Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-18 / nr. 245

l'AUrNA 2 STEAUA ROSIE Eroi ai clasei noastre muncitoare DONCA SIMO (60 de ani de la naştere) - Plecată din fragedă copilărie, la oraş să-şi croiască o altă viaţă, tinăra de numai 17 ani a întilnit şi aici, la fabrică a­­ceeaşi viaţă clinească pe care o lăsase în sătucul ei. Munci­torii acelor ani sufereau ace­eaşi crîncenă exploatare ca şi ţăranii din mijlocul cărora ple­case, numai că aici, printre maşini, în ateliere, această ex­ploatare şi continuă asuprire se manifesta in alte forme decît cele de la sate. A găsit însă în fabrică dîr­­zenia şi conştiinţa muncitoreas­că, care-i făceau pe oameni să nu îndure nevoile ca pe o fa­talitate, ci să lupte împotriva lor, împotriva mai marilor vremii, a acelora care storceau bani şi averi fabuloase din munca neplătită, istovitoare a munci­torilor. Era în anii cînd pe plan internaţional fascismul hitlerist german era în ascensiune şi cînd la noi, vîrfurile reacţiona­re, trădătoare ale burgheziei şi moşierimii sprijineau activ fascizarea ţării, pregătirea răz­boiului murdar antisovietic de mai tîrziu. In aceste condiţii care nu pre­vesteau nimic bun pentru ţara noastră, tînăra Donca Simo, fire activă şi luptătoare împo­triva nedreptăţilor, răzvrătea împotriva a tot ceea ce era rău în societatea capitalistă, împo­triva bandelor de cămăşi verzi care aveau să vîndă ţara im­perialismului fascist german, se avîntă în lupta pentru dreptate socială alături de sutele şi miile de comunişti şi antifascişti sub faldurile steagului roşu al lup­tei proletare. Devenită comu­nistă de tînără, avea de-acum mai clare în concepţia ei ţelu­rile luptei şi pericolul care a­­meninţa poporul nostru şi in a­­ceastă calitate, îndeplineşte cu cinste şi abnegaţie sarcinile în­credinţate de partid şi U.T.C., desfăşoară o rodnică activitate revoluţionară. In focul acestei lupte in care erau angrenate masele largi de muncitori şi alte elemente de­mocrate, luminaţi şi îmbărbă­taţi de partidul comunist, Donca Simo cade la numai 23 de ani, în ghiarele siguranţei burghe­­zo-moşiereşti. Este maltratată şi schingiuită în mod barbar şi între zidurile reci, umezi şi ne­gre ale închisorii dă naştere unui copil căruia i-a fost dat să vadă, nu lumina zilei cum le este hărăzit copiilor la naş­tere, ci întunericul adine în ca­re a fost aruncată mama lui alături de alte mame luptătoare pentru fericirea copiilor lor. A ieşit apoi din închisoare şi s-a reîncadrat în frontul condus de partid şi iar a fost arestată şi , întemniţată, păstrînd aceeaşi înaltă demnitate pe care numai idealurile nobile ale partidului comunist ţi-o poate insufla. ..M- am despărţit de copilul meu — declara ea la proces — ca să arăt miilor de mame drumul pentru fericirea copiilor lor. . Am luptat ca să nu mai existe războiul care aduce moartea fii­­lor, fraţilor şi soţilor noştri . . . Prin mine vorbesc azi toate ma­mele necăjite, care vor binele coinilor lor . . Arestată din nou în timp ce lucra la o tipografie ilegală Donca Simo este condamnată la zece ani temniţă grea. Boala contractată în timpul detenţi­unilor şi chinurilor îndurate în beciurile siguranţei şi în închi­sori, se agravează mereu şi ero­ina, una dintre eroinele clasei noastre muncitoare, se stinge din viaţă la numai 27 de ani. Numele ei, al Doncăi Simo ca şi al atîtor şi atîtor eroi care s-au jertfit pentru binele şi fe­ricirea poporului nostru, a ră­mas scris la loc de cinste, cu litere de foc, pentru posteritate, în istoria atît de frămîntată, dar eroică a patriei noastre. ION