Steaua Roşie, septembrie 1980 (Anul 32, nr. 208-232)

1980-09-02 / nr. 208

Sensul fundamental al preschimbării documentelor de partid — întărirea capacităţii de acţiune a fiecărei organizaţii de bază luminarea noilor carnete roşii tuturor membrilor de partid re­prezintă un moment din cele mai importante pentru fiecare comunist o reconfirmare a cali­tăţii de membru al partidului, un prilej de analiză a activităţii depuse pentru înfăptuirea preve­derilor Statului, a contribuţiei a­­duuse la dezvoltarea patriei noas­tre socialiste, prilejul unui nou angajament de a face totul pen­tru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor încredinţate de partid. Biraid Comitetului municipal de partid a îndrumat şi ajutat organele şi organizaţiile de par­tid din municipiu în vederea pregătirii şi desfăşurării în bu­ne condiţii a acestei importante acţiuni, în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a instruit temeinic activul de par­tid cu principalele probleme le­gate de preschimbarea documen­telor de partid. a repartizat membrii organului municipal şi activiştii de partid pe organiza­ţii de bază pentru a ajuta con­cret la buna organizare şi desfă­şurare a întregii munci de par­tid. Cu prilejul discuţiilor indivi­duale care au precedat preschim­barea documentelor de partid s-a abordat un cerc larg de proble­me privind atît modul în care comuniştii acţionează pentru rea­lizarea planului, folosirea raţio­nală a mijloacelor materiale, e­­conomisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului si energiei, întărirea ordinii si dis­ciplinei, cît si pentru ridicarea nivelului lor politico-ideologic si de cultură­ generală, cunoasterea temeinică a hotăririlor partidului si legilor tării, respectarea Sta­tutului partidului, a normelor şi principiilor eticii şi echităţii so­cialiste. Dialogul dintre birourile organ­­aţiilor de bază şi membrii de partid a avut ca ax cardinal cerinţele stringente ale vieţii şi activităţii fiecăruia, precum şi ale atelierului, secţiei, întreprin­deri sau instituţiei în care lu­crează. Astfel, la întreprinderea de sticlărie si faianţă, întreprin­derea „Nicovala“, în comerţ, la C.F.R., la Ţesătoria de bumbac, cooperativa „Prestarea“ si în alte unităţi, membrii de partid au fost solicitati să vină cu propu­neri concrete si să arate ce-şi propun să facă pentru a contri­bui la îndeplinirea indicatorilor de plan si a angajamentelor asu­mate in întrecerea socialistă. La întreprinderea de confecţii. Ţe­sător­ia de mătase, întreprinde­rea de stofe, întreprinderea de vase emailate o preocupare prio­ritară a birourilor organizaţiilor de bază a constituit-o găsirea u­­nor soluţii noi pentru ca, în con­diţiile reducerii normelor de consum, să se asigure economisi­rea resurselor materiale. Aceeaşi atenţie deosebită a fost acordată şi adunărilor gene­rale în care s-au dezbătut con­cluziile desprinse din discuţiile individuale, în majoritatea cazu­rilor ele au avut un pronunţat caracter de lucru, s-au desfăşu­rat într-un spirit de combativi­tate şi principialitate partinică, adoptînd măsuri pentru ridica­rea conţinutului şi nivelului ca­litativ al muncii de partid, creş­terea eficienţei acesteia în rezol­varea problemelor cu care se confruntă colectivele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea. In cadrul dezbaterilor au fost scoase în evidenţă, în mod cri­tic, lipsurile din activitatea si comportarea unor comunişti, lu­­îndu-se poziţie fermă fată de acei membri de partid care nu-si aduc contribuţia pe măsura po­sibilităţilor la îndeplinirea sar­cinilor ce revin organizaţiilor respective, la realizarea exem­plară a hotărlrilor de