Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-13 / nr. 9
(Urmare din pag. 1) nicului colectiv, a cărui medie de virstă este de 24 de ani, arată că elementele şi instalaţiile hidraulice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul produselor componente in construcţia de tractoare, că ele îşi găsesc utilizarea la locomotivele fabricate la „Electroputere" — Craiova şi ..23 August" — Bucureşti. Totodată, uzina realizează o gamă variată de maşiniunelte, utilaje pentru industria petrolieră şi minieră, precum şi pluguri pentru agricultură. In timpul vizitării principalelor secţii de producţie, oaspeţii au prilejul să ia cunoştinţă de modul de organizare a muncii, de măiestria profesională a muncitorilor, din mîinile cărora ies maşini şi utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeţii sunt întimpinaţi de muncitori cu deosebită însufleţire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, aşa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid şi la bine şi la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori producţia de maşini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaţilor şi vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie aveţi cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaţilor trebuie să fie forul care să aprecieze orice măsură comitetul de direcţie şi-a făcut sau nu datoria. Aşa înţelegem noi democraţia socialistă, spune secretarul general. In discuţia avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în aşa fel incit pînă la sfirşitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producţie în valoare de un miliard şi jumătate. In comuna Păuleşti localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. — Aveţi o cooperativă bună?■— întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cit mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultură, mărirea retribuţiilor şi a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire, luîndu-şi rămas bun de la cei prezenţi. . . . Este ora prinzului. Din noul cartier Nord şi pină in centrul oraşului mii şi mii de ploieşteni au venit în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat. In piaţa centrală a oraşului, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pîine şi sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece in revistă garda de onoare. Prima vizită de lucru în municipiul Ploieşti are loc la Uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eugen Toma, prezintă oaspeţilor cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici, printre care compensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cu două autoturisme. Uzina produce acum anual 1.000 de compensatoare de acest gen, in hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate procedeele moderne cu care sunt realizate imensele recipiente cilindrice şi sferoidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Caranfil şi Ion Vîslan răspund la întrebările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se angajează în faţa secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secţia de rulmenţi nestandardizaţi — prima fabrică de rulmenţi din ţară — a cărei producţie e destinată instalaţiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţia să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic şi rulmenţi speciali. — Avînd în vedere experienţa pe care o aveţi, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizaţi în colaborare cu Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti o maşină de rectificat inele pentru rulmenţi. De asemenea, este absolut necesar să asiguraţi aici, pe standuri de probă, funcţionarea utilajelor în condiţii similare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficienţe calitative. — Avem unele dificultăţi în aprovizionarea ritmică cu laminate şi oţel, spune directorul întreprinderii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută pe loc cu tovarăşul Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, asupra măsurilor operative necesare pentru rezolvarea acestei situaţii. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general al partidului consideră că acesta e doarun început şi indică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea şi realizarea în întreprindere a unor maşini, pentru sporirea eficienţei acţiunii de autoutilare. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii şi mii de ploieşteni, coloana de maşini se îndreaptă spre Uzina „1 Mai", unde s-au născut o bună parte din pădurile de sonde ale ţării. De aici au pornit spre numeroase colţuri ale lumii zeci şi zeci de instalaţii de foraj, ducînd faima constructorilor ploieşteni pe multe meridiane şi impunînd firma ,,Upetrom" pe locul I în producţia mondială. La intrarea în uzină, oaspeţilor li se prezintă un grafic de exploatare din care reiese că ultimele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se datorează intrării în funcţiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveţi în domeniul forajului marin? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalaţii pentru platou continental şi avem ambiţia de a o realiza la nivelul exigenţelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul institutului de cercetări şi proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce aţi realizat pină acum şi vă doresc succese pe măsura sarcinilor planului cincinal, le urează secretarul general al partidului. Vizitînd secţia de tratament termic, locul unde oţelul sapelor e înnobilat căpăţind o duritate comparabilă cu a diamantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilaje la realizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi noua platformă a uzinei, cu o suprafaţă de 12.000 mp, spaţiu pe care se extinde procesul de fabricaţie datorită investiţiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu propune ca acoperişul să fie făcut din plăci de sticlă pentru ca muncitorii să beneficieze de lumină naturală. In ce priveşte perspectivele uzinei, secretarul general al partidului cere să se accentueze profilarea pe utilajul petrolier şi metalurgic, să se elaboreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanţei economice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul şi să crească ponderea exportului. — E bine că vă mîndriţi cu locul fruntaş în producţia mondială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioară, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresîndu-se cadrelor de conducere, în încheierea vizitei de lucru în întreprinderi industriale din judeţul Prahova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut o discuţie cu membrii secretariatului Comitetului judeţean de partid, în timpul căreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a vastei experienţe a colectivelor în realizarea de maşini şi utilaje de înalt randament, competitive pe piaţa mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor româneşti. In felul acesta, se va reduce importul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susţinut a economiei naţionale. Pentru realizarea acestei sarcini de deosebită însemnătate, se impune extinderea cooperării, atît între uzinele constructoare de maşini din cadrul judeţului, precum şi între acestea şi şi cele din judeţele vecine. Actualul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creştere a industriei constructoare de maşiniprin nivelul calitativ superior al producţiei, solicită din partea cadrelor de specialişti din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerinţele economiei naţionale şi ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalaţii de mare capacitate şi complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii unei informări permanente a specialiştilor cu tot ce este nou în domeniul construcţiilor de maşini, a organizării unui schimb de experienţă pentru extinderea celor mai bune metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploieşti tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au oprit din nou în centrul oraşului. Secretarul general al partidului a mulţumit cetăţenilor pentru primirea ce i s-a făcut adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în unităţi industriale din Sinaia, Câmpina, Plopeni şi Ploieşti, discuţiile purtate cu numeroşi muncitori, tehnicieni, ingineri, cu reprezentanţi ai ministerelor şi organelor locale de partid şi de stat privind sarcinileactuale şi de perspectivă, au scos în evidenţă realismul obiectivelor planului pe 1971 şi ale cincinalului, hotărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii activităţi. Secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de