Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-25 / nr. 251

i „Cei ce-şi întemeiază un cămin" Sîmbătă, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, a a­­vut loc un spectacol cu piesa, ,Cei ce-şi întemeiază un că*­nin" organizat, în mod special, pentru elevii şcolilor profesional­e. Acest spectacol face parte din pregătirile formaţiei de tea­­ru a Casei de cultură pentru participarea sa la Festivalul și concursul „I. L. Caragiale“ ce se organizează în cinstea săr­bătoririi semicentenarului parti­­dului. it V PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 251 (3.916) Duminică, 25 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani FEUDELE RE BORI SI PRINTRE AVERSELE­­ DE PLOI, LA STIINSUL RECOLTEI DE Reacţii tardive la transportul sfeclei de zahăr Alaltăieri, pentru prima dată in această toamnă, şi-a făcut apari­ţia lapoviţa şi pe meleagurile mu­reşene, ceea ce este fără îndoială un semnal de alarmă pentru lu­crătorii ogoarelor. In noua situaţie creată în urma ploilor căzute, pen­tru a se reduce la minim pierde­rile, se impune ca pe ogoare să se lucreze pe sub perdelele de nori şi printre aversele de ploi. Dacă la semănat acest lucru este mai greu de realizat, lucrarea pu­­tîndu-se face pe teren zvîntat, în schimb la culesul porumbului şi recoltatul sfeclei de zahăr se poa­te lucra. Unde nu pot intra au­tocamioanele se pot folosi atela­jele. In orice caz ar fi prea riscant să se aştepte numai zile însorite. De fapt, în multe cooperative agricole ţăranii cooperatori par­ticipă şi în aceste condiţii la re­coltarea sfeclei de zahăr şi trans­portul acesteia. La cooperativa agricolă din Acăţari, întreaga can­titate de sfeclă recoltată de pe cele 105 ha este deja transportată de pe cîmp. La fel, şi la coopera­tiva agricolă din Şăulia. Şi acolo, zilnic, s-a lucrat cu 40 atelaje şi 10 autocamioane, ceea ce a fă­cut ca în cîmp să se afle sfecla doar pe circa 5—6 ha. După cum se sublinia şi în Comunicatul Di­recţiei agricole, publicat în numă­rul de ieri al ziarului nostru, pe cîmp se mai află încă peste 39.000 tone de sfeclă. Cantităţi mai mari netransportate se găsesc mai ales la cooperativele agricole din Va­­lea­ Largă, Ogra, Iclănzel, Răzoare Dintre toate se pare că situaţia cea mai critică este la cooperativa agricolă din Răzoare. Cunoscîndu-se faptul că la Ră­zoare sosirea ploilor îngreunează mult transportul sfeclei de pe cîmp. în fiecare an, organele agricole, Fabrica de zahăr din Luduș, luau măsuri operative și concentrau (Continuare în pag. a 2-a) RECOLTAREA SFECLEI DE ZA­HĂR LA CAP. TIRNĂVENI. ALTE UNITĂŢI AU TERMINAT SEMĂNATUL . De la Inspectoratul I.A.S. Mu­reş ni s-a comunicat că şi în î­ntreprinderea agricolă de stat­­Albeşti a încheiat însăminţarea «griului. Este cea de-a 4-a uni­tate care a terminat cu succes însămînţarea griului. Pentru a veni în ajutorul uni­tăţilor rămase în urmă cu se­mănatul griului, 15 tractoare de la Albeşti au fost redistribuite să lucreze la cooperativele a­­gricole din împrejurimi, iar 8 tractoare de la I.A.S. Sighişoa­ra, unde, de asemenea, s-a ter­minat semănatul, la I.A.S. Acă­­ţari. Pe Inspectoratul I.A.S., însă­­mînţarea griului s-a efectuat în proporţie de 89 la sută. ­N EDITURA POLITICĂ A APĂ­RUT: NICOLAE CEAUȘESCU. EXPUNERE LA ASOCIAȚIA DE POLITICĂ EXTERNĂ DIN NEW YORK, 22 OCTOMBRIE 1970. Cu planul pe 10 luni îndeplinit Colectivul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni a îndeplinit pla­nul producţiei globale pe zece luni, cu nouă zile inainte de termen. Harnicul colectiv de aici raportează cu satisfacţie că în primele zece luni din a­­cest an a realizat peste plan 450.000 metri pătraţi geam-tras, circa 2 milioane de bucăţi de sticle pentru ambalaj şi butelii etc. Pînă la sfirşitul lunii octom­brie se prelimină, pe zece luni, depăşirea planului la producţia globală cu 5 milioane de lei şi peste 3,5 milioane de lei bene­ficii peste plan. 25 octombrie ZIUA FORŢELOR ALE REPUBLICII Întreaga suflare românească săr­bătoreşte această zi cu însufleţită mîndrie şi bucurie, întrucît sărbă­toarea este dedicată armatei, bra­ţul înarmat al României socialiste, gata oricînd să-i apere profundele cuceriri revoluţionare şi realizările socialiste. In întreaga sa activitate, Parti­dul Comunist Român a manifestat o preocupare constantă pentru problemele armatei. In timpul ile­galităţii, cînd armata era un