Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)
1974-04-27 / nr. 99
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL fiC.fi. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI. Nr. 99 (5.003) Sîmbătă, 27 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani ! ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la Consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse până în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. HOTARÂREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu . Comitetul Executiv al C.C. al PC.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii intre toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea Păcii în întreaga lume. 2- In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuiri- Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru, securitate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovara cauzei securităţii şi colaborării îe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi întîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune şi în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat de prietenie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la Conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice, pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cît mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor atît străine, cît şi naţionale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor participante la conferinţă, cît şi a celor care nu sunt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. "Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat în mod public şi deschis, în Comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cît continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurîndu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi statele avansate economic — a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem socialpolitic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiunile. Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor şi documentelor Consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului. Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor sa desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cît mai importante realizări în toate domeniile construcţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al XI- lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Planul pe 4 luni a fost îndeplinit înainte de termen Confirmînd şi de această dată bunul renume pe care şi l-au cîştigat în efortul de realizare a cincinalului înainte de termen, colectivul de lucrători al Întreprinderii „Electromureş" din Tg.Mureş raportează îndeplinirea planului pe luna aprilie cu 6 zile mai devreme. Continuînd întrecerea pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 1 Mai, în perioada care a mai rămas pînă la finele lunii ei vor realiza suplimentar o producţie de 4 milioane lei, concretizată în însemnate cantităţi de conductori electrici pentru export, cabluri pentru echipament electric autotractor şi bunuri de larg consum electrocalorice. Cu realizările acestei luni, valoarea producţiei obţinute peste plan de la începutul anului se ridică la 28 de milioane lei, ceea ce înseamnă îndeplinirea în proporţie de aproape 50 la sută a angajamentului anual. De asemenea, tot la data de 25 aprilie, ei au înregistrat un alt succes deosebit de important — realizarea planului la export pe primele 4 luni ale acestui an, unde volumul produselor livrate peste prevederi va atinge pînă la 30 aprilie suma de 4 milioane lei-valută. printre privirii întrecerii Constructorii lotului 304 al T.C.M. din oraşul Tîrnăveni depun eforturi pentru a realiza şi depăşi sarcinile ce le stau în faţă în cinstea zilei de 1 Mai, a celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Ca urmare, colectivul nostru de salariaţi, sub îndrumarea necontenită a organizaţiei de partid, a realizat sarcinile de plan pe trimestrul 1/1974, în proporţie de 118 la sută, iar la data de 20 aprilie întregul plan pe primele patru luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 101 la sută. De asemenea, planul productivităţii muncii pe trimestrul 1/1974 a fost realizat în proporţie de 115 la sută iar în cinstea zilei de 1 Mai suntem hotărţi ca acest procent de