Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)

1971-02-26 / nr. 47

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Radu Teodor, Rand, Cătană Nicolae şi Anica, Oarba, in cali­tate de părinţi, puteţi obţine pensie de urmaş l.O.V.R. după fiul dv. decedat pe front. Dacă nu dispuneţi de nici un act oficial despre moartea fiului, puteţi să vă adresaţi la Arhiva Militară Rîmnicu-Sărat, judeţul Buzău, c­i o cerere in care să a­­rătaţi toate datele personale, con­­t­ingen­tul, unitatea militară unde a fost concentrat, mobilizat şi la care a fost in ultima perioadă, înainte de deces. Dacă nu vă poate elibera actul solicitat, din lipsă de date, puteţi cere declararea morţii prezumate la Judecătoria Tg.-Mureş, indi­ci­ind două persoane care au fost împreună cu mortul (dispărutul) în război şi care vor fi ascultaţi in calitate de martori. In baza sentinţei obţinută de la Judecătorie puteţi cere înscrie­rea la pensie de urmaş l.O.V.R., in care scop depuneţi la oficiul de pensii actele necesare. Oaneş Ioan — Luduş. Dv, in calitate de pensionar de invalidi­tate nu sunteţi îndreptăţit să pri­miţi pensie şi de la C.A.P., deoa­rece nu aţi lucrat efectiv în acest sector. Pensionarii de asigurări socia­le pentru limită de virstă au dreptul la pensie şi de la C.A.P. dacă au lucrat efectiv în coope­rativă. Acest drept la două pensii pre­supune că persoana a lucrat în două sectoare,, şi este normal să aibă dreptul la pensie după în­treaga perioadă lucrată, din ca­re o parte ca angajat şi restul în C.A.P. In ceea ce priveşte cuantumul pensiei ce-1 primiţi în prezent nu sunt posibilităţi de majorare. Pop Gheorghe — Zau de Cîm­­­pie. Pensia pentru limită de vîr­­stă acordată la cererea dv. a fost legal calculată şi plătită începînd cu luna octombrie 1070. In conformitate cu dispoziţiu­­nile legale în vigoare, au dreptul să cumuleze pensia cu salariul numai pensionarii de invaliditate de gradul III, precum şi pensio­narii pentru limită de virstă, dar numai dacă îndeplinesc condiţia de vîrstâ şi vechime (62 ani vîr­­sta şi 25 ani vechime bărbaţii şi 57 ani virstă şi 20 ani vechi­me la femei). Dv. aveţi numai 11 ani vechi­me în cîmpul muncii, deci nu în­depliniţi condiţia de vechime. Nu ajutorul decît pentru zilele lu­crătoare. în luna ianuarie 1969 perioada 1—6 au fost zile lucră­toare 3, 4 şi 6, deci pentru aces­te zile ajutorul de boală l-aţi primit în mod legal. Orice mă­sură luată pentru recuperarea a­­jutorului poate fi considerată ile­gală, iar dv. aveţi dreptul să fa­ceţi contestaţie împotriva deci­ziei de imputare. 2. Orice titlu executoriu obţi­nut prin respectarea legii poate fi transpus la noul loc de mun­că, iar unitatea este obligată să reţină suma şi să o vireze in con­tul organizaţiei socialiste titu­lare. Dispoziţia de reţinere trebuie să fie comunicată şi celui în cau­ză, care poate să uzeze de calea de atac în termenul prevăzut de lege. 3. La plata dreptului de aloca­ţie de stat pentru copii nu se cal­culează suma realizată timp de o lună, după orele predate ca suplinire, perioadă în care un alt cadru din învâţămînt se afla în concediu medical. MIHÁLY ALEXANDRU şeful Oficiului asigurări sociale şi pensii puteţi fi angajat nici timp de 4 luni, intr-un an calendaristic, tocmai pentru motivele arătate mai sus. În schimb aveţi dreptul să lu­craţi în C.A.P. sub orice formă sau la persoane particulare, pu­­tîndu-se realiza orice cîştig, fără să afecteze dreptul la pensie. Pistărilă Emil — Ruşii Munţi: 1. Ajutorul de boală se calcu­lează şi se plăteşte în conformi­tate cu dispoziţiunile