Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)

1973-11-08 / nr. 264

­ Iarna e aproape, dar mai sunt ferme în care adăposturile pentru animale nu sunt temeinic pregătite Cu toate oscilaţiile de tempera­tură, un lucru este cert şi anume că anotimpul friguros a sosit. La această dată, cînd animalele nu mai pot fi ţinute afară, pregătirea adăposturilor pentru iernarea ani­malelor ar trebui să fie încheiată. Unde s-a acţionat gospodăreşte, cu spirit de răspundere, într-adevăr iarna poate veni. De felul cum sunt pregătite adăposturile ne-am inte­resat şi la întreprinderea intercoo­­peratistă de creşterea şi exploata­rea taurinelor şi porcinelor din Gă­­neşti. în componenţa acestei între­prinderi au intrat C.A.P. Căneşti şi Deleni şi dispune de 1.264 bovine, din care 655 vaci şi juninci. Pentru un număr atît de mare de animale era şi firesc să se facă pregătiri temeinice. Şi s-au făcut în bună parte. Medicul veterinar Stoica Dionisie, directorul întreprinderii, s-a gîndit la această perioadă din vreme, şi cu sprijinul constructorilor, unita­tea a reuşit ca la ferma din Gă­­neşti să facă amenajări care să per­mită acum şi la iarnă o adăpostire corespunzătoare precum şi amena­jarea a peste 700 m alei pietruite, uşurîndu-se astfel pe orice vreme manevrările de furaje. In total, pen­tru amenajările de adăposturi şi a­­lei de furajare etc., întreprinderea a cheltuit cca 100.000 lei. Şi după aceste cheltuieli, totuşi la un grajd modern la ferma din Găneşti pre­văzut cu uşi glisante, nu s-a găsit o formă de umplere a spaţiului de la cele două extremităţi ale uşilor (sus şi jos) de cca. 20 cm., prin ca­re pe vreme rece, pătrunde un pu­ternic curent de aer. Dacă pentru bovine în linii mari pregătirile sunt încheiate, cu totul altfel stau lucrurile cu adăposturile pentru porcine. Deşi Încă din 1971 întreprinderea intercooperatistă de construcţii-montaj din Tg.-Mureş a Început construirea unei maternităţi de scroafe la asociaţia din Găneşti, nici în prezent nu a dat-o în folo­sinţă. Printre multele termene se număra şi unul din octombrie 1972, dar degeaba. Cu toate că de atunci a trecut un an, lucrarea tot nu este gata. Este vorba de unele remedieri, care nici în această lună nu vor fi terminate. Pentru faptul că porcii sunt supraaglomeraţi, se produc, mai ales la purcei, Însemnate pierderi, în perioada cuprinsă între 15—30 octombrie a. c., de exemplu, la ca­pitolul pierderi, din motivele arăta­te mai sus au fost trecuţi 100 de purcei, a căror valoare se cifrea­ză la 16.000 lei. Dacă aceştia ar fi fost valorificaţi la o greutate de 100 de kg fiecare, se poate calcula uşor cît de mari ar fi fost veni­turile. Aceste calcule sunt străine însă tovarăşului Budişcă Aurel, di­rectorul întreprinderii intercoopera­­tiste de construcţii-montaj din Tg.­­Mureş, altfel nu ne putem explica de ce nu se manifestă mai multă operativitate în realizarea sarcini­lor de lucru ale unităţii. O situaţie asemănătoare am întîl­­nit şi la C.A.P. Sînpetru. Şi aici a fost contractat un grajd pentru bo­vine în valoare de peste 640.000 lei, iar finanţarea s-a deschis de multă vreme, dar întreprinderea intercoo­peratistă de construcţii-montaj Tg.