partid si de stat. In pregătirea si desfăşurarea unor adunări s-au înregistrat în­să şi deficienţe. Rapoartele pre­zentate în unele adunări si dis­cuţiile purtate au avut un carac­ter general, manifestindu-se o insuficientă fermitate fată de lipsuri, excelînd în aprecieri laudative si valorificînd în mică măsură observaţiile critice si propunerile făcute cu prilejul discuţiilor individuale. Astfel s-au petrecut lucrurile în unele organizaţii de bază de la T.C.M. Şantier 506. Panificaţie. Ocolul silvic, ceea ce a determinat bi­roul Comitetului municipal de partid să decidă reprogramarea unor adunări care nu s-au des­făşurat la nivelul cerinţelor. In prezent sînt în curs de des­făşurare adunările generale pen­tru înmînarea noilor documente de partid, moment solemn sem­­nificînd sporirea răspunderii tu­turor comuniştilor, care se anga­jează că vor da dovadă în orice împrejurare de spirit revoluţio­nar, de tenacitate şi combativi­tate împotriva a tot ce este vechi, pentru realizarea fermă şi exemplară a hotărlrilor Congre­sului al XII-lea, a sarcinilor tra­sate de secretarul general al par­tidului. Pornind de la faptul că atît în discuţiile individuale, cît şi în adunările generale s-au fă­cut numeroase propuneri şi s-au adoptat măsuri, biroul şi secre­tariatul Comitetului municipal de partid sprijină activ organi­zaţiile de bază în organizarea te­meinică a muncii consacrate în­deplinirii acestora, astfel încît preschimbarea documentelor de partid să constituie o acţiune cu largi şi puternice efecte pozitive asupra întregii activităţi de par­tid şi economico-soc­iale din mu­nicipiul Sighişoara. PETRE EFTIMIE secretar al Comitetului municipal de partid Sighişoara VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri, la Tîrgu Mureş, tempera­tura aerului în orele dimineţii era de 14 grade, la ora 12 de 16 grade. Timpul probabil: Vremea se menţine instabilă şi se răceşte uşor. Cerul va fi schimbător, izo­lat vor mai cădea averse de pioaie.­ Vint slab pînă la moderat din nord-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 17—20 de grade, minimele Intre *—10 grade. PRODUSE NOI, UTILE ECONOMIEI, FIECĂREI GOSPODĂRII­­ DIN CIOBURI DE STICLĂ Vâ invităm sâ reflectaţi asupra acestor calcule • O tonă de cioburi de sticlă economiseşte: 630 kg nisip, 180 kg sodă calcinată, 120 kg calcar, 40 kg feldspat; • O tonă de cioburi de sticlă constituie materia primă pentru: 2.000 sticle de 0,5 litri, sau 3.500 borcane, sau 800 flacoane, sau 350 cărămizi presate; • Intr-un metru cub de gunoi menajer se găsesc circa 40 kg de cioburi;­­ Din cantităţile de cioburi prevăzute a se colecta în acest an de la populaţie, de la unită­ţile comerciale, de la unităţile industriei alimentare şi din alte surse vor putea fi fabricate 51 milioane sticle de 0,5 litri, 15 milioane borcane si 6 milioane flacoane. Spectacol de gală Aseară, la Cinematograful „Arta“ din Tîrgu Mureş, a avut loc­­ spectacolul de gală cu noul f­ilm românesc ........Am fost şaisprezece“, producţie a Casei de filme nr. 4 din Bucu­reşti. Inspirat de evenimente pe­trecute în ianuarie 1945, fil­mul evocă participarea trupe­lor române la eliberarea Bu­dapestei de sub ocupaţia fascistă, eroismul şi jertfele ostaşilor români — în colabo­rare cu armata sovietică şi cu forţele patriotice maghiare d in luptele pentru alungarea trupelor germane de pe pă­­mîntul Ungariei. La premiera de gală au participat Corneliu Leu, di­rectorul Casei de filme nr. 4, regizorul George Cornea, Au­rel Mihale, autorul scenariu­lui. Dintre interpreţii roluri­lor principale au fost prezenţi Ion Caramitru, Adám Erzsé­bet, Dan Damian, Andrei Bursaci şi Alexandru