SIMA (Urmare din pag. 1) producţie. Ne-am oprit pentru scurte însemnări la citeva locuri de mun­că. La secţia tăbăcărie II, ne-a in­­tîmpinat Roman Maria, inginer teh­nolog. Ne interesează care a fost a­­portul acestei secţii în economisirea celor aproape 58.000 bucăţi piei cre­mate din import? — Pe linie organizatorică, mai a­les la operaţiile mecanice de finisa­re s-a întărit controlul activităţii fiecărei echipe. S-a organizat astfel un control mai exigent pe brigăzi din partea unui muncitor C.T.C. şi a maistrului sau a brigadierului res­pectiv. In acelaşi context aş încadra şi creşterea exigenţei la recepţia Dieilor conform categoriilor existen­te în STAS-uri. Un rol important îl deţin aici echipele de recepţie în a căror componenţă sunt cuprinşi re­prezentanţi ai conducerii, maiştri şi magazinerul.­­ La secţia confecţii haine, din eco­nomiile la materia primă s-au putut obţine suplimentar aproape 350 de haine de piele. Maistrul Nicolae Dan, ne-a prezentat şi căile care au făcut posibile asemenea realizări. „ Este vorba de asigurarea tipa­relor corespunzătoare şi a şabloane­lor care au condus la obţinerea cât mai economicoasă a produselor fi­nite. S-a constatat la un moment dat, că tiparele pentru fuste erau mai mari decît normele interne. Prin punerea de acord a celor două mărimi, pierderile care se înregis­trau la locurile de muncă respective au fost excluse, iar activitatea secţiei s-a îmbunătăţit. La fel de important ni se pare şi faptul că tăbăcăria ne pune la dispoziţie piei de bună ca­litate faţă de alţi ani cînd calitatea necorespunzătoare atrăgea după si­ne importante pierderi la obţinerea produsului finit La atelierul de croit al secţiei confecţii am solicitat o scurtă expli­caţie şi din partea muncitorului Ma­­hai Dezideriu. — Şi noi sîntem direct interesaţi în obţinerea unor consumuri speci­­­­fice cit mai reduse. Este adevărat că aceasta depinde în bună parte şi de calitatea pieilor din care trebuie ob­ţinute diferite piese. Aportul munci­torului se evidenţiază în dibăcia şi atenţia cu care ştie să lucreze, să-şi aşeze tiparele pe suprafaţa de croit. Faptul că obţinem şi noi un spor la salariu în condiţiile realizării unor economii, ne cointeresează înregistra­rea unor rezultate cit mai bune. Notînd asemenea preocupări pe linia reducerii consumurilor speci­fice, la aproape fiecare dintre locu­rile de muncă şi la toate nivelele, chiar în condiţiile unor economii ce se apropie pe trei trimestre de 1,5 milioane lei, nu înseamnă că nu se întîmpină greutăţi, nici că toate re­zervele ar fi fost epuizate și cotele atinse sunt maxime. Amintim aici că la unele semifabricate din tăbăcăria veche se înregistrează consumuri mai mari ca în cea nouă, calitatea materiei prime, a pieilor aromate nu este întotdeauna cea dorită. De altfel, în programul de lucru al colectivului, continuă să se con­tureze preocupări cu nimic mai pre­jos celor consemnate. Se fac noi în­cercări, se caută noi căi de reduce­re a consumurilor pe unitate de producţie. Astfel, se preconizează ca la secţia de confecţii să se treacă la generalizarea metodei de stabilire a consumurilor specifice numai pe bază de măsurători prin planimetra­­rea tiparelor, adăugind un procent anumit de deşeuri, se remarcă preo­cupări pentru îmbunătăţirea tehno­logiei de fabricaţie, continuă acţiu­nea de ridicare a calificării profe­sionale, se depun eforturi pentru ridicarea calităţii produselor fabri­cate. Garanţia menţinerii unui ni­vel constant sau în creştere a rezul­tatelor obţinute pe linia reducerii consumurilor specifice, presupune o preocupare neîntreruptă, căutări din ce în ce mai îndrăzneţe şi mai efi­ciente. 