depăşire să se menţină şi la finele lunii aprilie. In ceea ce priveşte darea în folosinţă a obiectivelor, la data de 15 aprilie a fost predat, cu 15 zile înainte de termen, un bloc cu 20 apartamente proprietate personală. Aceste rezultate se datoresc în primul rând organizării muncii în acord global, sistem care şi-a arătat din plin roadele la obţinerea rezultatelor de mai sus. La aceste frumoase realizări a contribuit şi organizarea lucrului în două şi trei schimburi la fundaţia halei de mobilă de la Tehnolemn, precum şi la execuţia batalurilor de la combinatul chimic, unde utilajele lucrează în program prelungit. Realizările arătate au fost obţinute şi ca urmare a atenţiei pe care o dă organizaţia de partid, cei peste 80 de comunişti, a materializării măsurilor necesare în direcţia îmbunătăţirii aprovizionării cu materiale, organizării muncii pe şantier, precum şi întăririi disciplinei în muncă. Drept urmare, se evidenţiază în întrecerea socialistă brigăzile conduse de tovarăşii Herman Ştefan, Bălău Aurel şi Szoboszlai Coloman, iar individual se evidenţiază tovarăşii Sorin Liviu, zidar, Chioreanu Gheorghe, dulgher, Szász Mihai, dulgher, Szoboszlai Coloman, pavator, precum şi maiştrii Crăciun Miron, Manoil Gheorghe etc. IOAN VINT secretarul organizaţiei de partid llIHIilSmCAREA RUMULUI IA SEMĂNATUL PORUMBULUI ESTE NECESARA $1 URGENTA . In această săptămînă, socotită hotărîtoare pentru semănatul porumbului, s-a lucrat intens în majoritatea I.A.S. și C.A.P. După datele centralizate la Direcţia generală a agriculturii reiese că, pînă la 25 aprilie, însămînţarea porumbului în judeţul nostru a fost efectuată în proporţie de 44 la sută, adică pe o suprafaţă de 21.710 hectare. In intervalul dintre 18—25 aprilie porumbul a fost însămînţat, după ploile care au căzut pe cca. 16.000 hectare. După mersul lucrărilor se poate spune că ritmul de 2.500 hectare, stabilit a se realiza zilnic în unităţile judeţului la însămînţarea porumbului, a fost îndeplinit şi depăşit doar în ultimele trei zile. Desigur, faţă de timpul înaintat, însămînţarea porumbului doar în proporţie de 44 la sută nu ne poate satisface. La această dată, dacă peste tot s-ar fi acordat atenţia cuvenită lucrării, semănatul porumbului putea fi mult mai avansat, pe terminate. Dacă în unităţi ca C.A.P. Şăulia de Cîmpie şi Tg.-Mureş semănatul porumbului a fost încheiat, în alte 9, printre care Vătava, Rîpa, Călugăreni, Viforoasa, Bereni şi altele, lucrarea nici n-a început. Din harta de mai jos reiese că, exceptînd unităţile care au încheiat lucrarea, numai 12 comune au realizări la semănatul porumbului de peste 50 la sută, ceea ce este foarte puţin. Şi la această dată 42 de comune au realizări de sub 30 la sută la semănat, ceea ce face ca procentrajul în ansamblu pe judeţ să fie necorespunzător. Iată, de exemplu, în aceleaşi condiţii de climă şi sol, la C.A.P. Luduş se însămînţează cu porumb 409 ha, în timp ce în altele, unde s-a lucrat în ritm mai lent, cum ar fi la Roşiori, realizările sunt de numai 135 ha, Cipău 70 ha, Chirileu 50 ha, Zau 80 ha. Sau, într-o altă zonă , C.A.P. Dedrad are însămînţate 182 hectare, în timp ce la Băla sunt numai 30 ha, Crăeşti 34 ha, Fărăgău 80 ha, Logig 30 ha etc. Slab se desfăşoară semănatul şi la C.A.P. Criş, Saschiz, Sîntioana-Viişoara şi altele. Realizări cu totul sub posibilităţi sunt mai ales pe valea Tîrnavei Mici. Aici, în timp ce la Chibed semănatul s-a făcut, totuşi, pe 45 ha, în alte C.A.P., printre care Bordoşiu unde realizările sunt de numai 2 ha, Trei-Sate 5 ha, Bezid, Sîngeorgiu de Pădure şi altele 10 hectare.... De pe aceeaşi vale semnificativă este şi comparaţia dintre Coroisînmărtin, care a însămînţat porumbul pe 222 hectare, şi Dîmbău, unde lucrarea s-a efectuat pe numai 65 hectare. Pentru recuperarea rămînerilor în urmă, se impune ca peste tot, la semănatul porumbului să se lucreze mai intens, pentru ca această importantă lucrare să fie încheiată, atît în întreprinderile agricole de stat, cît şi în cooperativele agricole de producţie, asigurînd şi prin aceasta obţinerea unor recolte sporite în acest an, cînd un însemnat număr de unităţi agricole şi-au propus să candideze pentru titlul de Erou al Muncii Socialiste. REMUS CÂMPEAN SITUAȚIA ÎNSÂRINJARII PORUMBULUI II , ÎN PROCENTE PE COMUNE