condiţiile de muncă şi viaţă ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor concrete ale producţiei. Indicaţiile date şi cu acest prilej ilustrează grija statornică a conducătorului partidului şi statului nostru pentru ca sarcinile însufleţitoare stabilite de partid să fie transpuse în viaţă spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. . Reportaj realizat de: ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEŞTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU III A TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU Cenaclul literar „Liviu Rebreanu" şi-a reluat activitatea după o scurtă vacanţă marţi, 12 ianuarie, la ora 18, in localul Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş. A citit proză Mihai Sin. Produs pentru fabricarea detergenţilor Un nou produs, utilizat cu mare eficienţă la obţinerea detergenţilor care nu poluează apa, a fost creat dintr-un amestec de reziduuri petrolifere si chimice de către cercetătorii Institutului ,,Petrochim" din Ploieşti. El va fi fabricat, incepind din acest an, pe scară industrială, cu ajutorul unei instalaţii adaptate special în cadrul Grupului industrial de la Borzeşti. Detergenţii obţinuţi din acest produs au un preţ de cost redus şi o calitate superioară celor realizaţi pină acum. Tot la institutul amintit, a fost elaborată tehnologia de obţinere a triizobutilului fosfat, produs antispumos utilizat in industria chimică, de celuloză şi hirtie, precum şi în unităţile de industrie textilă (Agerpres) Excursii pentru tineret Abia s-a încheiat vacanţa de iarnă şi Biroul de turism pentru tineret este preocupat de crearea posibilităţilor pentru petrecerea în mod plăcut a vacanţei de primăvară în cîteva locuri pitoreşti. Astfel, intre 6—15 aprilie organizează Predeal lei, la excursii lacost 324 Piriul Rece de pe Valea Oltului şi Timişul de Sus (350 lei) precum şi la Izvorul Mureşului (preţ 288 lei). Doritorii — elevi sau tineri lucrători care beneficiază de concediul de odihnă în perioada respectivă — se pot înscrie, pînă la data de 16 ianuarie, la sediul B.T.T. din Piaţa Trandafirilor nr. 26 (telefon 1.48.17). Participanţii beneficiază de o reducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Sesiune ştiinţifica Centrul de cercetări medicale din Tg.-Mureş al Academiei de Ştiinţe Medicale organizează în zilele de 14—15 ianuarie a.c. sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice (in sediul U.S.S.M. Tg.-Mureş, str. Bolyai nr. 5, ora 17). La sesiune, care va ţine două zile, vor fi prezentate şi discutate 12 comunicări ştiinţifice, care tratează aspectele teoretice ale practicii medicale. Dintre comunicările care vor fi prezentate se bucură de un interes deosebit cele care se ocupă cu rolul jucat de colesterolul difuzibil în dezvoltarea aterosclerozei, cele referitoare la aspectele morfopatologice histochimice şi biochimice ale vindecării traumatismului cerebral şi posibilităţile sale de influenţare medicamentoasă. Totodată vor fi interesante comunicările in care sunt prezentate noile laturi ale cercetării respiraţiei celulare şi tisulare. Sesiunea actuală va fi oglinda activităţii anuale a cercetătorilor Centrului de cercetări din Tg.-Mureş al Academiei. Achizii valoroase la Biblioteca municipală în activitatea colectivului Bibliotecii municipale din Tirgu- Mureş există o deosebită preocupare pentru păstrarea și descoperirea valorilor spirituale vechi, in acest sens putem consemna cîteva succese. în cursul anului 1970 Biblioteca municipală s-a îmbogăţit cu un mare număr de manuscrise, scrisori şi cărţi cu dedicaţii ale unor personalităţi ale vieţii publice şi culturale, între care: Vasile Alecsandri, N. D. Cocea, Dobrogeanu Gherea, Tudor Arghezi, Emil Isac, Jean Bart, C. I. Parhon, Gala Galaction. Tot în anul trecut secţia documentare a bibliotecii s-a îmbogăţit cu mai mult de 1.000 de volume ediţii vechi dinainte de 1944. Discoteca şi-a mărit fondul cu 200 de noi discuri. Nou tip de mobilă La întreprinderea de industrie locală din Luduş recent a intrat în producţia de serie un nou tip de mobilă de bucătărie. Garnitura tip ,,Rodica II" se caracterizează printr-o linie modernă, calitate ireproşabilă şi prezintă şi avantajul de a se întreţine uşor iar bufetul este demontabil în două. Primele garnituri vor fi