1« 1. La Fabrica de pielărie şi mănuşi întreprinderea CONSTRUCŢII MONTAJ TIMIŞOARA Bulevardul Republicii nr. 25 ANGAJEAZĂ URGENT ZIDARI DULGHERI GEAMGII MUNCITORI NECALIFICAŢI pe...Aoz şantierele din Caransebeş, Timişoara şi Arad. Plata in acord simplu sau global. Se asigură cazare gratuită şi masă contra-cost. La 25 octombrie Loto-Pronosport un concurs excepţional PRONOEXPRES. Se atribuie la număr nelimitat autoturisme Dacia 1.300 şi Fiat 850, excursii la Paris şi în U.R.S.S. Se mai pot cîştiga premii în numerar de valoare variabilă şi premii fixe în bani. Se efectuează 5 extrageri de cite 8 numere din 45, total 40 numere. Reţineţi, cu bilete de 15 lei varianta, participaţi la toate extra­­gerile, cu şanse mai mari de cîştig. Vinzarea biletelor se face pînă sîmbătă, 24 octombrie 1970. Adunări de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Calitatea muncii — preocupare colectivă şi permanentă Este de la sine înţeles că, într-o adunare de dare de seamă şi ale­geri, comuniştii fac bilanţul realiză­rilor pe tărîmul producţiei, dar, în acelaşi timp, analizează, cu tot atîta răspundere, nivelul de conştiinţă şi dăruire în muncă a membrilor de partid pentru interesele întreprinde­rii şi ale colectivităţii din care fac parte. în acest spirit s-a desfăşurat recent adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază de la secţia a IlI-a montaj general a Uzinei de reparaţii auto din Tg.-Mu­­reş. Cei aproape 100 de comunişti şi-au analizat cu simţ de răspundere mun­ca în domeniul economic, politic şi educativ, oprindu-se mai cu seamă asupra unui indicator care de obicei reflectă gradul de conştiinţă al în­tregului colectiv de la secţia montaj şi anume, calitatea reparaţiilor pe care le efectuează. Calitatea produc­­tiei, deosebit de importantă in an­samblul activităţii economice din întreprindere, a fost pusă în directă legătură cu modul de apreciere a beneficiarilor, cu numărul refuzuri­lor şi reclamaţiilor venite din par­tea acestora. Este îmbucurător fap­tul că, spre deosebire de anii prece­denţi, în acest an, nivelul calitativ al reparaţiilor a crescut în mod evi­dent, ritmul producţiei, cu fiecare lună şi trimestru, a cunoscut îmbu­­nătăţiri, decalajele dintre locurile de muncă sîfit­­tot mai bune. în tot­­ ceea ce s-a perfecţionat în secţia montaj general există încorporată în diferite forme şi mijloace activi­tatea comuniştilor, a acelor oameni care se străduiesc mereu să găseas­că noi rezerve materiale şi umane în scopul creşterii eficienţei econo­mice. — Secţia montaj general — spu­nea Adalbert Borbély, secretarul or­ganizaţiei de partid — este princi­palul loc de producţie al uzinei. In fiecare loc de muncă se efectuează mai multe operaţii. Dacă una singu­ră e făcută de mîntuială, reparaţia unui autovehicul poate fi refuzată sau, ceea ce nu dorim să se întîm­­pie, mijlocul de transport poate de­veni undeva pe un traseu un peri­col de accident. Cu alte cuvinte, fie­care fază de lucru, fiecare operaţie trebuie făcută la un nivel calitativ superior. Opinia pentru calitatea ireproşa­bilă a reparaţiilor a fost exprimată în adunarea generală şi de alţi co­munişti. Dar ce au făcut ei practic în această direcţie? Pe de o parte s-au străduit să fie ei înşişi exem­ple in privinţa calităţii producţiei, iar pe de altă parte, cu tact, răbda­re şi consecvenţă, i-au convins şi pe alţii că de nivelul calitativ al muncii lor depinde nivelul calitativ al mun­cii întregului colectiv. Altfel spus, între