­Mureş, a făcut doar nivelări de te­ren. Despre modul de pregătire a adă­posturilor pentru iarnă am discutat şi cu Nicolae Moldovan, preşedin­te şi Teofil Pop, inginerul şef al C.A.P. Idrifaia. După opinia dum­nealor, pentru iernarea celor 522 de bovine, totul este pregătit, nu­mai că la faţa locului atît în cele două grajduri de la Idrifaia cît şi în altele două de la Suplac, multe geamuri erau descompletate, polie­tilena cu care s-a încercat astupa­rea lor era suflată în voie de vînt. De asemenea, nici uşile de la graj­durile amintite nu erau reparate. Cei doi brigadieri zootehnici, Ioan Radu şi Bancsi Mihai, stau şi ei pa­sivi şi nu întreprind nimic pentru a asigura adăposturi mai călduroa­se pentru animale. Sunt şi unităţi printre care C.A.P. Balda, Sărmaş etc., unde s-a mun­cit serios pentru intrarea în iarnă. La Balda, preşedinte Simion Mu­­reşan, numai în acest an la două grajduri le-au fost făcute reparaţii capitale, în unul s-a introdus apa. Pentru cele 650 bovine şi 1.100 o­­vine, furajele sunt bine depozitate, împrejmuite cu gard, ceea ce îm­piedică orice risipă. Numai din aceste cîteva exem­ple reiese că deşi timpul este înain­tat, încă practic pe teren, după toate măsurile luate de Direcţia generală a agriculturii judeţene. In privinţa urgentării încheierii pregătirii adă­posturilor pentru iarnă, mai sunt multe de făcut. Se cere mai mult control, răspundere profesio­nală şi operativitate din partea u­­nităţilor constructoare specializate, a echipelor de meseriaşi din C.A.P., pentru ca tot ce trebuie reparat la adăposturile pentru animale să fie în cel mai scurt timp terminat. R. NAZNEANU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA / • 9 » ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC.fr. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV. Nr. 264 (4.859) Joi, 8 noiembrie 1978 4 pagini, 30 de bani Consfătuirea pe ţară a producătorilor de mobilă Diversificarea producţiei şi creşterea continuă a competitivităţii mobilei la export Ieri, 7 noiembrie, la Tg.-Mureş şi-a început lucrările Consfătuirea pe ţară a producătorilor de mobilă din M.E.F.M.C., iniţiată de Centrala de prelucrare a lemnului în colabo­rare cu I.P.L. „23 August“ Tg.-Mu­reş, conducerea sindicatelor pe ra­mură, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produse­lor. La consfătuire, care durează două zile, iau parte cadre de conducere din combinatele de industrializare a lemnului, din fabricile de mobilă, şefii compartimentelor C.T.C., pre­şedinţi de sindicat, conducători ai Centralei de prelucrare a lemnului Bucureşti, ai ministerului şi din partea I.G.S. Pornind de la ponderea pe care o are în cadrul producţiei centralei şi de la prestigiul de care se bucură mobila românească pe piaţa exter­nă, de la faptul că astăzi ea se ex­portă în 35 de ţări ale lumii, parti­cipanţii la consfătuire au analizat cu răspundere şi exigenţă activita­tea ce s-a desfăşurat pînă în pre­zent şi au adus în dezbatere căi şi soluţii noi pentru dezvoltarea pro­ducţiei, extinderea exportului de mobilă şi creşterea eficienţei lui în anul 1974. Desfăşurându-şi lucrările într-un moment deosebit de important al pregătirii programelor de lucru pe 1974 şi elaborarea măsurilor pentru creşterea accentuată a calităţii mo­bilei, consfătuirea a jalonat încă din prima zi principalele direcţii de acţiune. în mod deosebit în dezba­teri s-a insistat asupra: perfecţio­nării proceselor de fabricaţie, creş­terii în continuare a calităţii pro­duselor şi a eficienţei exportului de mobilă şi asupra acoperirii produc­ţiei cu comenzi. Faptul că România ocupă locul 12 In lume în producţia mobilei şi locul 6 în exportul mondial, ridică în faţa întreprinderilor producătoa­re noi sarcini în anul viitor, cu atît mai mult, cu cît producţia creşte cu 16 la sută faţă de nivelul anului 1973. In consfătuire s-a apreciat că sunt condiţii pentru o pregătire mai te­meinică a producţiei viitoare, iar potenţialul tehnic şi uman de care dispun fabricile se cere folosit din plin. Dezvăluindu-se