Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-16 / nr. 217

LA U.E.L. REGHIN REALIZĂRILE ARULUI VIITOR A STOCURILOR DE BUSTELI Noul an forestier a început. Lu­crătorii forestieri au urcat din nou pantele munţilor spre pădurile se­culare instalîndu-se cu întregul lor arsenal de maşini şi utilaje în par­chetele date spre exploatare. Cel care îşi închipuie această activitate o simplă transhumantă greşeşte pentru că deşi exploata­rea lemnului este un meşteşug a­­parte, ea are o tehnologie com­plexă, pretenţioasă, ca şi produ­sele oricărei întreprinderi, iar cali­tatea muncii de exploatare, gradul de valorificare a masei lemnoase depind, în primul rînd, de minu­ţiozitatea pregătirii activităţii de ex­ploatare, de rigurozitatea ştiinţifi­că a întocmirii tehnologiilor şi res­pectării prescripţiilor acestora pe întreaga filieră a fluxului de pro­ducţie de la fasonat, corhănit, scos­­apropiat, transport, sortat pînă la încărcarea în vagoane. Ne-am interesat la U.E.L. Re­ghin despre felul în care a fost pregătit noul an forestier. — Pregătirile s-au încheiat în toate parchetele — ne spune se­cretarul comitetului de partid pe întreprindere, Anton Chiriță. Se lu­crează peste tot la exploatarea lemnului. Fasonatul a început de­ja. Se pregătesc operaţiile de scos şi apropiat şi, în curînd, vom trece la formarea stocurilor necesare se­mestrului I al anului viitor. Am lu­at măsuri să intensificăm activita­tea de exploatare a lemnului pen­tru formarea unor stocuri suplimen­tare care să ne asigure o activitate ritmică şi în cursul iernii chiar da­că condiţiile de climă vor fi mai aspre. . . Realizările bune obţinute Pana in prezent de către lucrătorii U.E.L. Reghin constituie o premisă sigura a unor rezultate superioare, ele prefigurează posibilitatea perfecţi­­onării continue a muncii de explo­­atare a lemnului. Încă în lunile iu­lie şi august au fost­­ recuperate toate rămînerile în urmă. Planul a­­nual şi angajamentele vor fi reali­zate şi depăşite.­­ Atît pregătirea anului fores­tier cît şi activitatea de exploatare propriu-zisă, au în vedere, mai mult ca oricînd, posibilitatea valo­rificării superioare a lemnului din pădure — ne spune contabilul şef, Ioan Muscă. Sarcina de obţinere a unei producţii globale sporite dintr-un volum de masă lemnoasă mai mic impune o atenţie deosebi­tă în exploatarea fiecărui arbore. Avem posibilităţi suficiente. Din­­tr-un buştean, dacă este bine ex­ploatat, pot rezulta pînă la 40 de produse. Aceasta ar însemna rea­lizarea unui nivel optim de valori­ficare a masei lemnoase. Dar nu este acelaşi lucru să realizezi buş­teni de gatere sau derulaj dintr-un arbore de calitate, ultimul este un produs mai eficient. Sau cazul lob­delor despicate: ele pot primi uşor destinaţia lemnului de foc dar da­că se manifestă o exigenţă deose­bită la sortare, acestea pot fi re­ţinute pentru o valorificare mai completă. Din lobdele respective se poate scoate o gamă largă de noi produse cum sunt: lobde pen­tru doage, lemn de celuloză, lobde pentru distilare, pentru lăzi, du­lapi, materie primă pentru P.A.L. şi P.F.L. Ne-am îndreptat, de aici, spre locurile de exploatare: sectorul Lăpuşna. Şeful sectorului, Ioan Cioba, ne prezintă situaţia la zi „Sunt puse la punct toate procese­le tehnologice de exploatare a lem­nului. Drumurile forestiere sunt bi­ne întreţinute pentru accesul mij­loacelor mecanizate la toate par­­chetele. Am început fasonatul din doborîturi de vînt şi rupturi şi vrem să scoatem cît mai repede această masă lemnoasă pentru a nu se su­foca, astfel ca pierderile să fie re­duse la minim. Intensificînd încă de pe acum activitatea din parche­te vom reuşi ca pînă la sfîrşitul a­­nului să pregătim următoarele sto­curi: 36.000 mc buşteni răşinoase, în diferite faze de lucru: 500 mc, fag catarg şi 4.000 mc lemn despi­cat, cantitate ce ne va asigura rea­­li­za­rea planului pe trimestrul I al anului viitor, chiar în condiţiile u­­nei ierni dificile. Referitor la măsurile pentru va­lorificarea superioară a masei lem­noase ne-a spus: „Am trecut la exploatarea lemnului