Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)

1971-02-23 / nr. 44

­ STATUT DE CENTRALĂ Luni dimineaţa s-au deschis lu­crările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început­­ prezenţa tovarăşului Nicolae Cauşescu, Manea Mănescu, Paul­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Vrgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Pănălache, Emil Drăgănescu, Ja­­los Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Mari­­nescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai ce­lorlalte unităţi cu statut de centra­lă, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de între­prinderi, secretari cu probleme e­­conomice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşe­dinţii Uniunilor sindicatelor pe ra­muri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din între­prinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre di­dactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe mi­nistere şi ramuri de producţie, ur­­mînd ca marţi să fie reluate în şe­dinţă plenară. TERIBM ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cincinalul 1966 — 1970 CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE (Agerpres) Ritmul mediu anual de creştere: 11,8 la sută Adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la IPROFIL „23 August“ l­­­mr­­rhhcuea efhbil Umili miul Adunarea generală a reprezentan­ţilor salariaţilor de la IPROFIL „23 August“ a analizat cu spirit de răs­pundere activitatea comitetului de direcţie şi a sectoarelor de produc­ţie. Din darea de seamă a reieşit că principalii indicatori de plan pe cincinal şi pe anul 1970, au fost rea­lizaţi datorită întregului colectiv care n-a precupeţit nici un efort pentru a recupera rămînerile în ur­mă cauzate de calamităţile din luna mai. Numeroşi participanţi la cu­­vînt, după ce au apreciat rezultatele obţinute, au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri care s-au manifes­tat în producţie făcînd totodată propuneri preţioase pentru îmbună­tăţirea activităţii şi perfecţionarea muncii comitetului de direcţie. S-a remarcat insistenţa cu care s-au tratat problemele legate de ri­dicarea eficienţei întregii activităţi economice, respectiv valorificarea superioară a materiilor şi materia­lelor, reducerea consumurilor spe­cifice creşterea într-un ritm mai intens a productivităţii muncii, spo­rirea producţiei prin folosirea mai bună a capacităţii şi suprafeţelor productive, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea cheltuielilor de producţie. Ing. Paulus Petru, şeful unităţii a II-a, Nicolae Pop, şeful depozitului de materii prime, muncitorii Vasile Bordeianu şi Teofil Bercea, maistrul Viorel Bercea şi alţii în cuvîntul lor au arătat că nerealizarea randa­mentelor stabilite la unele materii prime şi materiale în anul 1970 a dus la depăşirea consumurilor cu peste 47 mii metri pătraţi de furni­re, cu 70 metri cubi de placaj, sute de kg de materiale de finisaj şi al­tele. La aceste depăşiri a contribuit şi slaba exigenţă a comisiei de recep­ţie care a lăsat să intre în proce­sul de producţie materiale de cali­tate nec­orespunzătoare. Totuşi, spu­neau vorbitorii, dacă se acorda o mai mare atenţie gospodăririi mate­rialelor, eliminării la timp a cauze­lor care au provocat rebuturile, re­zultatele în ceea ce priveşte respec­tarea consumurilor specif­ice şi chiar reducerea lor ar fi fost mult mai bune ş­i au propus o serie de mă­suri care aplicate vor duce la re­ducerea substanţială a consumuri­lor de materii şi materiale. Este vor­ba de sporirea exigenţei la recep­ţia materialelor care intră în fabri­caţie, adoptarea unor procedee mai bune la croirea cherestelei de ste­jar, extinderea utilizării semifabri­catelor la mobilă prin cooperarea cu celelalte unităţi ale combinatu­lui, întărirea disciplinei tehnologi­ce în toate sectoarele de producţie, reproiectarea unor produse şi mul­te altele. Dacă în anul 1966 din totalul pro­ducţiei de mobilă se exporta cca. 59 la sută, în 1970 exportul de mobilă a fost de aproximativ 98 la sută, în acest an producţia de mobilă pen­tru export creşte cu aproximativ 6 la sută. „Este adevărat — spuneau mai mulţi vorbitori, printre care tehnicianul Ion Perghel, muncitorii Augustin Sabadi, Vasile Bordeianu, Alexandru Kurta, preşedintele co­mitetului sindicatului — că mobila executată de către întreprinderea noastră se bucură de aprecierea clienţilor externi“. Totuşi în anul 1970 s-au mai ivit unele probleme privind calitatea. Din analizele făcute atît în comitetul de di­recţie, cit şi în secţiile de pro­ducţie au reieşit o serie de cauze subiective. în primul rînd, în ca­drul unităţii T nu s-a reuşit să se imprime la toţi muncitorii un simţ mai dezvoltat al responsabili­tăţii, al exigenţei privind calitatea operaţiilor. De asemenea, nu întot­deauna materiile prime şi materia­lele folosite au fost cele prevăzute în STAS care împreună cu aprovi­zionarea neritmică a fabricii şi a locurilor de muncă au influenţat ca­litatea mobilei fabricate. Pentru în­lăturarea acestor lipsuri, în planul M.T.O. şi în completarea acestuia s-au propus o serie de măsuri şi a­­nume: însuşirea documentaţiei teh­nice a produselor din partea tutu­ror executanţilor; respectarea dis­ciplinei tehnologice; acţiuni energice privind autocontrolul şi formarea unei opinii colective de masă, ast­fel încît calitatea produselor să de­vină un deziderat al fiecărui sala­riat, al