în mod critic aspectele negative apărute în acest an în încărcarea utilajelor, în sta­bilirea tehnologiilor de fabricaţie cele mai economice, în organizarea producţiei şi a muncii, în utilizarea timpului de lucru, în consfătuire s-a insistat ca toate conducerile fabri­cilor, combinatelor şi centralei să acţioneze cu fermitate pentru per­fecţionarea neîntreruptă a activită­ţii de concepţie, conducere şi orga­nizare a unităţilor, în mod deosebit, în faţa cadrelor de răspundere s-a pus problema trecerii la procese moderne şi eco­nomice de fabricaţie, la extinderea specializării şi cooperării între uni­tăţi, la proiectarea unor noi tipuri de mobilă care să valorifice din plin zestrea tehnică de care dispun şi care să încorporeze tot ce avem mai de preţ în tezaurul nostru popular. In acelaşi timp, în faţa ca­drelor de specialitate s-au înfăţişat noi modalităţi de extindere a pro­duselor modulate şi multifuncţio­nale, a producţiei de mobilă din răşinoase. Evidenţiind saltul calitativ înre­gistrat în industria mobilei, consfă­tuirea a cerut celor peste 200 de ca­dre de conducere prezente să ini­ţieze acţiuni pentru simplificarea tehnologiilor actuale, pentru exclu­derea oricăror abateri de la progra­mele stabilite, pentru promovarea unor materiale înlocuitoare ale lem­nului şi furnirelor estetice, cu folii plastice. Ţinind seama că în unele „locuri au apărut defecte de execuţie şi de finisaj, în consfătuire s-a indicat ca atît controlul tehnic de calitate cit şi factorii I.G.S. să manifeste înaltă exigenţă pe întreg parcursul proce­sului de producţie, începînd cu proiectarea, continuînd cu fabrica­ţia, cu pregătirea expediţiei, amba­larea şi transportul mobilei. In consfătuire s-au făcut propu­neri ca întreprinderile producătoare de furnir să manifeste o grijă deo­sebită pentru uscarea lui înainte de a-1 expedia fabricilor. In același timp, s-a cerut ca M.E.F.M.C. să se preocupe mai intens de valorifica­rea superioară a buştenilor de ulm, paltin și de alte foioase valoroase, astfel incit fabricile de mobilă să dispună de lemn de calitate supe­rioară din resursele existente din belşug în ţară. Una din problemele cardinale ale unităţilor este creşterea eficienţei exportului de mobilă. In vederea îndeplinirii acestui obiectiv, în con­sfătuire s-a indicat să se pună un mare accent pe livrarea la termen a mărfurilor, pe derularea ritmică a comenzilor, pe folosirea metodelor moderne de transport prin contai­nere, pe respectarea tuturor condi­ţiilor tehnice de execuţie, ambalare, marcare, cîntărirea exactă şi expe­dierea mărfurilor la beneficiarii ex­terni, pe prospectarea pieţelor ex­terne. Prima zi a dezbaterilor a consti­tuit un util schimb de experienţă, un prilej de a evidenţia metodele bune şi a le generaliza şi de a ini­ţia noi acţiuni pentru creşterea ni­velului calitativ şi estetic al mobi­lei. In continuare cei prezenţi la consfătuire au vizitat I.P.L. Tg.-Mu­reş, iar astăzi continuă dezbaterile. GH. BARBULESCU Şedinţa de activ lărgită a Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor meşteşugăreşti Ieri a avut loc şedinţa de activ lărgită a Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor de producţie meşte­şugărească, organizată din iniţiati­va Comitetului judeţean de partid. Au participat membrii Consiliului U.J.C.M., conducători, fruntaşi în producţie, specialişti din cadrul co­operativelor meşteşugăreşti din ju­deţ, secretari ai comitetelor muni­cipale şi orăşeneşti de partid, re­prezentanţi ai organelor şi organi­zaţiilor de stat şi obşteşti, ai unor întreprinderi şi instituţii, numeroşi alţi