în trunchiuri şi catarge. înainte secţionatul de­finitiv se făcea la cioată, iar dacă lemnul despicat nu se scotea ope­rativ se sufoca. Acum la cioată se fac numai doborîtul şi secţionatul în piese pentru a fi scos. Sortarea propriu-zisă şi împărţirea lemnului după calitate se fac în depozite­le intermediare. Ultima metodă de exploatare ne asigură o mai bună gospodărire a lemnului şi o valori­ficare mai înaltă". Urcăm spre parchetul Meşteriţa. Lucrătorii formaţiei maistrului Nagy Mihai se află la lucru pe diferite faze ale fluxului tehnologic. Para­lel cu realizarea planului pe tri­mestrul IV ei au atacat și pregăti­rea stocurilor pe anul viitor. „Mai avem de realizat 2.000 m.c. buș­teni pentru anul acesta, ne spu­ne maistrul Nagy, cantitate pe care o vom realiza mai devreme cu aproape două luni. Am intensificat această activitate de exploatare tocmai pentru a crea anumite a­­vansuri în pregătirea producţiei a­­nului viitor. Sarcina de formare a stocurilor: 2.000 m c buşteni în faza de scos, 500 m c buşteni în cea de apropiat şi 2.000 m c lemn despicat în diferite faze, le vom realiza exemplar, adică intenţio­năm să înaintăm şi mai mult cu fa­zele şi să asigurăm o foarte bună gospodărire a lemnului. Printr-o sortare minuţioasă vrem să reuşim să realizăm o gamă cît mai largă din produse din lemn. în felul a­­cesta sarcinile trimestrului I al anu­lui viitor vor fi uşor de realizat atît în ce priveşte valorificarea supe­rioară a lemnului cît şi îndeplini­rea tuturor indicatorilor de plan“. I. CISMAŞ nr. Republica Socialistă România Consiliul popular al judeţului Mureş — Comitetul executiv — DECIZIA Nr. 445/1970 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, în temeiul dispoziţiilor art. 23, alineatul 2 şi art. 47 din Legea 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic. - Se convoacă Consiliul popular al județului M­a­rtin de-a Vll'a sesiune ordinară, la data de 25 septem­br­iÎ0 °,a9 din.o,o, în sala de »din» din Tagu-Mu,... strada Lungă nr. 93, cu următoarea ordine de z­i 1­a Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular ju­­d . _n privind măsurile luate pentru asigurarea populaţiei cu ( jmarfă specific sezonului toamnă-iarna şi pregătirile făcu fond de zarea însilozărilor în sectorul legume-fructe. te PTcoZS comisiei P­ente pentru come?, cooperaţie, finanţe, staţiuni balneare şi turism inaceasta problema. Trgu Mure?, la 12 septembrie 1970. Preşedinte, NICOLAE VEREŞ Secretar, AUREL TERO Prin aplicarea unei tehnologii corecte şi diferenţiate la realizarea unei producţii sporite de gr­îu­ . Andarul lucrărilor agricole de sezon a readus în actualitate lucrările specifice toamnei. A­­. 13130 (e o deosebită complexitate, are o importanţă cu atit mai mare cu cît include lucrări ca- 1 are facto­ri determinanţi nu numai pentru recolta prezentă dar şi pentru cea viitoare. Punctul cen­ra a preocupărilor îl constituie, fără îndoială, pregătirile pentru însămînţarea griului la un nivel permitat. In anel ce vine, realizarea producţiilor maxime posibile. Elementele tehnologiei au fost ş­i­e cu precizie, diferenţiat pe zone, la consfătuirea griului de la Bucureşti. Asemenea acţiuni au fost întreprinse şi la nivel judeţean cu specialiştii din I.A.S. şi din cooperativele agricole. . .­­ •î­ntru­cat acum este momentul aplicării lor in practică, deci a pregătirii terenului, fertilizării, a­­ig­arii seminţelor, cu respectarea tuturor cerinţelor necesare, în pagina a lll-a a ziarului, cercetători 06 1 io-7n «Siex.per,m­entala Tg.-Mureş prezintă principalele elemente ale tehnologiei griului pentru anul XS70 1971, în strînsăn­ dependență de caracteristicile pedoclimatice ale județului nostru. ■ — V­REMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 24 de mii PPORABIL • Vremea se menţine in general frumoasa, TIMPUL PRO enta unele înnorări locale după-amiaza călduroasa. Cerul va p muntoasă, sunt posibile averse de şi cu totul izolat, in regiureu .­­Temperaturile maxime vor fi cuprinse in­durata. lerriper _ Sînt slab ploaie de scurta ------- # .