Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-13 / nr. 9

(Urmare din pag. 1) nicului colectiv, a cărui medie de virstă este de 24 de ani, arată că elementele şi instalaţiile hidrau­lice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul produselor com­ponente in construcţia de tractoa­re, că ele îşi găsesc utilizarea la locomotivele fabricate la „Electro­­putere" — Craiova şi ..23 August" — Bucureşti. Totodată, uzina rea­lizează o gamă variată de maşini­­unelte, utilaje pentru industria pe­trolieră şi minieră, precum şi plu­guri pentru agricultură. In timpul vizitării principalelor secţii de producţie, oaspeţii au prilejul să ia cunoştinţă de modul de organizare a muncii, de măies­tria profesională a muncitorilor, din mîinile cărora ies maşini şi utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeţii sunt întimpi­­naţi de muncitori cu deosebită în­sufleţire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune se­cretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, aşa cum noi ne bizuim în­totdeauna pe partid şi la bine şi la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori pro­ducţia de maşini-unelte. Vom dis­cuta la apropiata adunare gene­rală a salariaţilor şi vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în ca­litate dublă de producători şi pro­prietari ai mijloacelor de produc­ţie aveţi cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaţilor trebuie să fie forul care să aprecieze ori­ce măsură comitetul de direcţie şi-a făcut sau nu datoria. Aşa în­ţelegem noi democraţia socialistă, spune secretarul general. In discuţia avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se întocmească un program cu pri­vire la dezvoltarea uzinei, în aşa fel incit pînă la sfirşitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producţie în valoare de un mili­ard şi jumătate. In comuna Păuleşti localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. — Aveţi o cooperativă bună?­­■— întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cit mai bine recolta din vara ce vine, răspunde pri­marul Gheorghe Stoica. Pentru noi şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile a­­doptate pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii în agricultură, mărirea re­tribuţiilor şi a pensiilor au însem­nat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori efortu­rile pentru a culege roade mai bo­gate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, să­nătate, fericire, luîndu-şi rămas bun de la cei prezenţi. . . . Este ora prinzului. Din noul cartier Nord şi pină in centrul ora­şului mii şi mii de ploieşteni au­­ venit în întîmpinarea conducători­lor de partid şi de stat. In piaţa centrală a oraşului, con­ducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pîine şi sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece in revistă garda de onoare. Prima vizită de lucru în munici­piul Ploieşti are loc la Uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eugen Tom­a, prezintă oaspeţi­lor cîteva din cele mai recente rea­lizări ale colectivului de aici, prin­tre care compensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cu­ două auto­turisme. Uzina produce acum a­­nual 1.000 de compensatoare de acest gen, in hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezen­tate procedeele moderne cu care sunt realizate imensele recipiente cilindrice şi sferoidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Ca­­ranfil şi Ion Vîslan răspund la în­trebările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se angajează în faţa secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secţia de rul­menţi nestandardizaţi — prima fa­brică de rulmenţi din ţară — a că­rei producţie e destinată instala­ţiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţia să se accentueze profila­rea uzinei pe utilaj chimic şi rul­menţi speciali. — Avînd în vedere experienţa pe care o aveţi, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizaţi în colaborare cu Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucu­reşti o maşină de rectificat inele pentru rulmenţi. De asemenea, este absolut necesar să asiguraţi aici, pe standuri de probă, funcţionarea utilajelor în condiţii similare cu ce­le din exploatare pentru a se evi­ta orice deficienţe calitative. — Avem unele dificultăţi în a­­provizionarea ritmică cu laminate şi oţel, spune directorul întreprin­derii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută pe loc cu tovarăşul Maxim Berghianu, preşedintele Comitetu­lui de Stat al Planificării, cu mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, asupra măsu­rilor operative necesare pentru re­zolvarea acestei situaţii. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general al partidului consideră că acesta e doar­­un început şi indică să se al­cătuiască un sector special pentru proiectarea şi realizarea în între­prindere a unor maşini, pentru spo­rirea eficienţei acţiunii de autouti­­lare. Străbătînd un culoar viu, în a­­plauzele a mii şi mii de ploieşteni, coloana de maşini se îndreaptă spre Uzina „1 Mai", unde s-au năs­cut o bună parte din pădurile de sonde ale ţării. De aici au pornit spre numeroase colţuri ale lumii zeci şi zeci de instalaţii de foraj, ducînd faima constructorilor plo­ieşteni pe multe meridiane şi impu­­nînd firma ,,Upetrom" pe locul I­ în producţia mondială. La intrarea în uzină, oaspeţilor li se prezintă un grafic de exploa­tare din care reiese că ultimele tipuri de sape de foraj sunt com­parabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se da­torează intrării în funcţiune a u­­nei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveţi în dome­niul forajului marin? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalaţii pentru platou continental şi avem ambiţia de a o realiza la nivelul exigenţelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul insti­tutului de cercetări şi proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce aţi realizat pină acum şi vă doresc succese pe măsura sarcinilor pla­nului cincinal, le urează secretarul general al partidului. Vizitînd secţia de tratament ter­mic, locul und­e oţelul sapelor e înnobilat căpăţind o duritate com­parabilă cu a diamantului, secre­tarul general al partidului reco­mandă să se treacă prin autouti­­laje la realizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi noua platformă a uzinei, cu o suprafaţă de 12.000 mp, spaţiu pe care se extinde procesul de fabricaţie datorită in­vestiţiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcţie, tovară­şul Nicolae Ceauşescu propune ca acoperişul să fie făcut din plăci de sticlă pentru ca muncito­rii să beneficieze de lumină na­turală. In ce priveşte perspectivele uzinei, secretarul general al par­tidului cere să se accentueze pro­filarea pe utilajul petrolier şi me­talurgic, să se elaboreze un com­plex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanţei economice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul şi să creas­că ponderea exportului. — E bine că vă mîndriţi cu lo­cul fruntaş în producţia mondială de utilaj petrolier, dar acest pres­tigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioară, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresîndu-se cadrelor de condu­cere, în încheierea vizitei de lucru în întreprinderi industriale din jude­ţul Prahova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut o discuţie cu membrii secretariatului Comitetului judeţean de partid, în timpul că­reia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate între­prinderile industriale, în scopul punerii în valoare a vastei expe­rienţe a colectivelor în realizarea de maşini şi utilaje de înalt ran­dament, competitive pe piaţa mon­­dială care să intre­ totodată în do­tarea tehnică a întreprinderilor româneşti. In felu­l acesta, se va reduce importul, se vor crea re­surse suplimentare pentru dezvol­tarea în ritm susţinut a economiei naţionale. Pentru realizarea aces­tei sarcini de deosebită însemnă­tate, se impune extinderea coope­rării, atît între uzinele construc­toare de maşini din cadrul jude­ţului, precum şi între acestea şi şi cele din judeţele vecine. Actua­lul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creştere a in­dustriei constructoare de maşini­­prin nivelul calitativ superior al producţiei, solicită din partea ca­drelor de specialişti din întreprin­deri, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipu­rilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerin­ţele economiei naţionale şi ale partenerilor din străinătate, tre­­cîndu-se totodată la producerea de instalaţii de mare capacitate şi complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii unei informări permanente a specialiş­tilor cu tot ce este nou în dome­niul construcţiilor de maşini, a or­ganizării unui schimb de experien­ţă pentru extinderea celor mai bu­­ne metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Plo­ieşti tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au oprit din nou în cen­trul oraşului. Secretarul general al partidului a mulţumit cetăţenilor pentru primirea