Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)
1970-10-25 / nr. 251
i „Cei ce-şi întemeiază un cămin" Sîmbătă, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, a avut loc un spectacol cu piesa, ,Cei ce-şi întemeiază un că*nin" organizat, în mod special, pentru elevii şcolilor profesionale. Acest spectacol face parte din pregătirile formaţiei de tearu a Casei de cultură pentru participarea sa la Festivalul și concursul „I. L. Caragiale“ ce se organizează în cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului. it V PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 251 (3.916) Duminică, 25 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani FEUDELE RE BORI SI PRINTRE AVERSELE DE PLOI, LA STIINSUL RECOLTEI DE Reacţii tardive la transportul sfeclei de zahăr Alaltăieri, pentru prima dată in această toamnă, şi-a făcut apariţia lapoviţa şi pe meleagurile mureşene, ceea ce este fără îndoială un semnal de alarmă pentru lucrătorii ogoarelor. In noua situaţie creată în urma ploilor căzute, pentru a se reduce la minim pierderile, se impune ca pe ogoare să se lucreze pe sub perdelele de nori şi printre aversele de ploi. Dacă la semănat acest lucru este mai greu de realizat, lucrarea putîndu-se face pe teren zvîntat, în schimb la culesul porumbului şi recoltatul sfeclei de zahăr se poate lucra. Unde nu pot intra autocamioanele se pot folosi atelajele. In orice caz ar fi prea riscant să se aştepte numai zile însorite. De fapt, în multe cooperative agricole ţăranii cooperatori participă şi în aceste condiţii la recoltarea sfeclei de zahăr şi transportul acesteia. La cooperativa agricolă din Acăţari, întreaga cantitate de sfeclă recoltată de pe cele 105 ha este deja transportată de pe cîmp. La fel, şi la cooperativa agricolă din Şăulia. Şi acolo, zilnic, s-a lucrat cu 40 atelaje şi 10 autocamioane, ceea ce a făcut ca în cîmp să se afle sfecla doar pe circa 5—6 ha. După cum se sublinia şi în Comunicatul Direcţiei agricole, publicat în numărul de ieri al ziarului nostru, pe cîmp se mai află încă peste 39.000 tone de sfeclă. Cantităţi mai mari netransportate se găsesc mai ales la cooperativele agricole din Valea Largă, Ogra, Iclănzel, Răzoare Dintre toate se pare că situaţia cea mai critică este la cooperativa agricolă din Răzoare. Cunoscîndu-se faptul că la Răzoare sosirea ploilor îngreunează mult transportul sfeclei de pe cîmp. în fiecare an, organele agricole, Fabrica de zahăr din Luduș, luau măsuri operative și concentrau (Continuare în pag. a 2-a) RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR LA CAP. TIRNĂVENI. ALTE UNITĂŢI AU TERMINAT SEMĂNATUL . De la Inspectoratul I.A.S. Mureş ni s-a comunicat că şi în întreprinderea agricolă de statAlbeşti a încheiat însăminţarea «griului. Este cea de-a 4-a unitate care a terminat cu succes însămînţarea griului. Pentru a veni în ajutorul unităţilor rămase în urmă cu semănatul griului, 15 tractoare de la Albeşti au fost redistribuite să lucreze la cooperativele agricole din împrejurimi, iar 8 tractoare de la I.A.S. Sighişoara, unde, de asemenea, s-a terminat semănatul, la I.A.S. Acăţari. Pe Inspectoratul I.A.S., însămînţarea griului s-a efectuat în proporţie de 89 la sută. N EDITURA POLITICĂ A APĂRUT: NICOLAE CEAUȘESCU. EXPUNERE LA ASOCIAȚIA DE POLITICĂ EXTERNĂ DIN NEW YORK, 22 OCTOMBRIE 1970. Cu planul pe 10 luni îndeplinit Colectivul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni a îndeplinit planul producţiei globale pe zece luni, cu nouă zile inainte de termen. Harnicul colectiv de aici raportează cu satisfacţie că în primele zece luni din acest an a realizat peste plan 450.000 metri pătraţi geam-tras, circa 2 milioane de bucăţi de sticle pentru ambalaj şi butelii etc. Pînă la sfirşitul lunii octombrie se prelimină, pe zece luni, depăşirea planului la producţia globală cu 5 milioane de lei şi peste 3,5 milioane de lei beneficii peste plan. 25 octombrie ZIUA FORŢELOR ALE REPUBLICII Întreaga suflare românească sărbătoreşte această zi cu însufleţită mîndrie şi bucurie, întrucît sărbătoarea este dedicată armatei, braţul