs finit sau semifabricat, datorită multiplelor sale întrebuinţări, lemnul este solicitat în mai toate ramurile şi domeniile economiei naţionale ale cărei necesităţi, aşa cum se ştie, cresc an de an. Faţă de aceste cerinţe sporite de material lemnos, este cunoscut că posibilităţile fondului forestier sunt limitate. Dintr-un studiu efectuat privind necesarul de lemn al economiei noastre naţionale, rezultă că acesta va fi foarte mare, datorită mai ales cerinţelor sporite de lemn de celuloză — materia primă pentru producerea de stratificare ca P.A.L., P.F.L. etc. Numai din P.A.L. şi P.F.L. cerinţele vor fi cu 4,5 ori, respectiv 2,7 ori mai mari decit cele ale anului 1971. Am folosit aceste cifre comparative pentru a sublinia atît tendinţele viitoare în ce priveşte consumul de lemn, cit mai ales faptul că în viitor se impune ca o necesitate stringentă folosirea, valorificarea superioară şi integrală a fiecărui sortiment de material lemnos rezultat din exploatare. De altfel această problemă se află Ing. ŞTEFAN DEAK instructor al Comisiei economice a Comitetului judeţean de partid (Continuare in pag. a 2-a) - I 4\ * Is Is Is Is. ! I ! »s Is Is IV IV Ia Si *s in localităţile pe unde au trecut puhoaiele La Cheţani se mana locuinţe Revărsîndu-se, în acele zile întunecoase din miezul lunii mai, apele învolburate ale Mureşului, Tirnavelor, Gurghiului, Nirajuîui şi chiar ale unor pîrîiaşe de neluat în seamă au măturat tot ce le-a stat in cale, provocînd imense pagube economiei naţionale, cetăţenilor. In numeroase localităţi din judeţul nostru, în locul caselor şi al anexelor gospodăreşti au rămas numai ruine, apele măturînd de pe faţa pămîntului căminele cetăţenilor, înghiţindu-le agoniseala, munca lor depusă o viaţă întreagă, lăsîndu-i fără adăpost. Concomitent cu mobilizarea tuturor eforturilor pentru recuperarea grabnică a pagubelor pricinuite de inundaţii şi refacerea stricăciunilor, partidul şi guvernul nostru au îndreptat importante fonduri materiale şi băneşti pentru ajutorarea familiilor sinistrate, pentru sprijinirea acestora în vederea reconstruirii locuinţelor. Acum, după mai puţin de trei luni de la inundaţii, am poposit în numeroase localităţi din judeţ, pe unde au trecut puhoaiele, care au lovit fără cruţare în munca şi avutul oamenilor. Peste tot, rănile adinei provocate de ape au început să se vindece. S-au refăcut drumurile, culturile agricole, multe sate, greu afectate de inundaţii, au devenit mari şantiere de construcţie, în locul caselor distruse de ape înălţîndu-se altele mai frumoase, mai trainice. Dar iată-ne la CHEŢANI, una din cele mai greu încercate localităţi din judeţ. Vizităm noul cartier de locuinţe, o stradă în toată regula, pe care unele case sînt sub acoperiş, altele zidite la roşu, altele la temelie. — Noi în cîteva zile ne vom muta în noua locuinţă — ne spune Lucreţia Nemeş. Acum tencuim în interior şi imediat ce se usucă vom zugrăvi şi ne vom muta. In vecini de locuinţa familiei lui Nemeş am găsit lucrînd de zor pe Anton Maier şi pe membrii familiei. Casa, compusă din două camere şi dependinţe este sub acoperiş, urmînd să se execute lucrările de finisare. Gazda casei ne declară că a primit din partea statului 18.000 de lei, cu care a procurat materiale de construcţie. — Aş vrea ca în cel mai scurt timp să mâ mut in casă. Dar va mai dura cîtva timp, deoarece mai am nevoie de 600—700 cărămizi precum şi de şlam pentru tencuit, care se procură destul de greu. Am stat de vorbă şi cu Gheorghe Cioca, care, de asemenea, se străduieşte ca în cel mai scurt timp să-şi adune familia şi să se mute în casă nouă. Omul are 9 copii, în prezent găzduiţi în mai multe locuri. Zidurile noii case au fost înălţate, urmînd a se pune acoperişul. — Am primit un ajutor foarte mare — ne spune el. Cu toate acestea, întîmpinăm unele greutăţi în construirea locuinţelor. Eu, de pildă, construiesc casa sub acelaşi acoperiş cu Puiac Gheorghe. După cum vedeţi, acesta nu se grăbeşte de loc pentru a-şi construi casa, ţinîndu-mă şi pe mine pe loc. In timp ce noi neam ridicat zidurile, el încă nu a început Şi astfel, noi deşi am vrea să punem acoperişul, nu putem fără de el. Mai avem greutăţi şi cu trans- P. POPŞOR (Continuare în pag. a 2-a) Aici a fost căsuţa lui Aurel Nemeş din Cheţani. Dovedindu-se slabă în faţa forţei apelor, ea a fost transformată în ruine. Şi iată noua locuinţă a familiei Nemeş, înălţată în cartierul căruia localnicii i-au dat denumirea de 14 Mai, iar noi, SOLIDARITĂŢII.