in­strument al claselor exploatatoare, comuniştii i-au acordat atenţie, reuşind să atragă armata de par­tea luptei forţelor democratice şi progresiste. Armata română, în totalitatea ei, pe timpul insurecţiei armate din August 1944 a trecut de partea poporului, întorcînd armele împo­triva trupelor hitleriste, aceasta constituind un merit istoric al Par­tidului Comunist Român. In timpul insurecţiei armate, dînd dovadă de neînfricare în faţa duş­manului, unităţile militare, împreu­nă cu formaţiunile de luptă patrio­tice, bucurîndu-se de sprijinul larg al populaţiei, au zdrobit în decurs de numai 8 zile forţele hitleriste din capitală, partea centrală, de sud, sud-est şi sud-vest a ţării, înscrise la loc de cinste sunt şi luptele ostaşilor români care ală­turi de ostaşii sovietici au vărsat mult sînge pe meleagurile mure­şene pentru ca şi aceste locuri sa fie eliberate de sub ocupaţia hi­­tleristo-horthistă. in ampla acţiune de încleştare cu inamicul siau aflat unităţi şi mari unităţi române aşa cum au fost Diviziile 1 munte, 3 infanterie, Divizia „Tudor Vladimi­­rescu", Regimentul 7 artilerie grea şi alte unităţi şi subunităţi. Se cuvine ca în această memo­rabilă zi să evocăm eroismul, dă­ruirea, abnegaţia cu care ostaşii noştri au luptat pe aceste melea­guri. Lupte deosebite au fost date pe înălţimile cu cotele 449 şi 474, de pe dealul Nazna şi Bitca, pe dealul Sîngeorgiu care a fost udat din belşug cu sîngele bravilor noştri ostaşi. În cartea glorioaselor tradiţii de luptă este scris la loc de cinste numele sublocotenentului Ion Pavel, comandantul unei subunităţi, care a căzut la datorie la numai 10 km de satul său natal — Band. In jurnalul de operaţii al marii uni­tăţi din care a făcut parte acest brav ofiţer se arată că sublocote­nentul Ion Pavel „a murit ca un erou pe pămîntul copilăriei sale". Un exemplu impresionant de vi­tejie l-a dat şi sergentul major Ilie Tudose. La atacul unei înălţimi de la nord de satul Nazna, observînd că trăgătorul de la puşca mitra­lieră a fost scos din luptă, el a luat locul celui căzut şi a început să secere pe fascişti, sprijinind astfel atacul subunităţii sale. In toiul încleştării cu inamicul o schi­jă de aruncător i-a retezat mîna dreaptă. Dar sergentul major Tu­dose nu a încetat lupta. El a con­tinuat să tragă fără cruţare în hitlerişti pînă în ultima clipă a vie­ţii sale. Eroismul de care a dat dovadă armata română pe frontul antihi­tlerist, faptele de arme ale trupe­lor noastre au fost citate de Co­mandamentul român prin multe ordine de zi, precum şi de Coman­damentul suprem sovietic prin 7 ordine de zi, 21 comunicate de război şi alte ordine ale comanda­mentelor, unor mari unităţi sovie­tice cu care au cooperat unităţile române. In semn de preţuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri au fost distinşi cu ordine şi medalii româneşti, sovietice, cehoslovace şi ungare. In cursul bătăliilor, în tot timpul luptelor, ostaşii români au simţit sprijinul nelimitat al oamenilor muncii din ţară, care au răspuns cu însufleţire chemării Partidului Comunist Român — „Totul pentru front, totul pentru victorie !". Par­tidul a mobilizat toate energiile po­porului, a insuflat maselor munci­toare şi luptătorilor de pe front o nestrămutată voinţă de a învin­ge. Evocînd aceste mari tradiţii ale poporului nostru făurite în răz­boiul antihitlerist este necesar de subliniat marile realizări pe care le-am obţinut în cei 26 de ani pe drumul însorit al socialismului. Sub conducerea Partidului Co­munist Român s-au obţinut victorii remarcabile care au schimbat ra­dical înfăţişarea ţării, modul de viaţă al celor ce muncesc. Socia­lismul a învins definitiv la oraşe şi sate, situînd România în rîndul ţărilor cu cea mai avansată orîn­­duire socială şi de stat. Înfăptuirile de pînă acum con­stituie o temelie sigură pentru înăl­ţarea pe noi trepte a edificiului României socialiste. Potrivit măre­ţului program adoptat de Congre- Colonel IVAN CONSTANTIN (Continuare în pag. a 2-a) ARMATE SOCIALISTE ROMÂNIA Încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24.