­tre 20—26 grade, iar minimei din nord-vest. Iniţial sunet de clopoţel în anul şcolar 1970-1971 Un nou an şcolar a început ieri pe întinsul patriei noastre. Peste 3.800.000 de elevi din întreaga ţară, după o vacanţă plină de bucurii, şi-au îndreptat paşii în această zi de 15 septembrie spre şcolile lor, pentru a începe (cei din clasa I) sau a reîncepe activi­tatea de studiu. Ei au fost aşteptaţi de învăţători şi profesorii lor, gata să-şi consacre forţele pentru instruirea temeinică şi educarea copiilor şi tinerilor care le-au fost încredinţaţi. în rîndul cor­pului didactic se găsesc mii şi mii de cadre noi, care, deşi abia şi-au încheiat studiile, sunt dor­nice să-şi dovedească capacitatea şi vocaţia pentru frumoasa şi no­bila îndeletnicire pe care şi-au ales-o. Partidul şi guvernul nostru a­­cordă o deosebită atenţie dezvol­tării învăţămîntului, adaptării sa­le cerinţelor actuale, nevoilor e­­conomiei naţionale. In conformi­tate cu liniile directoare stabili­te in acest scop, fiecare an şcolar aduce elemente noi, este mai bo­gat decit cel anterior. Anul şco­lar 1970—1971, de pildă, înseam­nă cuprinderea în clasa I a tutu­ror copiilor care au împlinit vîr­­sta de 6 ani, apariţia clasei a X-a în cadrul învăţămîntului general obligatoriu, lărgirea reţelei de li­cee industriale, atît de solicitate de absolvenţii a 8 clase, înfiinţa­rea unor cursuri de scurtă durată postliceale (3—12 luni) pentru calificarea în meserii care solici­tă un bagaj mai bogat de cunoş­tinţe teoretice, a absolvenţilor de liceu. Esenţial este, bineînţeles, conţinutul procesului de învăţă­­mânt de aceea un accent deose­bit s-a acordat manualelor şcola­re, o bună parte a acestora fiind revizuite. Noul an şcolar începe, de asemenea, cu o bază materială mai bogată — noi săli de clasă şi şcoli, noi dotaţii în laboratoare etc. Aşadar, obiective de cea mai mare importanţă, condiţii, în ma­joritatea şcolilor, dintre cele mai bune pentru desfăşurarea unei activităţi fructuoase în anul şco­lar 1970—71. Dacă ele vor fi îm­binate cu munca sîrguincioasă a corpului didactic şi a elevilor — şi nu ne îndoim că aşa va fi — rezultatele vor fi cele scontate, în acest sens urăm, la începutul noului an şcolar, spor la muncă tuturor elevilor, tuturor educato­rilor, învăţătorilor şi profesorilor. O zi cu totul sărbătorească au trăit ieri elevii şi cadrele didactice de la Liceul industrial de con­strucţii de maşini din Tîrgu- Mureş, pentru care prima zi de şcoală a coincis cu momentul inau­gural al noului sediu. Dispunînd de 16 săli de clasă, 5 laboratoare, dintre care 2 sunt dotate deja cu tot necesarul, cu perspectiva să ia fiin­ţă un cabinet de desen tehnic şi u­­nul electrotehnic, liceul asigură celor 600 de elevi de la cursul de zi şi celor 300 de la cursul seral, condiţii dintre cele mai bune de studiu, pen­tru a deveni cadre de nădejde ale economiei naţionale în cele două specialităţi­ tehnica construcţiei de maşini şi maşini şi aparate electri­ce. Acest lucru a fost subliniat şi în cuvîntul tovarăşului Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a participat la festivi­tatea de deschidere, evidenţiind a­­portul deosebit pe care tineretul patriei noastre trebuie să-l aducă pentru ridicarea pe noi culmi a pa­triei noastre. De altfel, un asemenea îndemn se desprinde şi din salutul conducerii de partid şi de stat adre­sat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar. în care se spune­­ „Elevi şi eleve! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibi­lităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic co­morile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care în­tregul popor le face pentru a vă a­­sigura în şcoli condiţii cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, în­­văţînd temeinic! Perseveraţi în e­­forturile voastre de a deveni cetă­ţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împrejurările — în şcoală, în familie, în viaţa socială — o com­portare demnă, civilizată, răspunde­re pentru prezentul şi viitorul naţiu­nii noastre socialiste !