înarmat al României socialiste, gata oricînd să-i apere profundele cuceriri revoluţionare şi realizările socialiste. In întreaga sa activitate, Partidul Comunist Român a manifestat o preocupare constantă pentru problemele armatei. In timpul ilegalităţii, cînd armata era un instrument al claselor exploatatoare, comuniştii i-au acordat atenţie, reuşind să atragă armata de partea luptei forţelor democratice şi progresiste. Armata română, în totalitatea ei, pe timpul insurecţiei armate din August 1944 a trecut de partea poporului, întorcînd armele împotriva trupelor hitleriste, aceasta constituind un merit istoric al Partidului Comunist Român. In timpul insurecţiei armate, dînd dovadă de neînfricare în faţa duşmanului, unităţile militare, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, bucurîndu-se de sprijinul larg al populaţiei, au zdrobit în decurs de numai 8 zile forţele hitleriste din capitală, partea centrală, de sud, sud-est şi sud-vest a ţării, înscrise la loc de cinste sunt şi luptele ostaşilor români care alături de ostaşii sovietici au vărsat mult sînge pe meleagurile mureşene pentru ca şi aceste locuri sa fie eliberate de sub ocupaţia hitleristo-horthistă. in ampla acţiune de încleştare cu inamicul siau aflat unităţi şi mari unităţi române aşa cum au fost Diviziile 1 munte, 3 infanterie, Divizia „Tudor Vladimirescu", Regimentul 7 artilerie grea şi alte unităţi şi subunităţi. Se cuvine ca în această memorabilă zi să evocăm eroismul, dăruirea, abnegaţia cu care ostaşii noştri au luptat pe aceste meleaguri. Lupte deosebite au fost date pe înălţimile cu cotele 449 şi 474, de pe dealul Nazna şi Bitca, pe dealul Sîngeorgiu care a fost udat din belşug cu sîngele bravilor noştri ostaşi. În cartea glorioaselor tradiţii de luptă este scris la loc de cinste numele sublocotenentului Ion Pavel, comandantul unei subunităţi, care a căzut la datorie la numai 10 km de satul său natal — Band. In jurnalul de operaţii al marii unităţi din care a făcut parte acest brav ofiţer se arată că sublocotenentul Ion Pavel „a murit ca un erou pe pămîntul copilăriei sale". Un exemplu impresionant de vitejie l-a dat şi sergentul major Ilie Tudose. La atacul unei înălţimi de la nord de satul Nazna, observînd că trăgătorul de la puşca mitralieră a fost scos din luptă, el a luat locul celui căzut şi a început să secere pe fascişti, sprijinind astfel atacul subunităţii sale. In toiul încleştării cu inamicul o schijă de aruncător i-a retezat mîna dreaptă. Dar sergentul major Tudose nu a încetat lupta. El a continuat să tragă fără cruţare în hitlerişti pînă în ultima clipă a vieţii sale. Eroismul de care a dat dovadă armata română pe frontul antihitlerist, faptele de arme ale trupelor noastre au fost citate de Comandamentul român prin multe ordine de zi, precum şi de Comandamentul suprem sovietic prin 7 ordine de zi, 21 comunicate de război şi alte ordine ale comandamentelor, unor mari unităţi sovietice cu care au cooperat unităţile române. In semn de preţuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri au fost distinşi cu ordine şi medalii româneşti, sovietice, cehoslovace şi ungare. In cursul bătăliilor, în tot timpul luptelor, ostaşii români au simţit sprijinul nelimitat al oamenilor muncii din ţară, care au răspuns cu însufleţire chemării Partidului Comunist Român — „Totul pentru front, totul pentru victorie !". Partidul a mobilizat toate energiile poporului, a insuflat maselor muncitoare şi luptătorilor de pe front o nestrămutată voinţă de a învinge. Evocînd aceste mari tradiţii ale poporului nostru făurite în războiul antihitlerist este necesar de subliniat marile realizări pe care le-am obţinut în cei 26 de ani pe drumul însorit al socialismului. Sub conducerea Partidului Comunist Român s-au obţinut victorii remarcabile care au schimbat radical înfăţişarea ţării, modul de viaţă al celor ce muncesc. Socialismul a învins definitiv la oraşe şi sate, situînd România în rîndul ţărilor cu cea mai avansată orînduire socială şi de stat. Înfăptuirile de pînă acum constituie o temelie sigură pentru înălţarea