Perghe. Despre semnificaţia momen­tului istoric tratat în film a vorbit publicului spectator profesorul Vasile Dragoș. Producţii mari în gospodăriile anexe Asigurarea obţinerii unor can­tităţi tot mai mari de carne pentru aprovizionarea populaţiei constituie o preocupare de prim ordin a organelor locale de par­tid şi de stat, a conducerilor u­­nităţilor socialiste. In această di­recţie, o importanţă deosebită se acordă dezvoltării creşterii por­cilor şi păsărilor in gospodării anexe pe lîngă unităţile de ali­mentaţie publică, cantine-restau­­rant, spitale, internate etc. Ast­fel, pe baza programului stabilit de Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean, în apri­lie a. c., în judeţ s-au înfiinţat peste 100 de gospodării anexe cu aproape 5.000 de porci, din care în această perioadă au fost sa­crificaţi aproape 1.300. Cantina­­restaurant a Fabricii de zahăr din Tîrgu Mureş îşi asigură din gospodăria anexă întreaga can­titate de carne de porc necesa­ră, întreprinderile subordonate Direcţiei comerciale judeţene de­ţin peste 840 de porci, majorita­tea în gospodăriile anexe de pe lîngă cantinele-restaurant, unită­ţile din cadrul Trustului I.A.S. — 900, cele şcolare peste 900, unităţile sanitare aproape 600. I.R.C. So­va ia peste 200 etc. In gospodării anexe se cresc, de a­­semenea, aproape 7.000 de pă­sări, din care 4.500 în cadrul U.J.C.C., peste 700 în unităţi ale Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale si circa 350 pe lîngă spitale. Recent, Comitetul executiv al Consiliului popular județean a suplimentat programul, stabilind ca pînă la sfîrșitul acestui an în gospodăriile anexe să existe 8­ 0(H) de porci si 25.000 de Pă­sări. In topitura masei de sticlă se înlocuieşte peste 30 la sută din materia primă „O atenţie deosebită trebuie să acordăm recuperării, colectă­rii şi refolosirii materialelor — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea de la Plenara lărgită a Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii. Am mai arătat si in alte împrejurări că pentru multe sectoare, prin recuperarea si refolosirea mate­rialelor, putem si trebuie să asi­gurăm pini la 50 la sută si chiar peste 50 la sută din necesarul de materii prime. Problema re­cuperării, colectării si refolosirii materialelor trebuie privită ca o parte integrantă a asigurării ma­teriilor prime şi materialelor ne­cesare activităţii de producţie". Colectivul, specialiştii între­prinderii de geamuri din Timă­­veni au trecut cu toate forţele la aplicarea în viaţă a indicaţiilor secretarului general al partidu­lui, indicaţii pe care le socotesc de mare viitor pentru întreaga industrie, dar mai ales în etapa actuală de acută criză de mate­rii prime şi energie. De la aceas­tă idee, au trecut la utilizarea pe scară largă a cioburilor în topi­­tura masei de sticlă necesară pentru fabricarea sticlăriei sufla­te. In acest scop specialiştii în­treprinderii au conceput şi pus în funcţiune o ingenioasă insta­laţie de spălare a cioburilor de sticlă pe care le achiziţionează de la peste 20 de furnizori din ţară. Drept urmare, in prezent în topitura masei de sticlă cio­burile Înlocuiesc materii prime de bază în proporţie de peste 30 la sută. Datorită acestei insta­laţii, întreprinderea din Tîrnă­­veni readuce, la nivel de an, în circuitul productiv peste 6.000 tone de cioburi de sticlă, canti­tate echivalentă cu reducerea consumului de materii prime valorînd circa 1,6 milioane Iei. Avlnd în vedere că prin folo­sirea unei tone de cioburi de sticlă se economisesc 630 kg ni­sip. 180 kg sodă calcinată 120 kg calcar, 40 kg feldsapt. materii prime din care se pot obține 2.000 sticle de 