invitaţi. Cu acest prilej s-a su­pus unei analize aprofundate acti­vitatea cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ, stadiul şi perspectivele realizării înainte de termen a sar­cinilor revenind acestui sector din plantar cincinal. în continuare, to­varăşul Benkö Ioan, secretar al Comitetului judeţean de partid, a transmis concluziile şi măsurile sta­bilite de Biroul Comitetului jude­ţean de partid în urma controlului efectuat de un colectiv al Consiliului judeţean de control muncitoresc în cooperativele de producţie meşteşu­gărească. Discuţiile ce au urmat au eviden­ţiat acordul deplin al participanţilor la concluziile Biroului Comitetului judeţean de partid, vorbitorii ară­­tînd că ele reprezintă un preţios sprijin şi îndrumare în îmbunătăţi­rea şi lărgirea prestaţiilor către populaţie, în ridicarea la un nivel superior a activităţii în ansamblu. In încheiere, tovarăşul Király Ca­rol, preşedintele U.J.C.M. Mureş, în numele conducătorilor cooperative­lor, al membrilor acestora, mulţu­mind pentru sprijinul preţios acor­dat de Comitetul judeţean de par­tid în vederea ridicării eficienţei ac­tivităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, a subliniat sarcinile ce revin în continuare fiecărei cooperative, or­ganelor de conducere ale acestora în traducerea în viaţă a măsurilor preconizate. In cadrul şedinţei au fost adopta­te şi unele măsuri organizatorice. Pe şantierul Uzinei de apă din Tg.-Mureş Zile hotărîtoare pentru respectarea termenului de dare în folosinţă Analizînd stadiile fizice la obiec­tivele în construcţie şi condiţiile în­deplinirii planului de investiţii pe acest an, adunarea activului jude­ţean de partid din construcţii din 25 octombrie a.c. a supus, printre altele, unei exigente dezbateri ac­tivitatea desfăşurată pe şantierul lucrărilor de dezvoltare a alimen­tării cu apă a municipiului Tg.-Mu­reş. Atunci s-au stabilit sarcini pre­cise beneficiarului pentru a inter­veni energic în vederea livrării de urgenţă a utilajelor tehnologice res­tante; totodată, constructorul a fost chemat să asigure forţa de muncă necesară pentru atingerea unui ritm de execuţie care să permită termi­narea la timp a lucrărilor şi înce­perea probelor tehnologice. Au trecut două săptămîni de la stabilirea măsurilor de impulsio­nare a lucrărilor pe acest şantier. Cum au fost ele aplicate şi ce ga­ranţii s-au creat pentru respecta­rea întocmai a termenelor de dare în folosinţă? — ne-am adresat to­varăşului Ştefan Tanislav, directorul întreprinderii judeţene de gospodă­rie comunală şi locativă.­­ Prima acţiune întreprinsă a fost că, sub conducerea Comitetului municipal de partid, s-a constituit un comandament care să controleze, să coordoneze şi să îndrume zilnic desfăşurarea lucrărilor; în raport de situaţia existentă comandamentul a­­doptă măsuri operative. Apoi, cu a­­jutorul Comitetului judeţean de partid, s-a intervenit pe lîngă uni­tăţile furnizoare de utilaj tehnolo­gic pentru livrarea acestora în tim­pul cel mai scurt posibil. Iată cum se prezintă situaţia. Am primit ga­ranţii că cele 17 celule electrice ne­cesare staţiei trafa le vom primi pînă la 13 noiembrie a. c. In legă­tură cu acest termen, subantrepre­­norul Electromontaj Cluj s-a anga­jat ca să monteze celulele în tim­pul record de 30 zile, ceea ce în­seamnă că la mijlocul lunii viitoa­re secţia trafo va putea fi dată în exploatare. Furnizorul de recipienţi, I.C.M.A. Bucureşti, după ce a de­calat termenele de livrare, ne-a expediat patru (am primit deja două) din cele 8 recipiente a 5.000 litri fiecare. Avem garanţia că şi restul II vom