livrate comerțului încă in această lună. HALA GATERELOR DE LA U.E.I.L. SOVATA Pe platforma industrială a G.P.L. Reghin Pe platforma industrială a Complexului de prelucrare a lemnului din Reghin continuă, ca şi în cincinalul 1966—1970, lucrările de dezvoltare şi modernizare a depozitelor şi căilor de acces, încă din primele zile ale lunii ianuarie a lui 1971 în depozitul de cherestea se desfăşoară lucrările la pistele betonate, care vor asigura mişcarea şi stivuirea pe verticală a cherestelei cu ajutorul autostivuitoarelor de mare capacitate. Tot în zona obiectivelor noi continuă sistematizările şi modernizările căilor de acces în vederea unei desfăşurări economice a transporturilor interne. De remarcat că atît din fondurile de investiţii cit şi din cele de mică mecanizare, în depozitul de buşteni se lucrează la sistematizarea şi adaptarea platformelor pentru descărcarea şi încărcarea lemnului cu „Ifronul“ și la pregătirea instalării unui sortator mecanic pentru bușteni. La încheierea lucrărilor din depozit, lemnul rotund de ruşinoase va fi dirijat integral mecanizat în hala gatere a complexului. Consfătuire privind activitatea universităţilor populare din judeţ In ziua de 14 ianuarie în sala Comisiei judeţene de difuzare a ştiinţei şi culturii va avea loc o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă, organizată de Comisia judeţeană în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C. La această consfătuire participă membrii secretariatelor, lectori ai Universităţilor populare şi activişti sindicali şi U.T.C. Muncă a,IR educativă mai susţinută rîndul angajatelor casnice Angajatele casnice, dispersate ca loc de muncă în diferite străzi şi cartiere ale oraşului Tîrgu-Mureş (ca de altfel şi in alte oraşe şi municipii) sunt mai greu de cuprins în activităţi comune, menite să servească la lărgirea orizontului lor cultural şi politic. Această situaţie impune găsirea unor modalităţi adecvate pentru antrenarea lor în viaţa socială, sarcină care revine organizaţiei de sindicat. Recent a avut loc şedinţa de constituire a grupei sindicale a angajatelor casnice, care activează pe lingă Comitetul sindicatului din cadrul Direcţiei judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale — oficiul de repartizare a forţei de muncă. Cu acest prilej a fost aleasă o responsabilă cu munca culturală şi alta cu asigurări sociale, organizatoare de grupă fiind persoana care se ocupă de întocmirea contractelor de angajare. ..Pînă nu demult—ne-a spus tov. Ferenczi Kalman, preşedintele comitetului sindicatului pe direcţie, angajatele casnice aparţineau de consiliul sindical local, care dispune de posibilităţi infinit mai mari decit noi pentru a organiza activităţi adecvate preocupărilor lor. Totuşi ne-am gîndit ca în urma sondării preferinţelor lor, să le antrenăm la acţiuni plăcute şi utile. De altfel în scurt timp vom stabili împreună cu conducerea grupei un program concret pentru întîlnirile noastre trimestriale. Avem în vedere organizarea unor simpozioane, conferinţe despre realizările economice, culturale şi sociale ale orînduirii socialiste din ţara noastră, despre aspecte ale istoriei poporului, probleme de morală şi comportare în societate, aspecte igienico-sanitare. Totodată vom da explicaţii şi îndrumări în legătură cu unele probleme care le frămîntă şi pe care ni le vor comunica. Multe din ele abia de curînd au aflat de faptul că beneficiază de bilete pentru tratament (în caz de boală) şi de odihnă , diferite staţiuni din ţară. Dispunem de asemenea bilete şi în măsura solicitărilor şi a posibilităţilor existente le vom acorda pentru perioadele prevăzute" , a precizat interlocutorul, completînd cu părerea că ar considera mai potrivit dacă grupa sindicală respectivă ar fi ataşată consiliului popular municipal unde li se achită angajatelor casnice ajutorul social în caz de îmbolnăvire şi unde se plătesc (la secţia financiară) şi taxele legate de munca lor. Considerăm că muncii educative în rîndul angajatelor casnice trebuie să i se acorde o mai mare atenţie în viitor. Indiferent de comitetul sindical de care ar aparţine, se cere o preocupare concretă, eficientă în acest domeniu. Foarte utilă ar fi colaborarea cu comitetul municipal al femeilor, care este în măsură să sprijine toate acţiunile interesînd femeile