ce i s-a făcut adre­­sîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în unităţi industriale din Sinaia, Câmpina, Plopeni şi Ploieşti, discu­ţiile purtate cu numeroşi muncitori, tehnicieni, ingineri, cu reprezen­tanţi ai ministerelor şi organelor locale de partid şi de stat privind sarcinile­­actuale şi de perspectivă, au scos în evidenţă realismul o­­biectivelor planului pe 1971 şi ale cincinalului, hotărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii activităţi. Secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de con­diţiile de muncă şi viaţă ale oame­nilor, s-a sfătuit cu ei asupra pro­blemelor concrete ale producţiei. Indicaţiile date şi cu acest prilej ilustrează grija statornică a con­ducătorului partidului şi statului nostru pentru ca sarcinile însufle­­ţitoare stabilite de partid să fie transpuse în viaţă spre binele în­tregului popor, pentru înflorirea României socialiste. . Reportaj realizat de: ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEŞTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU III A TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU Cenaclul literar „Liviu Re­­breanu" şi-a reluat activitatea după o scurtă vacanţă marţi, 12 ianuarie, la ora 18, in lo­calul Casei de cultură a sin­dicatelor din Tg.-Mureş. A citit proză Mihai Sin. Produs pentru fabricarea detergenţilor Un nou produs, utilizat cu mare eficienţă la obţinerea detergen­ţilor care nu poluează apa, a fost creat dintr-un amestec de reziduuri petrolifere si chimice de către cer­cetătorii Institutului ,,Petrochim" din Ploieşti. El va fi fabricat, in­­cepind din ace­st an, pe scară in­dustrială, cu ajutorul unei insta­laţii adaptate special în cadrul Grupului industrial de la Borzeşti. Detergenţii obţinuţi din acest pro­dus au un preţ de cost redus şi o calitate superioară celor realizaţi pină acum. Tot la institutul amintit, a fost elaborată tehnologia de obţinere a triizobutilului fosfat, produs an­­tispumos utilizat in industria chi­mică, de celuloză şi hirtie, precum şi în unităţile de industrie textilă (Agerpres) Excursii pentru tineret Abia s-a încheiat vacanţa de iarnă şi Biroul de turism pentru tineret este preocupat de crea­rea posibilităţilor pentru petrecerea în mod plăcut a va­canţei de primăvară în cîteva locuri pi­toreşti. Astfel, intre 6—15 aprilie orga­nizează Predeal lei­, la excursii la­­cost 324 Piriul Rece de pe Valea Oltului şi Timişul de Sus (350 lei) precum şi la Izvorul Mureşului (preţ 288 lei). Doritorii — elevi sau tineri lucrători care beneficiază de concediul de odih­nă în perioada res­pectivă — se pot înscrie, pînă la da­ta de 16 ianuarie, la sediul B.T.T. din Piaţa Trandafirilor nr. 26 (telefon 1.48.17). Participanţii beneficiază de o re­ducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Sesiune ştiinţifica Centrul de cerce­tări medicale din Tg.-Mureş al Acade­miei de Ştiinţe Me­dicale organizează în zilele de 14—15 ianuarie a.c. sesiu­nea anuală de co­municări ştiinţifice (in sediul U.S.S.M. Tg.-Mureş, str. Bo­lyai nr. 5, ora 17). La sesiune, care va ţine două zile, vor fi prezentate şi dis­cutate 12 comunicări ştiinţifice, care tra­tează aspectele teo­retice ale practicii medicale. Dintre comunicări­le care vor fi pre­zentate se bucură de un interes deose­bit cele care se o­­cupă cu rolul jucat de colesterolul difu­­zibil în dezvoltarea aterosclerozei, cele referitoare la aspec­tele morfopatologi­­ce histochimice şi biochimice ale vin­decării traumatismu­lui cerebral şi posi­bilităţile sale de in­fluenţare medica­mentoasă. Totodată vor fi in­teresante comunică­rile in care sunt pre­zentate noile laturi ale cercetării respi­raţiei celulare şi ti­sulare. Sesiunea ac­tuală va fi oglinda activităţii anuale a cercetătorilor Cen­trului de cercetări din Tg.-Mureş al A­­cademiei. Achizii valoroase la Biblioteca municipală în activitatea colectivului Bibliotecii municipale din Tirgu- Mureş există o deosebită preocupare pentru păstrarea și descope­rirea valorilor spirituale vechi, in acest sens putem consemna cîteva succese. în cursul anului 1970 Biblioteca municipală s-a îmbogăţit cu un mare număr de manuscrise, scrisori şi cărţi cu dedicaţii ale unor personalităţi ale vieţii publice şi culturale, între care: Vasile Alecsandri, N. D. Cocea, Dobrogeanu Gherea, Tudor Arghezi, Emil Isac, Jean Bart, C. I. Parhon, Gala Galaction. Tot în anul trecut secţia documentare a bibliotecii s-a îmbo­găţit cu mai mult de 1.000 de volume ediţii vechi dinainte de 1944. Discoteca şi-a mărit fondul cu 200 de noi discuri. Nou tip de