pe noi trepte a edificiului României socialiste. Potrivit măreţului program adoptat de Congre- Colonel IVAN CONSTANTIN (Continuare în pag. a 2-a) ARMATE SOCIALISTE ROMÂNIA Încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24. De la trimişii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „pace, justiţie, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiunilor Unite. Deschizînd şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării şi aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat in continuare aceste documente: Declaraţia solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţiona pentru sporirea rolului şi eficacităţii organizaţiei, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securităţii internaţionale şi promovarea progresului tuturor popoarelor; Declaraţia privind strategia şi metodele dezvoltării şi lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980); Declaraţia cu privire la principiile relaţiilor prieteneşti şi cooperarea intre state; un program de acţiune, sub forma unui document al O.N.U., conţinînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă şi cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului şedinţei festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale globului. Au rostit scurte alocuţiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikachorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Naţiunile Unite. Evocînd activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite în cei 25 de ani, aspiraţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul pe care acest for internaţional îl poate juca în dezvoltarea unor relaţii normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce priveşte sporirea în anii următori a eficacităţii O.N.U. Astfel, Stefan Jedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanţă realizarea universalităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la O.N.U. ale R.P. Chineze şi admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe principiile independen(Continuare în pag. a 4-a) CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA O.N.U. SALUTATA CU CĂLDURĂ ŞI INTERES DEOSEBIT O vibrantă chemare spre asigurarea păcii în lume ing. GHEORGHE GAVRILA director la C.E.I.L. Mureş Este destul de dificil să Ceauşescu a ţinut să mă exprim în cîteva rinduri siste asupra necesităţii ca sentimentele profunde pe toate statele să acţioneze care le-a trezit în fiecare cu cea mai mare fermita* dintre noi ampla cuvînta* te pentru înfăptuirea de z* re a tovarăşului Nicolae armării generale şi în pri- Ceauşescu rostită la tri*mul rind a celei nuclea* buna Adunării Generale re. Cuvintele: „trebuie să a Naţiunilor Unite, spunem cu hotărîre NU Se regăseşte în această cursei înarmărilor, NU^ arcuvîntare, care a abordat me'or atomice au rasustrălucit principalele pro- nat nn sa[o ^dunaru ebleme ce confruntă astăzi nerale o O.N.U. ca o vr omenirea, întreaga înţe* brantă chemare spre intepciune şi clarviziune a făptuirea acestui dezîdepoliticii statului nostru, rit vital al omenirii, politică care ne*a învred* nicit ţara şi conducătorii noştri cu un binecunoscut (Continuare în pag. a 2-a) prestigiu pe toate meridianele globului. Oprindu-se asupra uneia din cele mai arzătoare probleme ale lumii contemporane, dezarmarea, tovarăşul Nicolae Expresie fidelă a gîndurilor şi aspiraţiilor noastre prof. IOAN KAPUS membru al Consiliului Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Citind şi studiind cu îmi exprim adînca mea deosebit interes cuvînta- satisfacţie faţă de princirea preşedintelui Consipiile cuvîntării, care reliului de Stat al Romă- flectă linia consecventă a niei, tovarăşul Nicolae politicii externe a Roma- Ceauşescu la Sesiunea unei socialiste, puse în jubiliară a Adunării pe slujba intereselor fundamnerale a Organizaţiei Namentale ale poporului ţiunilor Unite, ca cetăţean nostru, ale cauzei păcii şi a vestei ţări, al Romă- socialismului. Ideile judicei socialiste, este firesc să te simţi mîndru că acioase ale cuvîntării, paceasta cuvîntare a polari- trunse de o