muncitorii, maiştrii şi tehnicie­nii secţiei montaj general, printr-o muncă politico-educativă desfăşura­tă de comunişti, a fost înrîurită răs­punderea individuală şi colectivă. S-a optat şi se optează în continua­re ca, în ansamblul activităţii de producţie din secţie, formaţia de muncă (echipa) să fie factorul prin­cipal în a-l determina pe fiecare om să muncească calitativ, în a-i stimu­la ideile şi propunerile menite să contribuie la perfecţionarea conti­nuă a muncii colective. Indiscutabil, calitatea şi ritmul producţiei, în oricare unitate econo­mică, depinde de nivelul de pregă­tire tehnică şi profesională al oa­menilor. în anul precedent şi în a­­cesta, în secţia montaj general au fost şi sunt organizate cursuri de ri­dicare a calificării pe meserii şi cate­gorii de salarizare. Iată un alt do­meniu de care se preocupă perma­nent organizaţia de partid. O ase­menea preocupare este mereu nece­sară pentru că la cursurile de califi­care şi de ridicare a calificării sunt cuprinşi în general muncitori tineri. Aşa după cum au subliniat unii co­munişti în adunarea lor de partid, nivelul de pregătire al tinerilor muncitori, spiritul lor de răspunde­re, dragostea lor faţă de meserie, stabilitatea în uzină depind în bună măsură de modul cum li se face e­­ducaţia muncii, cum li se imprimă de către organizaţia de partid şi de U.T.C., de către muncitorii cu expe­rienţă acel simţ al datoriei faţă de interesele colective. In cuvîntul lor, comuniştii Octa­­vian Matei, Ioan Stroia şi alţii, au reliefat aspecte din munca comisiei economice. După cum a reieşit, membrii acestei comisii, în domeniul îmbunătăţirii calităţii producţiei, al descoperirii şi valorificării de noi rezerve interne au avut o activitate sporadică. Comisia economică, în a­­numite perioade, a intenţionat sau s-a apucat să facă ceva în interesul producţiei, practic însă, roadele muncii ei au fost şi sînt slabe. Atît în activitatea comisiei economice cit şi a biroului organizaţiei de partid s-a resimţit pînă acum nevoia ace­lui spirit de muncă mai operativ, în concordanţă cu problemele ce se ivesc în ansamblul muncii din sec­ţie, încheind succintele relatări pe marginea adunării de dare de sea­mă şi alegeri a organizaţiei de par­tid de la secţia montaj a Uzinei de reparaţii auto, se poate afirma că analiza făcută de cei aproape 100 de comunişti va contribui la îmbunătă­ţirea activităţii lor, a întregului co­lectiv de muncă. C. CROITORII *l«f S*‚E«K* ;н!■”’ »•‚ ■ ' Mica pu­blicitate VlND casă ocupabilă, în schimbul unei camere. Informa­ţii : str. Belşugului nr. 15 (fo­stă Martinovics). PROPRIETARI DE AUTOTU­RISME ! Execut lucrări urmare a accidentelor, schimbarea şi repararea elementelor, curăţi­rea şi întreţinerea şasiului. Tg.­­Mureş, str. Doja Gheorghe nr. 48. SCHIMB locuinţă 2 camere şi dependinţe şi grădină din Turda cu Tîrgu-Mureş, în­ bloc. Informaţii : str. Trotuşului nr. 3, Nemeş. SCHIMB casă particulară, imediat ocupabilă compusă din 3 camere şi dependinţe, cu si­milar la Tg.-Mureş. Informaţii : str. Horea nr. 25, Oradea sau str. Bodor Peter nr. 26, etaj. I. ap. 7, Tg.-Mures. ViND autoturism Dacia 1100 cu 3.400 km. Informaţii : Pustai Nicoliţa, str. Tâmplerilor nr. 2, ap. 20. Grupul şcolar comercial T­g.