Hotărîrii nr. 880/1005 modificată prin H.C.M. 1 356. Pentru zilele de sărbătoare legală nu se plătește POȘTA JURIDICĂ f mnnmii ii iu in mtruj mi■ nu iu* 'Uf Un nou magazin pentru piese auto Patru pavilioane ale complexu­lui comercial din cartierul tirgu­­mureşean „7 Noiembrie" (trei pen­tru prezentarea şi desfacerea pie­selor auto şi unul pentru depozi­tare), au fost destinate noului magazin auto-moto. Aici se gă­sesc piese pentru 21 de tipuri de autoturisme printre care: Skoda, Volga, Moskvici, Dacia, Wartburg, Trabant etc. şi pentru motocicle­te Jawa, IJ, Simpson, Molra, Pa­­nonia şi altele. Printre noutăţile ce se găsesc în unitate se nu­mără şi cauciucurile radiale pen­tru toate tipurile de autoturisme şi motociclete, intr-unul din pavi­lioane au fost amenajate raioane cu accesorii, caroserii, „cosmetice" auto, articole camping şi de tu­rism. Prin deschiderea noului maga­zin s-au creat condiţii mai bune pentru expunerea şi desfacerea pieselor şi accesoriilor auto. Se preconizează ca în curind, în imediata apropiere a magazinu­lui să se instaleze o rampă de gresare şi spălare a autovehicu­lelor. Locurile de parcare exis­tente permit deţinătorilor de au­toturisme să execute pe loc schim­bări de piese, cauciucuri etc. 'V/SKj es****’ PtÂlJ 'Ijj.i jJ -------1 In ultimul timp cititori ai ziaru­lui nostru au solicitat lămuriri în unele probleme ce preocupă popu­laţia germană din ţara noastră. U­­nele scrisori se referă la o afirma­ţie după care o strămutare pe gru­puri a cetăţenilor români de naţio­nalitate germană ar constitui obiec­tul unei convenţii interstatale cu o altă ţară (Republica Federală a Germaniei), în alte scrisori se fac referiri la probleme ale reunirii fa­miliilor despărţite. In cele ce ur­mează vom răspunde la întrebările ridicate în aceste scrisori. Este una din urmările cunoscute ale războiului nefast provocat de Germania fascistă faptul că mem­brii aceleiaşi familii trăiesc în ţări diferite. In anii postbelici s-a pus problema reunirii acestor familii despărţite de război, în cazurile în care cetăţenii români de naţionali­tate germană şi-au exprimat dorin­ţa de a se reuni cu ceilalţi membri din familie, care trăiesc în altă ţa­ră, autorităţile noastre au analizat cererile respective, de la caz la caz, în spirit umanitar şi în măsura în care erau întemeiate au fost acorda­te aprobări în conformitate cu le­gile Republicii Socialiste România. Toate aceste cazuri se referă la ce­reri personale, înaintate, analizate şi rezolvate în mod individual, fiind vorba despre un număr mic de so­licitanţi. In legătură cu zvonul privind existenţa unei convenţii, a unui a­­cord bilateral între România şi un alt stat, referitor la strămutarea în grupuri succesive a cetăţenilor ro­mâni de naţionalitate germană, zia­rul nostru este în măsură să-şi in­formeze cititorii că astfel de afir­maţii nu corespund realităţii. Gu­vernul nostru pleacă de la faptul că problema acordării aprobărilor de plecare în străinătate este o ches­tiune internă a fiecărui stat şi tre­buie rezolvată numai pe baza legis­laţiei acestui stat şi în cadrul rela­ţiilor statornicite între statul nostru socialist şi fiecare dintre cetăţenii săi, indiferent de naţionalitate. Ca şi în cadrul tuturor relaţiilor dintre România şi celelalte state, ne con­ducem şi in acest domeniu după principiile noastre cunoscute, după care amestecul în treburile interne ale ţării nu este tolerat. Ca atare şi problema cazurilor singulare, izola­te ale strămutării cetăţenilor români de naţionalitate germană trebuie în­ţeleasă ca o chestiune exclusiv