şi mai cu seamă tinerele fete. Membrele comitetului femeilor ar putea să le vorbească despre aspecte ale vieţii de familie, despre normele de conduită în diferite împrejurări şi altele. De asemenea, familiile la care sunt angajate, să nu scape din vedere faptul că au şi ele îndatoriri în acest sens. I SIGHIŞOREANU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Mîine începe în întreaga ţară vaccinarea antipoliomielitică Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1969 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. I. Cantacuzino" din Bucureşti, se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripţiile sanitare teritoriale in trei etape: 14—20 ianuarie: 14—20 februarie: 14—20 aprilie. Copiii născuţi în luna decembrie 1970, vor fi vaccinaţi în etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şe prezenta copiii, la circumscripţiile sanitare teritoriale, atit localnicii, cit şi familiile cu domiciliu flotant, sau care in etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres) r ess (Urmare din pag. 1) fi ca amplasările culturii sfeclei, să ia măsuri de fertilizare a terenului, să nominalizeze suprafeţele pe cultivatori, să stabilească mecanizatorii cu care va lucra. — Obţinerea unui randament sporit la sfeclă este determinată de operativitatea cu care se face recoltatul şi mai ales transportarea de pe cimp. Ce se prevede nou în acest scop? — Da, aşa este. Tocmai de aceea, s-a precizat şi în şedinţa de lucru că în cursul acestui an, cele două fabrici de zahăr din judeţ au obligaţia de a înfiinţa un număr cît mai mare de baze permanente de preluare a sfeclei. Acestea vor dispune de platforme betonate, prevăzute cu canale de ventilaţie. Amplasarea acestora trebuie să fie făcută astfel încît distanţa de transport al sfeclei să nu fie mai mare de 5—8 km. Aceasta presupune folosirea, pe lingă autocamioanele C.A.P., şi a remorcilor şi atelajelor, iar prin asociere şi a animalelor aflate în proprietate personală a cooperatorilor. Esenţialul este ca sfecla recoltată să fie cît mai operativ preluată la bazele fabricii iar terenul cît mai repede eliberat. La 1 noiembrie să nu mai fie nici o cantitate de sfeclă pe cîmp. în felul acesta vor avea de cîştigat atît producătorul, prin evitarea pierderilor în greutate, cît şi fabrica, în conţinutul de zahăr. — Un factor de seamă în obţinerea unei recolte sporite la ha îl constituie cointeresarea ţăranilor cultivatori. Cum se va face aceasta? — în judeţul nostru se prevede obţinerea unei producţii medii de 25.000 kg la ha. Ţinînd seama însă de tradiţia, experienţa acumulată, de pregătirile intense ce s-au făcut sau se mai fac, de modul de organizare a fermelor şi de rezultatele din alţi ani, noi trebuie sâ obţinem mult mai mult. Ţelul fiecărei ferme, al fiecărui cultivator trebuie să fie obţinerea unei producţii medii pe judeţ de 30.000 kg la ha. Faptele arată că au fost destule unităţi care, în condiţii de neirigare, au realizat între 50—60 şi chiar 80.000 kg sfeclă la ha. Desigur că, în funcţie de producţiile obţinute se va face şi retribuţia, drepturile cooperatorilor calculîndu-se în acord global. In acest scop voi lua ca exemplu cîştigul unui cooperator care realizează o producţie medie de 25.000 kg sfeclă la ha. Cooperatorul care lucrează la sfecla de zahăr are dreptul la 50 la sută din competenţa în zahăr, la 30 la sută din colete, la 50 la sută din porumbul ce se dă de către stat şi la 30 la sută la borhot (ultimele două plătite la preţ de stat). Aceasta echivalează — la un hectar — cu: 3.479 lei, 50 kg de zahăr, 3.300 kg colete, 375 kg de porumb şi 3.000 kg borhot. Dacă plata se va acorda în bani şi natură în acest caz se va face o calculare de deviz, care va avea în vedere ceea ce s-a plătit după executarea fiecărei faze de Lucrări şi ce mai revine după terminarea tuturor operaţiunilor de livrare şi preluare de către fabrică, în cazul cînd producţia planificată va fi depăşită, 60 la sută din depăşire va reveni cooperatorilor care au efectuat lucrarea. Avînd în vedere că sîntem în mijlocul iernii, trebuie luate toate măsurile pentru efectuarea lucrărilor pregătitoare, îndeosebi de fertilizare cu cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte naturale, astfel ca primăvara să ne găsească bine pregătiţi. Organizarea şi retribuirea