“. Despre seriozitatea cu care elevii răspund acestei chemări ne-am dat seama din discuţiile pe­­ care le-am­­ purtat cu elevul Ioan Vultur, din anul V­I : „Dacă pî­nă acum, începutul fiecărui an şcolar devenise pentru mine un lu­cru destul de obişnuit, acest Înce­put are poate alte semnificaţii, le­gat fiind, mai întâi, de faptul că es­te ultimul an de şcoală şi, în al doi­lea rînd, răspunderea care ne revi­ne celor din anul V, ştiind că în­ a­cest an­ vom absolvi • şcoala.­în tim­pul practicii efectuate la uzina „E­­lectromotor“ din Timișoara, mi-am dat seama cît de necesare ne sînt ERNEST LOR­IOAN CIURDARU ATANASIE POPA Foto : CAROL SZASZ IOAN KONCZ (Continuare in pag. a 2-a)‘ Inaugurarea noului local al Liceului industrial de construcţii de maşini din Tîrgu-Mureş. SPRE ŞCOALA, LA GORNEŞTI Sunt mici, dar cuminţi ! Se apropie sezonul rece SÎNT PREGĂTITE LOCUINŢELE AFECTATE DE INUNDAŢII SĂ-L „PRIMEASCĂ“ CUM SE CUVINE? Inundaţiile din luna mai au pro­vocat stricăciuni considerabile şi fondului de locuinţe aflat în pro­prietatea statului. 1218 asemenea locuinţe situate pe teritoriul muni­cipiului Tg.-Mureş au suferit avarii de diferite grade, fiind prevăzute pentru reparaţii. Avind in vedere apropierea sezonului rece şi faptul că de la începerea lucrărilor de punere la punct a imobilelor de locuit afectate s-au scurs aproape 4 luni, ne-am interesat de stadiul la care au ajuns reparaţiile. Con­vorbirea avută în acest sens cu inginerul şef al întreprinderii de locuinţe şi prestaţii — Bod Karoly (completată cu constatările noas­tre la faţa locului) a fost edifica­toare. După cum ne-a informat, acţiunea a pornit cu stabilirea de către o echipă de specialişti a a­­variilor, după care s-a elaborat documentaţia necesară efectuării remedierilor. Pentru reparaţiile pre­văzute la cele 1218 apartamente a­­parţinînd I.L.P. (din care 554 situa­te în blocuri şi 664 in imobile mai mici) s-a întocmit graficul de exe­cuţie, care pe parcurs a suferit modificări legate de scurtarea ter­menelor. Ţinînd seama de posibi­lităţi (materiale şi forţă de muncă) iniţial s-a preconizat executarea re­paraţiilor pe etape, prima etapă constînd în asigurarea confortului minim la fiecare locatar, pînă la data de 31 decembrie a.c.­­Prin confort minim se înţelege efectua­rea lucrărilor de zidărie, tencuieli, reparaţii de uşi, turnarea fundaţii­lor pentru pardoseli, montarea par­- Convorbire cu tov. Bod Károly, ing. şef la I.L.P. Tg.-Mureş, privind sta­diul reparaţiilor la lo­cuinţele proprietate de stat -cheiului într-o cameră şi aplicarea unei zugrăveli simple). După ulti­mele îmbunătăţiri aduse graficului, reparaţiile pînă la acest nivel tre­buie terminate pînă la data de 30 octombrie, restul remedierilor de interior rămînînd drept front de lucru pentru iarnă. Deşi s-a or­­ganizat munca în flux, programul nu s-a putut realiza întocmai, de­oarece starea apartamentelor pre­cum şi faptul că nu toţi locatarii au putut fi acasă în momentul o­­portun, au îngreunat deschiderea şantierelor. In aceste condiţii s-au început lucrările de reparaţii la 733 de apartamente, din care 522 în blocuri şi 211 în locuinţe indi­viduale. — Care este stadiul actual al lucrărilor? — Pînă în momentul de faţă au fost executate remedierile la nive­lul prevăzut — confort redus — la un număr de 563 de apartamente, din care 445 în blocuri şi 118 indi­viduale, la 221 de apartamente fiind montat şi parchetul. Menţio­nez că sîntem în avans cu lucrările la blocuri, dar întîmpinăm mari greutăţi la remedierile ce se cer efectuate la imobilele individuale. Aceasta deoarece pe parcurs vo­lumul lucrărilor a sporit mult faţă de prevederi datorită tasării sau chiar dărîmării unor ziduri, sobe, deteriorării instalaţiilor interioare, apariţiei altor stricăciuni grave. Co­misia de specialitate efectuează I. GIDOFALVI T. TANASESCU (Continuare în pag. a 2-a) Tomun ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 217 (3.882) Miercuri, 16 septembrie 1970 4 pagini 30 de bani.­­ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Pagina a 4-a: i I ACTUALITATEA INTERNATIONALA !

Next