-Mureş, str. Călimanului nr. 1 Aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 21 octombrie 1970 orele 9, se ţine concurs de admitere pentru anul I, conducător de unitate comercială, şcoala de specializare post­­liceală. Se primesc candidaţi, absolvenţi a liceelor economice cu şi fără examen de bacalaureat, înscrierile se fac la sediul şcolii. La înscriere candidaţii vor prezenta: cerere de înscriere, certificat de naştere în original şi co­pie, diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire a liceului, in original, buletin de analiza sîngelui efectuat cu cel mult trei luni înainte de concurs şi rezultatul examenului radiologie pulmo­nar (radioscopie, radiografie sau microradiografie) efectuat cu cel mult 3 luni înainte de concurs, certificat medical eliberat de cir­cumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află in evidenţă. CONCURSUL SE DĂ LA: — LIMBA ROMANĂ — SCRIS ŞI ORAL - ECONOMIE POLITICĂ — ORAL Materia este cea prevăzută în programa claselor IX—XII (res­pectiv anul I—IV). In cazul necompletării locurilor, se va ţine un al doilea concurs de admitere în luna noiembrie 1970, la care vor putea participa şi absolvenții liceelor de cultură generală. DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Intilnirea (la orele 11 — 15 — 17,30 — 20). Select: Aşa am venit. Progresul: Această femeie. Tineretului: Ani­­cika. Unirea: Aşteaptă pînă se întunecă. Muncitoresc: Războiul domniţelor. Flacăra: Şopronul roşu. SIGHIŞOARA — Lumina: Străinii. Tîrnava: Afurisitul de bunic. LUDUŞ — Flacăra: Dis­cuţie bărbătească. IERNUT — Lumina: Vînătorul de căprioare. SARMAŞU — Popular: Splen­doare în iarbă. REGHIN — Pa­tria: Argoman superdiabolicul. Victoria: Baltagul. TÎRNAVENI — Melodia: Doi bărbaţi pentru o moarte. SOVATA — Doina: Noapte cu ceaţă. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Băieţii în haine de piele. FINTÎNELE — Patria: Mireasa era în negru. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Vînătorul de căprioare. LUNI, 19 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: In arşiţa nopţii (la orele 11 — 15, 17,30, 20). Select: Aventurile lui Juan. Progresul: Omul care nu poate fi acuzat. Tineretului: Ma­rile vacanţe. Unirea: Aşteaptă pînă se întunecă. Muncitoresc: Moll Flanders. Flacăra: Comisa­rul X şi „Panterele albastre“. SI­GHIŞOARA — Lumina: Cei cinci din cer. Tîrnava: Afurisitul de bunic. LUDUŞ — Flacăra: Fred­­di şi cîntecul preriei. IERNUT — Lumina: Vînătorul de căprioare. SARMAŞU — Popular: Discuţie bărbătească. REGHIN — Patria: Colonia Lanfieri. Victoria: Elvira Madigan. TÎRNAVENI — Melo­dia: Argoman superdiabolicul. SOVATA — Doina: Monştrii. SINGEORGIU DE PĂDURE _ Popular: Mireasa era în negru. FINTÎNELE — Patria: Ancheta­torul din umbră. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Visul domnului Gentil. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 15,30: Regele-i sub tron, ora 20: Fata de la Maxim. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 16: Traista cu po­veşti. Televiziune DUMINICA, 18 OCTOMBRIE 9,00 — Matineu duminical pen­tru copii şi şcolari; 10,00 — Viaţa satului; 11,30 — Matineu simfo­nic; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Fotbal­ Rapid — Univer­sitatea Craiova (Divizia naţiona­lă A); 14,15 — Publicitate şi mu­zică; 14:30­­— Emisiune în limba maghiară. Din cuprins: Actuali­tăţi filmate. Reportaj de la TIR. Muzica uşoară şi poezia. Reportaj din Ţara Oaşului. „Micul prinţ“ de Saint Exupery (fragment) în lectura actriţei Kinga Illyés. Pro­gram pentru copii: „Mateiaş gîs­­carul“; 16:00 — Muzică de pro­menadă; 16,15 — Hipism. Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare); 17,30 — Patinaj artistic. Concurs de­monstrativ cu participarea unor medaliaţi ai ultimelor mari com­petiţii; 19,20 — Desene animate; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reportaj TV din Mah­­mudia; 20,20 — Film artistic: In­spectorul general (comedie muzi­cală — premieră pe ţară); 22,00 — Interpreţi preferaţi de muzică populară; 22,30 — Telejurnalul de noapte, sport. Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­reş. Dirijor: Aczél Ervin (Ora­dea). Solist: pianistul Josef Pa­­lenicek (R.S. Cehoslovacă). (Du­minică, la ora 11, concert educa­tiv). N . A Sâptămine economiei Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni, C.E.C., Direcţia judeţeană Mureş, organizea­ză între 25 şi 31 octombrie a.c. „Săptămîna economiei". Devenită tradiţională, aceas­­tă acţiune contribuie la îm­bunătăţirea deservirii depu­nătorilor, intensificarea aces­tei activităţi, cuprinderea u­­nor mase tot mai largi de oameni ai muncii de la ora­şe şi sate, la educarea tine­retului în spiritul economiei. Avantaje multiple sunt ofe­rite depunătorilor pe dife­rite instrumente de economi­sire: carnete de C.E.C. cu dobîndă şi cîştiguri, cîştiguri în autoturisme, obligațiuni C.E.C. etc., etc. Manifestări la Casa de cultură a sindicatelor cu dezbaterea temei „Banii de buzunar ai copiilor". Discuţiile vor fi conduse de profesoara Gabriela Şuteu şi se vor desfă­şura în sala de conferinţe de la etajul II. In aceeaşi zi, la ora 18, pe scena sălii de spectacole de la etajul III, formaţia de teatru a Casei de cultură va prezenta piesa în limba maghiară „Cei ce-şi întemeiază un cămin" (spectacol susţinut în exclusi­vitate pentru pensionari). Piesa va fi repetată sîmbătă, 24 oc­tombrie, la ora 19, pentru sa­lariaţii unor întreprinderi tirgu­­mureşene. Cu prilejul Zilei Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România, duminica viitoare (25 octombrie), între orele 10—13, va fi organizată pentru pionieri şi şcolari o discuţie pe această temă. Totodată vor fi proiectate filme despre viaţa cotidiană şi actele de eroism ale ostaşilor «.'mu', './.(HI; '-11,­ noştri. Tot duminică, la ora 1­0, în Acţiunea „Şcoala părinţilor", sala nr. 6 de la parter, se vor iniţiată în acest an, continuă vineri, 23 octombrie, la ora 18, întilni membrii clubului filate­ In sala cinematografului „U­­nirea'', marţi, 20 octombrie, vor avea loc trei reprezentaţii (la orele 10, 13 şi 16) oferite mi­cilor spectatori de actorii sec­ţiei maghiare a Teatrului de păpuşi din Oradea, în ciclul ,,Repere pe glob", miercuri, 21 octombrie, la ora 18, în sala de conferinţe de la etajul II, va fi ţinută o infor­mare despre ultimele şi cele mai semnificative evenimente ale vieţii internaţionale. în aceeaşi zi, la ora 19, in sala nr. 7, va avea loc întîl­­nirea săptăminală a membrilor clubului turiştilor. De mare popularitate se bu­cură şi ciclul „Filmul şi cartea", în sala de spectacole de la etajul III, joi, 22 octombrie, la ora 18, va fi proiectat filmul „Faraonul", ecranizare după ro­manul cu acelaşi titlu al scri­itorului realist-critic polon Bo­leslav Prus. Despre roman şi transpunerea lui în limbaj ci­nematografic va vorbi Benczel Béla. LUNI, 19 OCTOMBRIE 18,00 — Microavanpremieră; 18,05 — Student la Politehnică (transmisiune directă de la Insti­tutul politehnic din Bucureşti); 18,35 — Panoramic ştiinţific; 19,00 — Actualitatea în economie. Rafturi şi promisiuni; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Roman foileton. Punct şi contrapunct (Sfîrşitul se­rialului); 20,45 — Steaua fără nu­me. Prefaţă la o nouă ediţie a a­­cestei emisiuni; 21,35 — Teleglob. Itinerar polonez: Cracovia, Poro­­nin, Zakopane; 22,00 — Telejur­nalul de noapte; 22,15 — Muzică populară. La vioară Victor Pre­­descu. 22.30 — Rampa. Teatru, film. Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Pentru cît timp vă aprovizionaţi? (Urmare din pag. 1) zahăr. De ce a cumpărat atîta za­hăr n-am putut afla. Am aflat în schimb că cumpărătorul este Koncz Ioan din comuna Bălăuşeri, satul Chendu. Celălalt, care i-a umplut sacul, se numeşte Siklodi Petru, muncitor la Combinatul de îngrăşăminte azotoase la secţia transporturi. E venit din Mărculeni, dar s-a stabilit cu domiciliul in Cristeşti nr. 539. lată deci una din cauzele pen­tru care în unele perioade se ivesc goluri în aprovizionare. — Datorită, poate, unei apro­vizionări neritmice, — ne spune un şef de unitate — la unii cetă­ţeni, şi destul de mulţi la număr, a apărut tendinţa de a se apro­viziona în mod exagerat, peste nevoile unui consum curent. Da, unii oameni se dovedesc deosebit de „prevăzători". Cum­pără cantităţi de alimente care le sunt necesare pentru consumul poate al unui an întreg. Ne per­mitem să le punem întrebarea, pentru cit timp vă aprovizionaţi? La ieşirea din magazinul ali­mentar din strada Mihai Viteazul, după ce a trecut de citeva ori prin faţa caseriei, oprim un cetă­ţean în virstă, al cărui nume nu l-am putut afla, întrebîndu-l ce vrea să facă cu cantitatea mare de făină albă pe care a cumpă­rat-o, ne-a răspuns ironic că ... o dă la raţe. Aşa se ivesc în unele perioade golurile în aprovizionare. Neţinînd seama că mai există şi alţii care au nevoie pentru consumul zilnic de produse agro-alimentare, unii se aprovizionează peste necesită­ţi, suprastocînd în cămările lor cantităţi ce le sînt suficiente pen­tru consumul unui an întreg. Ce s-ar întîmpla dacă ar proceda toţi cetăţenii în acest fel ? Şi, bineînţeles, tendinţa de su­­praaprovizionare, o dată începută, devine o epidemie, răspîndindu-se deosebit de rapid. După cum arătam mai sus, în ultima perioadă au avut loc ana­lize aprofundate asupra posibili­tăţilor de satisfacere a nevoilor de consum, pentru satisfacerea la un nivel mai ridicat a cerinţelor popu­laţiei. Eforturile mari depuse în această direcţie trebuie sprijinite şi de populaţie in sensul de a­ se aproviziona numai in limita nevo­ilor de consum curent şi de a nu suprastoca în cămări zeci şi sute de kilograme de produse alimen­tare. Spectacol muzical coregrafic ANSAMBLUL ARTISTIC ,,MA­RAMUREŞUL“ din Baia Mare: „Sărbătoare-n Maramureş“ (luni, orele 17 şi 20 — sala cinemato­grafului „Unirea“). Radio Tg.-Mureş LUNI, 19 OCTOMBRIE In limba română: 6—6,30: Emi­siunea pentru sate. Terminarea însămînţărilor de toamnă. Muzi­că populară: 18—19,30: Cronica de luni. Ghid cultural. Canţonete. Opinii. Muzică de balet. Sport. Muzică de dans. în limba maghiară: 6,30—7: Conversaţii juridice. In apărarea avutului obştesc. Ritmuri vesele. 16.30—18. Cronica de luni. Ghid cultural. Poşta muzicală. Ştiinţa şi producţia. Centrul de cercetare din Tg.-Mureş al Academiei Me­dicale. Pagini din operete. Sport. MARŢI, 20 OCTOMBRIE în limba română: 6—6.30 Jur­nal de dimineaţă. Ştiri — Calei­doscop muzical. 18—19,30: Croni­ca actualităţii. Cronică de con­cert. Pe dealul cu florile. Doine şi jocuri populare. 50 de ani de la greva generală a muncitorilor din România. Cîntece. In limba maghiară. 6,30—7: E­­misiunea pentru sate. Terminarea însămînţărilor de toamnă. Muzi­că populară. 16:30—18. Agenda actualităţii. Cronica industrială. Prelucrări de cîntece populare de Zoltán Aladár. Programul artiş­tilor amatori: Festivalul „T. L. Caragiale“. Muzică de cameră. 50 de ani de la greva generală a muncitorilor din România. 1 R 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I 1 1 1

Next