primi în timp util. O altă problemă greu solvabilă au constituit-o vanele. Azi putem spune că, prin intervenţiile energice pe lîngă furnizori, au sosit cele 18 vane de 30 mm şi alte 12 de 500 mm. Incerte mai sunt vanele de 700 mm, pentru înlocuirea cărora am adoptat o altă soluţie — utili­zarea unor vane tip plane. De ase­menea, furnizorul din Craiova ne-a anunţat că autotransformatorul ne­cesar uzinei de apă a fost expediat. Situaţia prezentată de directorul întreprinderii reprezintă, desigur, o mostră despre ceea ce se poate face, despre modul cum se poate şi tre­buie acţionat pentru respectarea termenelor de dare în exploatare a investiţiilor. Am aflat că, prin respectarea cu rigurozitate a graficelor limită sta­bilite, există toate condiţiile pentru ca probele tehnologice la noua uzi­nă de apă din Tg.-Mureş să înceapă în jurul datei de 15 decembrie. De asemenea, în zilele următoare va fi predată şi pusă în funcţiune cen­trala termică, asigurîndu-se astfel condiţii optime pentru execuţia montajului şi a finisărilor interioa­re. Trebuie să spunem, însă, că sta­diul lucrărilor pe şantier prezintă o situaţie nu tocmai liniştitoare, mai ales în ce priveşte execuţia con­strucţiilor propriu-zise. Rămînerile în urmă n-au fost încă lichidate. Reporterul a constatat pe teren că abia după şedinţa de comandament constructorul a găsit necesar să con­centreze aici forţe de muncă cores­punzătoare. Dacă în prezent lucră­rile se desfăşoară în ritm alert, cu atît mai mult se impune ca acest ritm să fie cel puţin menţinut pînă la terminarea completă a construc­ţiilor. Lucrările de aici pot şi tre­buie închise în cel mai scurt timp, orice întîrziere în acest anotimp periclitînd atît termenul de dare în funcţiune, cît şi calitatea exe­cuţiei. — Avem convingerea — ne spu­ne în încheiere directorul întreprin­derii — că, împreună cu toţi fac­torii care concură la realizarea a­­cestui important obiectiv, vom în­cepe la timp probele tehnologice, că încă în acest an debitul de apă liv­rat populaţiei municipiului Tg.-Mu­­reş va creşte substanţial. M. bArdăşanu Arhitectură tirgumureşeană (Foto: ANDREI CZEKAN). /V La întreprinderea viei şi vinului Doi ani de gindire pentru aplicarea unui studiu Congresul al X-lea al partidului a pus în faţa organizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor economice sarcina perfecţionării conducerii şi organizării pe baze moderne a pro­ducţiei şi a muncii. Mai receptive, unele comitete ale oamenilor mun­cii au trecut operativ la fapte, au creat colective de lucru care au ini­ţiat măsuri pentru aplicarea pe sca­ră largă a ştiinţei conducerii şi or­ganizării producţiei şi muncii, întreprinderea viei şi vinului, în colaborare cu Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, a elaborat un studiu deosebit de valoros care are ca axă principală înlăturarea pierderilor de vin. încă la sfîrştul anului 1971 stu­diul a fost încheiat şi cabinetul a înştiinţat unitatea că poate trece la aplicarea lui. Dar vin s-a tot scurs pe robinete şi pe lîngă ele iar stu­diul „stă la naftalină“ de doi ani. Am aflat că tovarăşii din condu­cere au avut suficient timp de gîn­­dire. Studiul, care poartă titlul „Orga­nizarea centralizată a reglării ni­velelor şi oprirea automată a pom­pelor la depozitul de vinuri“, intră în această iarnă pe rol. Motivele pentru care nu s-au închis robine­tele scurgerilor neadmise, adică ale neaplicării imediate a studiului sunt cam puerile. Că au lipsit cîteva piese de schimb, sunt convins că ele puteau fi aduse și cu roaba în doi ani. Că nu a fost cine să se ocupe de el, că un inginer