mobilă La întreprinderea de industrie lo­cală din Luduş recent a intrat în producţia de serie un nou tip de mobilă de bucătărie. Garnitura tip ,,Rodica II" se caracterizează printr-o linie modernă, calitate ire­proşabilă şi prezintă şi avantajul de a se întreţine uşor iar bufetul este demontabil în două. Primele garnituri vor fi livrate comerțului încă in această lună. HALA GATERELOR DE LA U.E.I.L. SOVATA Pe platforma industrială a G.P.L. Reghin Pe platforma industrială a Complexului de prelucrare a lem­nului din Reghin continuă, ca şi în cincinalul 1966—1970, lucră­rile de dezvoltare şi modernizare a depozitelor şi căilor de acces, încă din primele zile ale lunii ianuarie a lui 1971 în depozi­tul de cherestea se desfăşoară lucrările la pistele betonate, care vor asigura mişcarea şi stivuirea pe verticală a cherestelei cu aju­torul autostivuitoarelor de mare capacitate. Tot în zona obiectivelor noi continuă sistematizările şi moder­nizările căilor de acces în vederea unei desfăşurări economice a transporturilor interne. De remarcat că atît din fondurile de investiţii cit şi din cele de mică mecanizare, în depozitul de buşteni se lucrează la sistemati­zarea şi adaptarea platformelor pentru descărcarea şi încărca­rea lemnului cu „Ifronul“ și la pregătirea instalării unui sortator mecanic pentru bușteni. La încheierea lucrărilor din depozit, lem­nul rotund de ruşinoase va fi dirijat integral mecanizat în hala gatere a complexului. Consfătuire privind activitatea universităţilor populare din judeţ In ziua de 14 ianuarie în sala Comisiei judeţene de difuzare a ştiinţei şi culturii va avea loc o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă, organi­zată de Comisia judeţeană în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C. La această consfătuire parti­cipă membrii secretariatelor, lectori ai Universităţilor popula­re şi activişti sindicali şi U.T.C. Muncă a,IR educativă mai susţinută rîndul angajatelor casnice Angajatele casnice, dispersa­te ca loc de muncă în diferite străzi şi cartiere ale oraşului Tîrgu-Mureş (ca de altfel şi in alte oraşe şi municipii) sunt mai greu de cuprins în activităţi co­mune, menite să servească la lărgirea orizontului lor cultu­ral şi politic. Această situaţie impune găsirea unor modalităţi adecvate pentru antrenarea lor în viaţa socială, sarcină care revine organizaţiei de sindicat. Recent a avut loc şedinţa de constituire a grupei sindicale a angajatelor casnice, care ac­tivează pe lingă Comitetul sindi­catului din cadrul Direcţiei ju­deţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale — ofi­ciul de repartizare a forţei de muncă. Cu acest prilej a fost aleasă o responsabilă cu mun­ca culturală şi alta cu asigurări sociale, organizatoare de gru­pă fiind persoana care se ocu­pă de întocmirea contractelor de angajare. ..Pînă nu demult—ne-a spus tov. Ferenczi Kalman, preşedin­tele comitetului sindicatului pe direcţie, angajatele casnice a­­parţineau de consiliul sindical local, care dispune de posibili­tăţi infinit mai mari decit noi pentru a organiza activităţi a­­decvate preocupărilor lor. To­tuşi ne-am gîndit ca în urma sondării preferinţelor lor, să le antrenăm la acţiuni plăcute şi utile. De altfel în scurt timp vom stabili împreună cu con­ducerea grupei un program con­cret pentru întîlnirile noastre trimestriale. Avem în vedere or­ganizarea unor simpozioane, conferinţe despre realizările e­­conomice, culturale şi sociale ale orînduirii socialiste din ţara noastră, despre aspecte ale is­toriei poporului, probleme de morală şi comportare în socie­tate, aspecte igienico-sanitare. Totodată vom da explicaţii şi îndrumări în legătură cu une­le probleme care le frămîntă şi pe care ni le vor comunica. Multe din ele abia de curînd au aflat de faptul că benefi­ciază de bilete pentru trata­ment (în caz de boală) şi de odihnă , diferite staţiuni din ţară. Dispunem de asemenea bilete şi în măsura solicitărilor şi a posibilităţilor existente le vom acorda pentru perioadele prevăzute" , a precizat inter­locutorul, completînd cu părerea că ar considera mai potrivit da­că grupa sindicală respectivă ar fi ataşată consiliului popu­lar municipal unde li se achită angajatelor casnice ajutorul so­cial în caz de îmbolnăvire şi unde se plătesc (la secţia fi­nanciară) şi taxele legate de munca lor. Considerăm că muncii edu­cative în rîndul angajatelor cas­nice trebuie să i se acorde o mai mare atenţie în viitor. Indi­ferent de comitetul sindical de care ar aparţine, se cere o preocupare concretă, eficientă în acest domeniu. Foarte