in­ternă, care nu admite alte reglemen­tări decît cele prevăzute de legisla­ţia română. Strămutarea cetăţenilor români sau rămînerea acestora în ţară nu pot constitui obiectul u­­nor tratative cu alte guverne. Populaţia germană trăieşte aici împreună cu poporul român şi oa­meni de alte naţionalităţi de mai multe secole. Aici, în această ţară în care ne-am născut şi în care trăim şi muncim alături de români, ma­ghiari, sîrbi şi cetăţeni de alte na­ţionalităţi, aici este patria noastră comună. De secole sîntem legaţi de ea prin mii de fire, prin munca noastră zilnică, prin luptele purtate umăr la umăr împotriva duşmanilor comuni pentru libertate, dreptate socială şi o viaţă mai bună, prin valorile materiale şi spirituale fău­rite în comun, prin dragostea fier­binte pentru pămîntul patriei ce să­lăşluieşte in fiecare dintre noi. Aici e ţara în care noi, oamenii muncii germani, ne simţim acasă, deopotri­vă cu întregul popor, aici şi-a gă­sit împlinire dorinţa noastră de ega­litate şi dreptate, aici ne aşteaptă un viitor fericit, în ani, de după eliberare, în anii construcţiei socia­liste, prietenia frăţească dintre po­porul român şi naţionalităţile con­locuitoare, născută de-a lungul is­toriei, a primit un nou conţinut, da­torită politicii marxist-leniniste a partidului nostru in rezolvarea pro­blemei naţionale. Deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor Re­publicii Socialiste România, înscri­să în programul Partidului Comu­nist Român în ceasul înfiinţării sa­le, este o realitate vie, de netăgă­duit, înscrisă şi garantată în Con­stituţie. Ea îşi găseşte expresia în deplina egalitate economică, politică şi socială, în dreptul fiecărei naţio­nalităţi la folosirea liberă a limbii materne, dreptul la şcoli, organe de presă şi la activităţi cultural-artis­­tice în limba proprie. In acest sens, oamenilor muncii germani din ţara noastră le sunt asigurate toate pre­misele pentru o existenţă şi activi­tate întru totul corespunzătoare tra­diţiilor şi particularităţilor naţiona­le. Este suficientă o privire a pre­sei de limbă germană, pentru a con­stata deosebita atenţie ce se acordă în România păstrării şi cultivării tradiţiilor culturale, a tezaurului artei populare şi obiceiurilor, a lim­bii, şcolilor şi activităţilor culturale în limba germană. Prin politica sa marxist-leninistă, creatoare şi înnoitoare, partidul nos­tru asigură în rezolvarea treburilor ţării permanenta îmbunătăţire a formelor de conducere şi organizare socială, lărgirea continuă a demo­craţiei socialiste, atragerea maselor largi de oameni ai muncii la rezol­varea problemelor politice şi sociale ale statului nostru. Aceasta contri­buie într-o mare măsură la cimen­tarea prieteniei frăţeşti dintre oa­menii muncii, la unitatea moral-po­­litică a întregului popor în jurul partidului, în lumina acestor mă­suri, a fost creat ca parte integran­tă a Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul oamenilor muncii de na­ţionalitate germană şi consilii ale oamenilor muncii germani în jude­ţele unde trăieşte şi munceşte popu­laţie germană. Consiliile naţionalită­ţilor participă la întreaga viaţă po­litică a ţării, îşi aduc contribuţia la cuprinderea tuturor cetăţenilor a­­parţinînd naţionalităţilor conlocui­toare spre a participa activ la trans­punerea în viaţă a programului mă­reţ de înflorire a patriei socialiste. Populaţia germană participă activ la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici interne şi externe a Româ­niei socialiste. Mii de cetăţeni de naţionalitate germană sunt deputaţi în consiliile