a părăsit în­treprinderea, şi aceasta este prea puţin plauzibil. Oricum studiul se vrea pus în lu­cru cît mai curînd şi în această idee am solicitat un răspuns ferm din partea inginerului şef al între­prinderii, Szász Iosif, care mi-a dat garanţii că a fost dezbătut şi în co­mitetul oamenilor muncii şi s-a ho­­tărît ca aplicarea proiectului să în­ceapă după încheierea vinificaţiei. S-a preconizat ca sistemul centrali­zat de reglare a nivelelor şi opri­rea automată a pompelor să func­ţioneze din plin în trimestrul I al anului 1974. Rămîne ca faptele să confirme hotărîrea colectivului de conducere care avea obligaţia să ac­ţioneze mai energic şi mai de mult pentru aplicarea studiului. B. GHEORGHE Dispozitiv antidot a! reclamaţiilor ! Multora ni s-a întîmplat desi­gur să cumpărăm din magazine stofe cu desene defecte, carouri ne­regulate sau linii oblice etc., iar da­că asemenea materiale se opreau la bariera exigenţei comerţului, în­treprinderea producătoare devenea tributară unor bonificaţii, cuponări, refuzuri de mărfuri la care se adau­gă neplăcutele dar îndreptăţitele reclamaţii. Astfel de defecte ce depreciază considerabil calitatea stofelor, denu­­mite biezări, sunt o urmare a întin­derii neuniforme a ţesăturilor la in­trarea în maşina de uscat — etapă obligatorie a procesului tehnologic. Hotărîţi să pună capăt unor ast­fel de deficienţe deosebit de păgu­bitoare pentru activitatea economi­­co-financiară, tehnicianul Emanoil Maior, şef de atelier, împreună cu lăcătuşul Kiss Ladislau de la în­treprinderea de stofe din lînă Si­ghişoara, au pus la punct un dis­pozitiv care ansamblat la sistemul de valţuri al maşinii de uscat asi­gură înaintarea egală a stofei spre interiorul maşinii amintite pe în­treaga ei suprafaţă, eliminînd astfel biezările. Noi concretizări ale acţiunii de autoutilare La întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, acţiunea de autoutilare capătă noi şi noi concretizări. A­­cum cîteva luni, bunăoară, aici a intrat în funcţiune o nouă instala­ţie, denumită „baie pentru cromare pe verticală“, tratament utilizat la piesele mari şi în special la cilin­drii hidraulici de la piesele de vul­­canizat cauciucul (garnituri). Efi­cienţa economică a noului utilaj de­păşeşte 15.000 lei. O eficienţă economică similară prezintă şi „malaxorul pentru pre­gătit pâmîntul la turnătorie“, care, pe de o parte, reduce munca ma­nuală, grea, iar pe de altă parte înlocuieşte utilajele rudimentare fo­losite pînă acum la această lucrare. Metalurgiştii sighişoreni lucrează în prezent la un stivuitor pe verti­cală al produselor. Acest utilaj va avea o contribuţie mare la mecani­zarea şi mai buna organizare a transportului intern, precum şi la reglementarea înmagazinării semi­fabricatelor. Cît despre eficienţă, se scontează la circa 1,5 milioane lei. Nu ne rămîne, deci, decît să le urăm noi şi noi succese! C. GEORGESCU Oameni ai zilelor noastre DARURI ŞI PASIM In mod firesc, comuniştii sunt (sau ar trebui să fie) cu toţii a­­gitatori. Evident, prezenţa lor în rîndul muncitorilor, modul în care ei contribuie la realizarea sarcinilor de plan, la descoperi­rea şi valorificarea resurselor in­terne, la generalizarea experien­ţei înaintate depinde într-o mă­sură şi de locul lor de muncă, de atribuţiile pe care le au şi le îndeplinesc în complexul proces de realizare a producţiei. Spu­­nînd acest lucru, mă voi referi la un fapt concret. Comunistul Gheorghe Botezan este controlor tehnic de calitate la atelierul de cazangerie. Cu alte cuvinte, ac­tivitatea sa profesională implică răspundere, o bună pregătire teh­nică, un