utilă ar fi colaborarea cu comitetul municipal al femeilor, care este în măsură să sprijine toate ac­ţiunile interesînd femeile şi mai cu seamă tinerele fete. Mem­brele comitetului femeilor ar putea să le vorbească despre aspecte ale vieţii de familie, despre normele de conduită în diferite împrejurări şi altele. De asemenea, familiile la care sunt angajate, să nu scape din ve­dere faptul că au şi ele îndato­riri în acest sens. I SIGHIŞOREANU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Mîine începe în întreaga ţară vaccinarea antipoliomie­­litică Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vacci­nare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1969 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. I. Cantacuzino" din Bucureşti, se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea­ se face prin circum­scripţiile sanitare teritoriale in trei etape: 14—20 ianuarie: 14—20 fe­bruarie: 14—20 aprilie. Copiii năs­cuţi în luna decembrie 1970, vor fi vaccinaţi în etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şe prezenta copiii, la cir­cumscripţiile sanitare teritoriale, a­­tit localnicii, cit şi familiile cu do­miciliu flotant, sau care in etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres) r­ ess (Urmare din pag. 1) fi ca amplasările culturii sfeclei, să ia măsuri de fertilizare a terenului, să nominalizeze supra­feţele pe cultivatori, să stabilească mecanizato­rii cu care va lucra. — Obţinerea unui randament sporit la sfeclă este determinată de operativitatea cu care se face recoltatul şi mai ales transportarea de pe cimp. Ce se prevede nou în acest scop? — Da, aşa este. Tocmai de aceea, s-a precizat şi în şedinţa de lucru că în cursul acestui an, cele două fabrici de zahăr din judeţ au obliga­ţia de a înfiinţa un număr cît mai mare de baze permanente de preluare a sfeclei. Acestea vor dispune de platforme betonate, prevăzute cu ca­nale de ventilaţie. Amplasarea acestora trebuie să fie făcută astfel încît distanţa de transport al sfeclei să nu fie mai mare de 5—8 km. Aceasta presupune folosirea, pe lingă autocamioanele C.A.P., şi a remorcilor şi atelajelor, iar prin asociere şi a animalelor aflate în proprietate personală a cooperatorilor. Esenţialul este ca sfecla recoltată să fie cît mai operativ preluată la bazele fabricii iar terenul cît mai repede eli­berat. La 1 noiembrie să nu mai fie nici o can­titate de sfeclă pe cîmp. în felul acesta vor avea de cîştigat atît producătorul, prin evitarea pier­derilor în greutate, cît şi fabrica, în conţinutul de zahăr. — Un factor de seamă în obţinerea unei re­colte sporite la ha îl constituie cointeresarea ţă­ranilor cultivatori. Cum se va face aceasta? — în judeţul nostru se prevede obţinerea unei producţii medii de 25.000 kg la ha. Ţinînd seama însă de tradiţia, experienţa acumulată, de pregătirile intense ce s-au făcut sau se mai fac, de modul de organizare a fermelor şi de rezultatele din alţi ani, noi trebuie sâ obţinem mult mai mult. Ţelul fiecărei ferme, al fiecă­rui cultivator trebuie să fie obţinerea unei pro­ducţii medii pe judeţ de 30.000 kg la ha. Fap­tele arată că au fost destule unităţi care, în con­diţii de neirigare, au realizat între 50—60 şi chiar 80.000 kg sfeclă la ha. Desigur că, în func­ţie de producţiile obţinute se va face şi retribu­ţia, drepturile cooperatorilor calculîndu-se în acord global. In acest scop voi lua ca exemplu cîştigul unui cooperator care realizează o pro­ducţie medie de 25.000 kg sfeclă la ha. Coopera­torul care lucrează la sfecla de zahăr are drep­tul la 50 la sută din competenţa în zahăr, la 30 la sută din colete, la 50 la sută din porumbul ce se dă de către stat şi la 30 la sută la borhot (ul­timele două plătite la preţ de stat). Aceasta echivalează — la un hectar — cu: 3.479 lei, 50 kg de zahăr, 3.300 kg colete, 375 kg de porumb şi 3.000 kg borhot. Dacă plata se va acorda în bani şi natură în acest caz se va face o calcu­lare de deviz, care va avea în vedere ceea ce s-a plătit după executarea fiecărei faze de Lu­crări şi ce mai revine după terminarea tuturor operaţiunilor de livrare şi preluare de către fabrică, în cazul cînd producţia planificată va fi depăşită, 60 la sută din depăşire va reveni co­operatorilor care au efectuat lucrarea. Avînd în vedere că sîntem în mijlocul iernii, trebuie luate toate măsurile pentru efectuarea lucrărilor pregătitoare, îndeosebi de fertilizare cu cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte natu­rale, astfel ca primăvara să ne găsească bine pregătiţi. Organizarea şi retribuirea

Next