­­ De la trimişii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării u­­nui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşu­rat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „pace, justiţie, pro­gres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiuni­lor Unite au intrat în sala Adună­rii Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat al ţării noastre, Dumi­tru Popescu, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Dia­­conescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat par­te numeroşi şefi de state şi guver­ne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiuni­lor Unite. Deschizînd şedinţa, Edward Ham­­bro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supu­se examinării şi aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a a­­probat in continuare aceste docu­mente: Declaraţia solemnă de re­afirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţiona pentru sporirea rolului şi eficacităţii organizaţiei, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securităţii internaţiona­le şi promovarea progresului tu­turor popoarelor; Declaraţia pri­vind strategia şi metodele dezvol­tării şi lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvol­tare (1971—1980); Declaraţia cu privire la principiile relaţiilor prie­teneşti şi cooperarea intre state; un program de acţiune, sub for­ma unui document al O.N.U., con­­ţinînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă şi cit mai urgentă a ultimelor vestigii a­­le colonialismului. Potrivit protocolului şedinţei fes­tive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografi­ce ale globului. Au rostit scurte alocuţiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikachorn, ministrul afa­cerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor exter­ne al Braziliei, Yvon Beaulne, re­prezentantul permanent al Cana­dei la Naţiunile Unite. Evocînd ac­tivitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite în cei 25 de ani, aspiraţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul pe care acest for internaţional îl poate juca în dezvoltarea unor relaţii normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au ex­primat un larg consens în ce pri­veşte sporirea în anii următori a eficacităţii O.N.U. Astfel, Stefan Jedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanţă rea­lizarea universalităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la O.N.U. ale R.P. Chineze şi admite­rea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e nece­sar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe principiile independen­(Continuare în pag. a 4-a) CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA O.N.U. SALUTATA CU CĂLDURĂ ŞI INTERES DEOSEBIT O vibrantă chemare spre asigurarea păcii în lume ing. GHEORGHE GAVRILA director la C.E.I.L. Mureş Este destul de dificil să Ceauşescu a ţinut să m­ă exprim în cîteva rinduri siste asupra necesităţii ca sentimentele profunde pe toate statele să acţioneze care le-a trezit în fiecare cu cea mai mare fermita* dintre noi ampla cuvînta* te pentru înfăptuirea de z* re a tovarăşului Nicolae armării generale şi în pri- Ceauşescu rostită la tri*­mul rind a celei nuclea* buna Adunării Generale re. Cuvintele: „trebuie să a Naţiunilor Unite, spunem cu hotărîre NU Se regăseşte în această cursei înarmărilor, NU^ ar­­cuvîntare, care a abordat me'or atomice au rasu­­strălucit principalele pro- nat nn sa[o ^dunaru e­bleme ce confruntă astăzi nerale o O.N.U. ca o vr omenirea, întreaga înţe* brantă chemare spre in­­tepciune şi clarviziune a făptuirea acestui dezîde­­politicii statului nostru, rit vital al omenirii, politică care ne*a învred* nicit ţara şi conducătorii noştri cu un binecunoscut (Continuare în pag. a 2-a) prestigiu pe toate meri­dianele globului. Oprindu-se asupra u­­neia din cele mai arză­toare probleme ale lumii contemporane, dezarma­rea, tovarăşul Nicolae Expresie fidelă a gîndurilor şi aspiraţiilor noastre prof. IOAN KAPUS membru al Consiliului Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Citind şi studiind cu îmi exprim adînca mea deosebit interes cuvînta- satisfacţie faţă de princi­­rea preşedintelui Consi­­piile cuvîntării, care re­­liului de Stat al Romă- flectă linia consecventă a niei, tovarăşul Nicolae politicii externe a Roma- Ceauşescu la Sesiunea unei socialiste, puse în jubiliară a Adunării pe­ slujba intereselor fundam­nerale a Organizaţiei Na­­mentale ale poporului ţiunilor Unite, ca cetăţean nostru, ale cauzei păcii şi a­ vestei ţări, al Romă- socialismului. Ideile judi­­cei socialiste, este firesc să te simţi mîndru că a­­cioase ale cuvîntării, pa­­ceasta