0,5 litri, sau 3.500 borcane, sau 800 flacoane, sau 350 cărămizi presate, organizaţia de partid, consiliul oamenilor mun­cii, specialiştii, întregul colectiv sînt hotărîţi să acţioneze cu şi mai mult avînt abnegaţie pa­­triotică în spiritul Decretului Consiliului de Stat privind recu­perarea şi valorificarea resurse­lor materiale refolosibile, prin creşterea cantităţilor de cioburi preluate şi refolosite în produc­ţie. Astfel, s-a stabilit ca într-un an cantitatea de cioburi de sticlă folosite în topitură să ajungă la cel puţin 10.000 tone, înscriin­­du-se astfel în indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea amintită, contri­buind astfel la economisirea u­­nor importante resurse materia­le si energetice şi la asigurarea unui volum sporit de materii pri­me pentru creşterea producţiei de ambalaje şi de alte produse utile fabricate în ramura sticlă­riei. Sporirea cantităţii de cio­buri reciclate în producţia uni­tăţii din Tîrnăveni are un efect deosebit şi asupra creşterii pro­ductivităţii muncii, dar mai ales asupra diminuării de două ori a consumurilor materiale tradiţio­nale cum este nisipul, soda cal­cinată, dolomita, marmura, feld­­spatul, alabastrul si alte materii prime, la care se adaugă, asa cum am mai arătat, o însemnată economie de combustibil si ener­gie electrică. IOAN HUSAR Tradiţionalul „Tîrg al pepenilor“ de la Sînpaul, care are loc in fiecare an la sfîrşitul lunii august, a atras şi acum un mare număr de oameni. După cum se vede şi în fotografie, localnicii au venit la tîrg cu recolte bogate. La bucuria de a savura aroma pepenilor s-a adăugat şi preocuparea cooperaţiei de consum de a asigura participanţilor bere şi mici din abundenţă precum şi alte produse specifice un asemenea ocazii. Pe frontul recoltei viitoare (Urmare din pag. 1) sămînţat doar 300 ha. Foarte pu­ţin! Sînt unităţi printre care cooperativele agricole din consi­liile agroindustriale din Breaza, Ernei, Sighişoara, sau şi altele care nu au ridicat încă sămînţa repartizată. Amînarea de la o zi la alta a aprovizionării cu se­minţe, ca şi declanşarea semăna­tului, duce la aglomerare, la su­prapunerea altor lucrări la fel de importante, cum este semăna­tul orzului. Unele unităţi, printre care si cooperativa agricolă din Mica si-au asigurat sămînţa din pro­ducţia proprie. La Mica terenul este arat si începând de ieri s-a trecut la­ semănat. La aceste preocupări se mai adaugă si în­­sămînţarea pe alte zece hectare a trifoiului in amestec cu lochim, după tehnologia pusă la punct în Staţiunea de cercetări zootehni­ce Tîrgu Mureş. La efectuarea arăturilor si a lucrărilor de pre­gătire a terenului iau parte me­canizatorii Constantin Frîncu, Ioan Şerban, Mátyás Francisc, Alexandru Dragomir si alţii. Ceva în privinţa grăbirii semă­natului s-a făcut si la cooperati­va agricolă din Vînători. Au fost efectuate arături pe 11 ha si s-au făcut demersuri pentru aprovi­zionarea cu seminţe. Sămînţa trebuia şi putea să fie însă de mult în unitate, acum să fie în tot semănatul. Luate în ansamblu, pregătirile pentru viitoarea recoltă, elibera­rea terenului de paie, fără de care nu se pot efectua arăturile, lucrare care mai trebuie efec­tuată pe zeci de mii de hectare, sau executarea arăturilor doar pe cca. 12.000 ha. nu sunt mulţu­mitoare. Ritmul de lucru este deosebit de lent. E nevoie să se acţioneze cu mai multă vigoare pe frontul recoltei viitoare, unde comandamentele agricole comu­nale, consiliile unice agroindus­triale de stat si cooperatiste, specialistii din unităti, ca si lu­crătorii satelor au datoria să-si facă mai activă, prin fapte mai consistente, prezenta. STEAUA ROSTE PAGIN­A

Next