mare responzat, ca unul din eveni- sabilitate, sintetizînd asmentele de majoră însem- Diraţiile întregii naţiuni. nătate, nu numai atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite, ci atenţia întregii opinii publice mondiale, constituie o prestigioasă afirmare a politicii externe a României socialiste. (Continuare în pag. a 2-a) Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forţelor Armate Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, ieri au avut loc solemnităţi de depuneri de coroane de flori la monumentele şi cimitirele eroilor români, căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei. La solemnităţile de la Monumentul eroilor români din Oarba de Mureş, de la Monumentul eroilor români şi cimitirul eroilor români din Tîrgu-Mureş au participat membri ai biroului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, membri ai biroului Comitetului municipal de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, ofiţeri ai forţelor armate din garnizoană, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, pionieri şi elevi. Fanfara militară intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Apoi, întreaga asistenţă păstrează un moment de reculegere în memoria celor care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea, independenţa naţională şi suveranitatea pămîntului strămoşesc, pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. In acordurile Imnului eroilor, se depun apoi coroane de flori din partea comitetelor judeţean şi municipal de partid, a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, Garnizoanei militare, din partea organizaţiilor de masă şi obşteşti, a unor întreprinderi şi instituţii. In zilele de 24 şi 25 octombrie au avut şi vor avea loc solemnităţi pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele eroilor români, la monumentele şi plăcile comemorative din alte localităţi ale județului Mureș. In numele poporului român dr. EMIL SILVAŞ membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Tîrgu-Mureş In numele poporului român au fost prezentate magistral năzuinţele de pace şi progres ale ţării noastre, făcîndu-se cunoscute lumii întregi demnitatea şi consecvenţa demonstrată prin fapte a unui popor liber şi independent, conştient de rolul şi contribuţia eforturilor sale la progresul general al umanităţii. Alături de milioanele de cetăţeni ai patriei noastre am urmărit cu viu interes şi emoţie cuvîntarea rostită de tov. Nicolae Ceauşescu la această excepţională manifestare internaţională. Făcînd bilanţul unui imens potenţial uman, tehnic şi material acumulat în ultimii 25 de ani pe plan mondial, cuvîntarea subliniază necesitatea utilizării lui spre binele umanităţii. Marea însemnătate a cuvîntării rostite — dovadă puternicul ecou internaţional pe care ea continuă să-l aibă — rezidă nu numai în analiza profund realistă a problemelor majore ale lumii contemporane, cît mai ales în soluţiile formulate, în propunerile directe adresate naţiunilor pentru luarea unor măsuri care să ducă în final la încetarea războaielor înlăturarea actelor de injustiţie menţinute în mod anacronic nu numai în politica anumitor ţări faţă de statele mici, dar în înseşi organismele şi componenţa forului suprem al lumii — Organizaţia Naţiunilor Unite. Prezentarea în această manieră a concepţiilor politice ale României de azi şi de mîine, reprezintă o contribuţie directă a ţării noastre la dezbaterea şi rezolvarea marilor probleme ale zilelor noastre: pacea, bunăstarea şi progresul întregii omeniri. Acesta este mandatul suprem pe care poporul român i l-a încredinţat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în sesiunea jubiliară a O.N.U. Dincolo de sentimentele de mîndrie şi satisfacţie a unei reprezentări atît de strălucite a ţării noastre, majorată de însuşi prestigiul personal internaţional de care se bucură conducătorul partidului şi statului nostru, ne apare imperios necesară declararea adeziunii noastre totale față de politica internă şi externă promovată, a cărei justeţe a căpătat o dată în plus confirmarea sa internaţională.