populare comunale, o­­răşeneşti şi judeţene. Populaţia ger­mană este reprezentată în Marea A­­dunare Naţională şi în Consiliul de Stat. „Rezolvarea justă a problemei na­ţionale, asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, par­ticiparea lor activă la conducerea întregii vieţi sociale constituie în acelaşi timp o latură importantă a democraţiei noastre socialiste, în plină dezvoltare şi perfecţionare. Făurirea comunismului în România nu poate fi decît opera comună a tuturor celor ce pruncesc în patria noastră“. Acestea sunt cuvintele celui mai de seamă reprezentant al poporului român, cuvintele secretarului gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Patria noastră merge pe drumul construirii societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, pe drumul des­chis şi trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Du­pă încheierea cu succes a planului cincinal (1966—1970), întreaga ţară a pornit la înfăptuirea sarcinilor prevăzute de noul plan cincinal, cu convingerea fermă că patria noas­tră comună se va ridica la sfîrşitul acestei etape pe noi culmi ale pro­gresului şi civilizaţiei, că noi toţi fiii ei, fără deosebire de naţionalitate, vom avea o viaţă mai bună şi mai fericită. Interesele noastre vitale şi datoria noastră cetăţenească ne cer ca ală­turi de întregul popor să ne aducem şi în continuare întreg aportul la realizarea sarcinilor ce stau în faţa acestei ţări, la dezvoltarea neîntre­ruptă a patriei socialiste comune. Pentru populaţia noastră germană aceasta este singura cale de a îşi re­zolva problemele ei proprii, speci­fice. Cetăţenii de naţionalitate ger­mană nu au motive să-şi părăsească patria. România este şi rămîne pa­tria noastră scumpă, patria strămo­şilor noştri, patria viitorului nostru comun alături de poporul român şi de celelalte naţionalităţi, patria viitorului tuturor acelora care apar­ţin familiei mari a României socia­liste. Din NEUER WEG nr. 6.763/1971 Tradus de prof. BELCIUG POMPEI Răspuns la scrisorile cititorilor PITI ION­ESTE Iniţiativă meritorie Intre iniţiativele valoroase ale Serviciului de educaţie sanitară de pe lingă Direcţia sanitară ju­deţeană privind răspîndirea cu­noştinţelor legate de igienă şi în­grijirea sănătăţii, se înscrie şi editarea unei cărticele de colorat destinată copiilor de virstă pre­şcolară. Desenele, însoţite de text adecvat, servesc la Însuşirea sau formarea unor deprinderi de igienă deosebit de importante la această virstă, ca: spălatul cor­pului şi al danturii, îngrijirea şi păstrarea curată a îmbrăcămin­tei, spălatul fructelor înainte de a se consuma, gimnastica zilni­că etc. Teatru­ de păpuşi din Oradea După turneul încheiat cu succes în Cehoslovacia şi R.F­ a Germa­niei, Teatrul de păpuşi din Ora­dea va poposi în ziua de 3 mar­tie în municipiul nostru. In sala Studio, la orele 17 şi 20, păpu­şarii orădeni vor oferi publicului adult cîte un spectacol cuprin­­zind trei pantomime de păpuși și anume: „Don Quijotfie", „Don Juan" și „Till Eulenspiegel", pe muzică de Richard Strauss. Sce­nariul, regia și scenografia sunt semnate de Paul Fux. Ştefan Ruha la Tg.-Mureş Ca un eveniment în viaţa mu­zicală a oraşului Tg.