cuvîntare a polari- trunse de o mare respon­­zat, ca unul din eveni- sabilitate, sintetizînd as­­mentele de majoră însem- Diraţiile întregii naţiuni. nătate, nu numai atenţia generală a reprezentanţi­lor statelor membre, a cercurilor politice şi zia­ristice de la Naţiunile U­­nite, ci atenţia întregii o­­pinii publice mondiale, constituie o prestigioasă afirmare a politicii exter­ne a României socialiste. (Continuare în pag. a 2-a) Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forţelor Armate Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, ieri au avut loc solemnităţi de de­puneri de coroane de flori la mo­numentele şi cimitirele eroilor ro­mâni, căzuţi în lupta pentru elibe­rarea patriei. La solemnităţile de la Monumen­tul eroilor români din Oarba de Mureş, de la Monumentul eroilor români şi cimitirul eroilor români din Tîrgu-Mureş au participat mem­bri ai biroului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, membri ai biroului Comite­tului municipal de partid şi ai Co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal, ofiţeri ai forţe­lor armate din garnizoană, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşa­mentelor de pregătire militară a ti­neretului, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din întreprinderi şi institu­ţii, pionieri şi elevi. Fanfara militară intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. Apoi, întreaga asistenţă păs­trează un moment de reculegere în memoria celor care şi-au jertfit via­ţa pentru libertatea, independenţa naţională şi suveranitatea pămîn­­tului strămoşesc, pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. In acordurile Imnului eroilor, se depun apoi coroane de flori din partea comitetelor judeţean şi mu­nicipal de partid, a comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare ju­deţean şi municipal, Garnizoanei militare, din partea organizaţiilor de masă şi obşteşti, a unor între­prinderi şi instituţii. In zilele de 24 şi 25 octombrie au avut şi vor avea loc solemnităţi pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele eroilor români, la monumentele şi plăcile comemora­tive din alte localităţi ale județului Mureș. In numele poporului român dr. EMIL SILVAŞ membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Tîrgu-Mureş In numele poporului român au fost prezentate magistral năzuin­ţele de pace şi progres ale ţării noastre, făcîndu-se cunoscute lu­mii întregi demnitatea şi consec­venţa demonstrată prin fapte a unui popor liber şi independent, conştient de rolul şi contribuţia eforturilor sale la progresul gene­ral al umanităţii. Alături de milioanele de cetă­ţeni ai patriei noastre am urmărit cu viu interes şi emoţie cuvîntarea rostită de tov. Nicolae Ceauşescu la această excepţională manifes­tare internaţională. Făcînd bilanţul unui imens po­tenţial uman, tehnic şi material acumulat în ultimii 25 de ani pe plan mondial, cuvîntarea subli­niază necesitatea utilizării lui spre binele umanităţii. Marea însemnătate a cuvîntării rostite — dovadă puternicul ecou internaţional pe care ea continuă să-l aibă — rezidă nu numai în analiza profund realistă a pro­blemelor majore ale lumii con­temporane, cît mai ales în solu­ţiile formulate, în propunerile di­recte adresate naţiunilor pentru luarea unor măsuri care să ducă în final la încetarea războaielor înlăturarea actelor de injustiţie menţinute în mod anacronic nu numai în politica anumitor ţări faţă de statele mici, dar în înseşi organismele şi componenţa forului suprem al lumii — Organizaţia Naţiunilor Unite. Prezentarea în această manie­ră a concepţiilor politice ale Ro­mâniei de azi şi de mîine, repre­zintă o contribuţie directă a ţării noastre la dezbaterea şi rezolva­rea marilor probleme ale zilelor noastre: pacea, bunăstarea şi progresul întregii omeniri. Acesta este mandatul suprem pe care poporul român i l-a în­credinţat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în sesiunea jubiliară a O.N.U. Dincolo de sentimentele de mîndrie şi satisfacţie a unei re­prezentări atît de strălucite a ţării noastre, majorată de însuşi prestigiul personal internaţional de care se bucură conducătorul partidului şi statului nostru, ne a­­pare imperios necesară declara­rea adeziunii noastre totale față de politica internă şi externă pro­movată, a cărei justeţe a căpătat o dată în plus confirmarea sa in­ternaţională.

Next