întregului colectiv, ca pe poarta fabricii să nu mai iasă decît produse de calitate superioară. O problemă viu discutată a fost aceea a productivităţii muncii. în anul 1970 acest indicator nu s-a rea­lizat decît în proporţie de 99,76 la sută, cu toate că existau rezerve în această privinţă. Analizînd cu spi­rit de răspundere cauzele care au acţionat negativ asupra productivi­tăţii muncii, adunarea a pus în lu­mină lipsurile existente în utilizarea fondului de timp de lucru şi a tim­pului maxim disponibil, indicatori tehnico-economici care în anul 1970 au scăzut faţă de anii precedenţi. De asemenea, situaţia amintită s-a datorat şi nefuncţionării unor uti­laje, calităţii necorespunzătoare a sculelor, lipsei unor dispozitive şi unelte portative, aprovizionării ne­ritmice a locurilor de muncă etc. Legat de aceasta, şeful depozitului de materii prime arăta că secţia de întreţinere n-a pus la punct auto­­stivuitoarele din depozit, din care cauză acestea nu pot fi utilizate co­respunzător, utilizîndu-se la stivui­­rea şi manipularea cherestelei for­ţă de muncă suplimentară. Ca ur­mare a neîngrijirii şi exploatării ne­corespunzătoare a maşinilor din partea celor care le folosesc, arăta maistrul Mihai Pop, o serie de uti­laje se defectează avînd influenţe negative atît la realizarea fizică a planului cit şi în obţinerea unui randament sporit în muncă. Adunarea a analizat în mod critic activitatea depusă de comitetul de direcţie şi întregul colectiv în anul trecut, fundamentînd şi adoptind măsurile principale pentru realiza­rea în bune condiţii a planului şi angajamentului pe acest an. ing. GHEORGHE GAVRILA director adjunct la C.E.I.b. Tîrgu-Mureş V * .*** •r »'o Proletari din toate ţările, uniţi-va ! Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor s-a angajat ca întrecerea socialistă să realizeze suplimentar: — 2,6 milioane lei la producţia globală; — 2,1 milioane lei la producţia marfă; — 2,25 milioane lei la producţia pentru export; — 900.000 lei economii prin reducerea cheltuielilor de producție; — 1,5 milioane lei beneficii. Cum va fi vremea in aceasta săptămlnă ? In săptămîna cuprinsă între 15 şi 21 februarie 1971 vremea s-a menţinut mai călduroasă faţă de anotimp. Ziua, temperatura maxi­mă a aerului a urcat pină la plus 13 grade, iar noaptea, tempera­tura minimă a coborit pină la minus 3 grade. Precipitaţiile căzute în această săptămînă pe teritoriul judeţului Mureş au fost reduse cantitativ, măsurîndu-se doar cantităţi cu­prinse între 1 şi 5 litri pe metru pătrat. Temperatura solului în stratul a­­rabil a oscilat între 0 şi plus 3 grade. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAP­­TAMINA IN CURS: Vremea se menţine umedă, cu cerul mai mult noros. Precipitaţiile ce se vor semnala mai cu seamă în prima zi şi în ultimele două zile ale săptămînii vor fi reduse cantitativ şi sub for­mă de ploaie, iar în zona mun­toasă lapoviţă şi ninsoare. Temperatura aerului, mai cobo­­rîtă în prima jumătate a săptă­mînii, va oscila între valorile ma­xime cuprinse între plus 2 şi plus 10 grade şi valorile minime cu­prinse între 0 şi minus 6 grade. Vîntul va sufla slab la început din sectorul estic şi sud-estic apoi potrivit din sectorul nord-vestic. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş Încheierea lucrărilor CONGRESULUI AL IX-LEA AL U. T. C. Luni, intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învă­ţăturii şi pregătirii culturale, stabi­lind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organiza­torice, la adîncirea democraţiei in­terne a organizaţiilor U.T.C., co­respunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la des­chiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recoman­dări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Con­gresul a hotărît ca aceste reco­mandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte man­dat să soluţioneze şi să concreti­zeze în activitatea practică propu­nerile şi observaţiile fă­cute în co­misii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor ca­tegoriilor de tineri şi în toate do­meniile de activitate. Congresul a fost informat des­pre desfăşurarea lucrărilor Con­ferinţei a VIII-a a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărârile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a a­­nunţat, de asemenea, că pe adre­sa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care or­ganizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezul­tatele obţinute în muncă, în activi­tatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să a­­plice în viaţă hotăririle pe care le va adopta forumul suprem al or­ganizaţiei de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plena­re au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina lo­cului şi rolului tinerei generaţii în ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activita­tea actuală şi de perspectivă a or­ganizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Con­gresului, delegaţii tineretului au a­­probat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, pre­cum şi Raportul Comisiei Centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimita­te Statutul Uniunii Tineretului Co­munist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresu­lui al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile: privind si­tuaţia din Indochina; referitoare la Orientul Apropiat; privind