spirit de observaţie dez­voltat privind „bararea“ lucrului făcut de mîntuială. Comunistul Botezan dispune de toate aceste calităţi indispensabile oricărui cetecist, omului care răspunde de realizarea celui mai impor­tant indice al producţiei — ca­litatea. Dar comunistului Botezan, şi nu numai lui, îi este caracteristi­că în munca sa nu numai înalta răspundere profesională, ci şi aceea de bun şi permanent agi­tator la locul său de muncă. In­tr-un fel propriu poate, comu­nistul Botezan concepe şi prac­tică munca de agitator în sensul de a-i ajuta pe oameni, de a-i convinge că progresul întreprin­derii, perfecţionarea lor tehnică şi profesională depind de ei în­şişi, de nivelul conştiinţei cu ca­re muncesc. Prin ce fapte se evidenţiază comunistul Gh. Botezan? Fireşte, în primul rînd activitatea sa e pregnantă în domeniul de care răspunde, adică creşterea conti­nuă a nivelului calitativ al pro­ducţiei. Este un fapt cunoscut că unul sau doi oameni nu pot răs­punde şi determina creşterea ca­lităţii producţiei. Este nevoie de participarea activă a tuturor. Ei bine, tocmai în această direcţie s-a resimţit şi se resimte prezen­ţa activă a tehnicianului Bote­zan. Introducerea şi generaliza­rea autocontrolului în toate for­maţiile de lucru de la atelierul de cazangerie se datoreşte în bu­nă măsură comunistului Botezan. De fapt, el şi alţi comunişti din atelier au avut şi au sarcini con­crete în generalizarea şi aplica­rea riguroasă a autocontrolului la fiecare fază de lucru. Rezul­tatul? Calitatea produselor a crescut, colectivul atelierului de cazangerie, în anul curent, n-a primit nici o reclamaţie de la beneficiari privind calitatea lu­crărilor pe care le-au efectuat Introducerea acordului global, a acestui sistem stimulativ de retribuire după cantitatea şi ca­litatea muncii efectuate a cerut din partea comuniştilor o acti­vitate susţinută în rîndul mun­citorilor. La atelierul cazangerie acordul global s-a introdus cu aproape trei luni în urmă. Pre­zent mereu în rîndul oamenilor, muncind cu pasiune pentru rea­lizarea angajamentelor luate în întrecere pentru realizarea cinci­nalului înainte de termen, Gh Botezan a înţeles de la bun în­ceput că trebuie să sprijine şi să militeze pentru însuşirea şi ex­tinderea în toate formaţiile de lucru a acordului global. In a­­ceastă direcţie, împreună cu alţi comunişti, a organizat consfătu­iri, dezbateri, un fel de­ schim­buri de experienţă între forma­ţiile de muncă din atelier, şi de fiecare dată a pus accent pe in­terpretarea corectă a instrucţiu­nilor, pe necesitatea asigurării condiţiilor pentru aplicarea efi­ C. CONSTANTIN (Continuare în pag a 3-a! I Producţia marfă pe primii trei ani a fost realizată Ca urmare a muncii susţinute­­şi însufleţite, colectivul coopera­tivei invalizilor „Mureşul“ din Tg.-Mureş, la data de 31 octom­brie 1973, şi-a îndeplinit sarci­na iniţială de plan la indicato­rul producţie marfă pe primii trei ani ai actualului cincinal. Avansul care s-a înregistrat pînă la data amintită, va contri­bui la realizarea pînă la sfîrşi­­tul anului a unei producţii su­plimentare în valoare de 11 mi­lioane lei. O contribuţie deosebită şi-au adus în realizarea­ înainte de ter­­­­men a planului secţiile de carto­naj şi confecţionat mături din sorg, la care lucrează un număr de 160 cooperatori. Realizările obţinute de mem­brii cooperativei invalizilor „Mu­reşul“ în primii doi ani şi 10 luni din actualul cincinal şi an­gajamentele luate cu ocazia adu­nărilor generale pe secţii con­stituie o garanție că, prevederile planului cincinal vor fi înde­plinite înainte de termen.

Next