-Mureş se în­scrie concertul simfonic care va fi susţinut sîmbătă la ora 20 şi duminică, la ora 11, in sala mare a Palatului culturii, de orchestra de cameră a Filarmonicii din lo­calitate, îşi va da concursul violo­nistul Ștefan Ruha, artist emerit, maestru de concert—Iuliu Ham­za. Vor fi interpretate lucrări de Vivaldi, Corelli, Hindemith, Tinódi- Csiky. ■A Cinema VINERI, 26 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: B’O’ in­tră în acţiune. Select: Crimă şi pedeapsă (la orele 9 —14,30 — 18,30). Progresul: King Kong eva­dează. Tineretului: Păcatul dra­gostei şi Atenţie, broască ţes­toasă! Muncitoresc: Război şi pace, seriile III—IV. Flacăra: Să trăim pină luni. SIGHIŞOARA — Lumina: King Kong evadează. LUDUŞ — Flacăra: Patricia şi muzica. SARMAŞU — Popular: Nu fi trist. REGHIN — Patria: Canarul şi viscolul. Victoria: Au­rul. TÎRNAVENI — Melodia: Aport Mulitar ! SOVATA — Doi­na: Călugăriţa din Monza. SÎN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Tatăl meu, comandan­tul. FINTÎNELE — Patria: Pe­trecerea. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Soarele vaga­bonzilor. Teatru TEATRUL DE STAT secţia ro­mână, ora 20: Pisica in noaptea Anului nou. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Peripeţiile şo­ricelului Cini, ora 16: Tigrişorul Petre. Televiziune 10,00—11,30 — Emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agricultură. Ingrăşarea taurinelor; 17,00 — Teleşcoală. Matematică, mijloace moderne în procesul de învăţă­­­mînt; 18,00 — Căminul; 18,45 — Campionatele mondiale de pati­naj artistic de la Lyon. Proba in­dividuală masculină: 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — România 171. Azi — judeţul Sibiu­­­20,20 — Film artistic: Domnul Pipelet (come­die cinematografică, producţie a studiourilor franceze); 21,45 — Handbal masculin: Steaua — Partizan Bjelovar (semifinala Cu­pei campionilor europeni); 22,15 — Dinamica societăţii româneşti. Exigenţe ale perfecţionării demo­craţiei; 22,45 — Telejurnalul de noapte. Universitatea populară La Casa de cultură a studenţi­lor (Piaţa Trandafirilor nr. 5), la ora 18, cursul „Arta muzicii“. Eleonora Brentner, asistent univ., va expune lecţia „Don Juan“ de Richard Strauss. La Casa Armatei (str. Lenin nr. 5), la ora 18, cursul „Istoria cinematografiei“, Mihail Lupu, critic de film (Bucureşti), va vorbi despre „Posibilităţile expre­sive ale coloanei sonore dincolo de rolul ei funcţional“. Radio Tg.-Mureş SÎMBATA, 27 FEBRUARIE In limba română: 6,30—71 Ori­zont economic (întreprinderea de industrie locală Luduş). Caleido­scop muzical. 16,30—18. Cronica actualităţii. Muzică populară. Ma­gazin radio. Muzică de jazz. In limba maghiară: 6—6,30: Panorama satelor. Muzică: 18— 19,30: Cronica actualităţii. Muzi­că preferată. Pe meleagurile pa­triei socialiste. Ne întîlnim sîm­bătă. Muzică. NDA Mica publicitate Vînd FIAT 600. Informații str. Lungă nr. 32, după-masă, orele 15—17. În atenţia şcolilor din judeţul Mureş Agenţia judeţeană de turism Mureş, pune la dispoziţia şco­lilor pentru organizarea excursiilor in perioada vacanţei de pri­măvară 4—20 aprilie a. c. AUTOCARELE O.N.T. In această perioadă elevii beneficiază de 50 la sută reducere la transport, înscrieri şi informaţii suplimentare la Agenţia judeţeană de turism şi filialele sale din: Reghin — Sovata —­ Sighişoara — Tirnăveni. Rezervaţi autocare din timp. întreprinderea de foraj MEDIAS­ediat angajeaza im — SONDORI — MOTORIŞTI — LĂCĂTUŞI MONTATORI — MUNCITORI NECALIFICAŢI Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii din strada Uni­rii nr. 4, telefon: 22­62. %iakd4i f '^BURN­E / D.C.A. plăteşte 60 bani pentru 1 kg deşeuri de hîrtie, respectiv de la 1,6 lei pentru un kg de resturi şi deşeuri textile. Deşeurile de hîrtie si resturile textile adunate şi aduse la punctele de colectare D.C.A se preiau in orice cantităţi, cu plata imediată în numerar sau vi se pun la dispoziție produse industriale cu pre­turi reduse.

Next