soli­daritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a a­­les noul Comitet Central al Uniu­nii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi şi Comisia Centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, la care au luat parte to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întimpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invi­taţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiin­ţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti ro­mâni şi străini. Erau prezenţi delegaţii organiza­ţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Con­gresului. La deschiderea şedinţei s-a a­­dus la cunoştinţa Congresului că în prima sa şedinţă plenară, Co­mitetul Central a! Uniunii Tinere­tului Comunist a ales Biroul for­mat din 25 de membri, pe cei 8 (Continuare în pag. a 3-a) SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a­l Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti * 1 * COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU 9 Desfăşurindu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semi­centenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană. Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretu­lui Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gindurilor şi sentimentelor nobile care animă tî­­năra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi de­votamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Con­gresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîn­­drie patriotică, de veneraţie şi adine respect pentru activitatea labo­rioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în sluj­ba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordind nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele ti­neretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congre­sului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevi­lor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării gene­rale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politi­­că şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajind energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sinteti­­zînd experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată In ultimul timp, Congresul al IX-lea al organi­zaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, in contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cin­cinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, ginduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un e­­fort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pen­tru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincina­lului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţi­lor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi cul­turii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-po­­litice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului în care suntem­ crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intran­sigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre co­muniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimindu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăză­toare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate sta­tele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi munci­toreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, în­tregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidarita­tea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi or­ganizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul­ şi spiritul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al socie­tăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progre­sului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi, Partidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpin pe destinele sale, patriei socialiste , liberă şi înfloritoare. Ne unim gindurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumnea­voastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încu­­nune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi pros­per între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. De la Cabinetul judeţean de partid în ziua de 25 februarie 1971 (joi), ora 17, va avea loc, la Cabinetul judeţean de partid din strada Lungă , pregătirea tu­turor lectorilor şi propagandiştilor din învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mureş (mai puţin lectorii şi propagandiştii de la cercurile şi cursurile de Istoria P.C.R. şi ale cadrelor didactice, care vor fi convocaţi ulterior). Modernizarea depozitelor de buşteni In cadrul Unităţii de exploa­tare şi industrializare a lemnu­lui din Lunca Bradului se des­făşoară acţiunea de moderni­zare a unor depozite finale. Ast­fel, a fost încheiată lucrarea în cadrul depozitului final din Răs­­toliţa, unde încărcarea buşteni­lor se face cu ajutorul Ifronu­­lui. De asemenea, au fost mo­dernizate şi depozitele finale din Lunca Bradului, aşa încît as­tăzi o mare parte din materialul de la pădure se manipulează în condiţii tehnice noi. De remarcat este şi faptul că în pădure s-au construit 12 ca­bane forestiere care asigură condiţii de cazare superioare pentru noul an în care am in­trat. In vederea transportului ma­terialului lemnos, lucrări susţi­nute au desfăşurat şi muncitorii de la C.F.F. care au reparat linia forestieră de la Răstoliţa, făcîndu-se astfel legătura cu multe dintre parchetele afectate de calamitățile naturale din 1970.

Next