Steaua Roşie, martie 1981 (Anul 33, nr. 50-75)

1981-03-01 / nr. 50

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Forţa morală a colectivului * Cu aproape patru ani în urmă, un tînăr care săvîrşise anterior cîteva acte antisociale a fost în­credinţat spre reeducare unui colectiv de muncă sighişorean. A­­tunci, în dialogul pe care l-am purtat cu el şi cu cîţiva oameni din formaţia de lucru din care făcea parte, opinia a fost să nu scriu despre starea în care fusese şi se afla atunci. Motivul? Re­educarea tînărului era privită ca o problemă complexă, de mare răspundere. Ea depindea în pri­mul rînd de tînăr şi, în mod con­cret, trebuia să se materializeze în însuşirea de către el a mese­riei de lăcătuş, în integrarea sa în colectiv care, după cum se ştie, presupune respectarea cu rigurozitate a normelor civice, de ordine şi disciplină în producţie, familie şi societate. ... După aproape patru ani, re­cent, am stat de vorbă cu tînărul lăcătuş. L-am întrebat: care au fost cauzele ce l-au împins la să­­vîrşirea unor fapte antisociale? — Vi le spun, rugîndu-vă, tot­odată, să nu-mi consemnaţi nu­mele meu şi nici al părinţilor mei. — De ce ? — Consider că un copil nu-i bine să-şi blameze părinţii chiar dacă a avut de suferit din cauza lor. Şi, în cazul meu, mama a fost mai puţin sau aproape deloc vinovată. Vinovatul principal a fost tata, care cuprins de patima alcoolului m-a făcut să îndur multe încă din primii­­mei ani de şcoală. Pînă atunci a fost un om şi un părinte bun, corect. Dar după ce a căzut în viciul alcoo­lului a devenit agresiv, brutal şi fără control. Din cauza lui, pen­tru mine şi mama, multe nopţi şi zile au fost torturante, cu bătăi şi lacrimi. Nu o dată, cînd îl auzeam în toi de noapte venind acasă, fugeam cu mama pe unde puteam. Plecam şi­­singur. Şi a­­şa, cu timpul, am ajuns să plec cu zilele, cu săptămînile, pînă cînd s-a întîmplat ce s-a întîm­­plat cu mine. îmi vine greu să-mi amintesc de acei ani şi de faptele pe care le-am săvîrşit. E­­ram în perioada copilăriei şi a­­dolescenţei, perioadă în care tre­buia să mă bucur de frumuseţea şi bucuriile ei. Dar fisura gravă din familie, dacă mă pot expri­ma astfel, m-a împins spre fap­te antisociale. Acum mă bucur că, în timp de cîţiva ani, am reu­şit să devin un om util societă­ţii, să am o meserie din care îmi cîştig existenţa cinstit. — Cui atribui merite mai mari în efortul făcut pentru re­educarea ta ? — In primul rînd colectivului de la „Nicovala“, oamenii cu care am lucrat şi lucrez. Ei au dat şi dau dovadă, în cazul meu şi al altora, de multă omenie, de mult tact şi bunăvoinţă, îmbi­­nînd, aşa cum viaţa o cere, dra­gostea faţă de un semen al lor cu exigenţa şi stimularea a ceea ce au constatat că aveam bun în caracterul meu. — Ce spun părinţii despre toa­te acestea ? — Pe tata nu l-am mai văzut de mulţi ani. Nu ştiu pe unde se află. De fapt nu-i mai port nici numele. Mama, cu care stau împreună, cu greu şi-a refăcut, într-o anumită mă­sură, bineînţeles, sănătatea du­pă anii de vacarm şi sufe­rinţe. Am suferit împreună şi, o asemenea trăire de-a lungul mai multor ani ne face să fim uniţi în gînd şi faptă, să ne stimăm şi respectăm aşa cum o fac, cu sin­ceritate, mamele şi copiii. Dar ceea ce o mulţumeşte şi-i dă sa­tisfacţii mamei este faptul că eu mă simt în colectivul în care lucrez ca într-o a doua fami­lie, o familie a cărei forţă mora­lă mi-a redat cinstea şi demnitatea, m-a înzestrat cu o meserie. Acest lucru, pentru mi­ne şi mama, înseamnă enorm de mult. Le mulţumesc tuturor ace­lora care s-au străduit să mă re­aducă pe calea bună a vieţii. Cite greutăţi, cîte suferinţe şi cite neplăceri cauzează alcoolul ! C. CROITORU CINEMA DUMINICA, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: Love Story pe ring. Progresul: Ancheta. Select: Re­cursul la metodă (ambele serii, la o­­rele 10, 14,30, 17 şi 20). Tineretului: Alarmă în nori. Flacăra: Cursă furtu­noasă. SIGHIŞOARA — Lumina: Cîn­­tec pentru fiul meu. Clubul C.F.R.: Elvis şi prietenii săi. REGHIN — Patria: Labirintul. TIRNĂVENI - Melodia: Dumbrava minunată. LUDUŞ — Fla­căra. Duios Anastasia trecea. SO­VA­TA — Doina: Porţile dimineţii. Mun­citoresc: Mireasa din tren. SAR­MAŞU — Popular: Castele de gheaţă. IERNUT — Lumina: Am fost şaisprezece. SINGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Blestemul pămân­tului, blestemul iubirii (ambele serii). FÎNTÎNELE — Patria: Singur printre prieteni. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Deznodămînt la frontieră. LUNI, 2 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: Martorul știe mai mult. Progresul: Libera, dragos­tea mea. Select: Căldura. Tineretului: Mijlocaş la deschidere. Flacăra: Love Story pe ring. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Morţii fac umbră. Clubul C.F.R.: Elvis şi prietenii săi. REGHIN — Pa­tria: Testul pilotului Pirx. TÎRNA­­VENI — Melodia: Şcoala curajului (II). LUDUŞ — Flacăra: Zboară pa­săre, zboară. SOVATA — Doina: Li­bera, dragostea mea. SARMAȘU — Popular: Școala curajului (II). IER­NUT — Lumina: Domnul miliard. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: O zi de toamnă. FÎNTÎNELE — Patria: Chemarea primăverii. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Doamna cu cățelul. TEATRU DUMINICA, 1 MARTIE TEATRUL NAŢIONAL, secţia ro­mână, ora 19,30: 33 de scrisori anoni­me, secţia maghiară, ora 11, In sala mică: Micul prinţ. TEATRUL STUDIO, secţia maghia­ră, ora 19,30: Bună seara vară, bună seara dragoste. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia ma­ghiară, orele 9,30 şi 11: O fetiţă can­tă un cintec. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 MARTIE 8.30 — Tot înainte! 9,05 — Şoimii patriei. 9,15 — Film serial pentru copii. Contele de Monte Cristo. Epi­sodul 12. 9,35 — Omul şi sănătatea. 10,00 — Viaţa satului. 11,45 — Bucuriile muzicii. Enescu şi interpreţii săi. A­­mintiri despre George Enescu. 12,30 — De strajă patriei. 13,00 — Telex. 13,05 — Album duminical. 14,00 — Noi a­­venturi în epoca de piatră. Desene animate. 16,00 — Şah. 16,10 — Tele­sport. 18,00 — Ecranizări după opere literare româneşti. Titanic Vals. Sce­nariul Tudor Muşatescu şi Paul Că­­linescu. Ultima parte. 18,40 — Micul ecran pentru cei mici. 19,00 — Tele­jurnal. 19,25 — Fapte de eroi ai mun­cii şi vieţii socialiste. 20,00 — Un cîn­­tec, un zîmbet, o floare. .. 21,00 — Film artistic: Sfirşitul nopţii. Premie­ In interesul populaţiei Comerţul are datoria de a extinde sistemul de aprovizionare cu lapte la domiciliu La Tg.-Mureş, cît şi în alte o­­raşe din judeţ a fost introdus şi s-a practicat cu rezultate bune sistemul de aprovizionare a popu­laţiei cu lapte la domiciliu, pe bază de abonament. De la un timp, însă, observăm în tot mai puţine cartiere transportîndu-se lapte pentru aprovizionarea la domiciliu. De ce? — întrebăm pe tovarăşul Ioan Popa, secretarul Consiliului judeţean de aprovizio­nare, şef de birou la Direcţia co­mercială judeţeană. — într-adevăr, situaţia prezen­tă privind transportul laptelui la domiciliu nu ne mulţumeşte. La Tg.-Mureş, de pildă, cantitatea de lapte ce se transportă zilnic la domiciliul populaţiei a scăzut la 8.200 litri, ceea ce e foarte pu­ţin. I.C.S.M.A. este datoare de a acţiona în direcţia dezvoltării a­­cestei activităţi, pentru a se a­­junge la cel puţin 15—20 mii de litri la zi, spre a veni astfel în sprijinul populaţiei, în general, şi al gospodinelor, în special. — Ce piedici există în faţa transportului laptelui la domici­liul populaţiei? — Principala piedică, am putea spune unica, o constituie lipsa forţei de muncă, a personalului care să efectueze transportul lap­­telui la domiciliul abonaţilor. De aceea, apelăm pe această cale la cei care doresc să efectueze a­­ceastă muncă, inclusiv la pen­sionari, să se prezinte la I.C.S.M.A. pentru încadrare, îi informăm că este deosebit de a­vantajos, puţind realiza la lună venituri între 1.500—3.000 lei, pentru o muncă ce se poate efec­tua în 3—4 ore. Bineînţeles, ve­niturile sunt în raport cu canti­tatea de lapte transportat. Spu­nem că această muncă este avan­tajoasă întrucît se poate efectua în condiţiile prevăzute de De­cretul 101/1980, persoanele res­pective bucurîndu-se de toate drepturile, la fel­­ca personalul muncitor încadrat pe bază de contract de muncă. In unele ora­şe, chiar şi studenţii se angajea­ză la transportul laptelui la do­miciliu, întrucît aceasta este o muncă ce se efectuează în pri­mele ore ale dimineţii, într-un timp scurt. Am sugera, de ase­menea, populaţiei care este direct interesată să primească faptele la domiciliu, să accepte metoda practicată în alte oraşe din ţară. Despre ce este vorba? Persoanele care se ocupă cu transportul lap­telui la domiciliu nu urcă cu lap­tele pină la ultimul nivel al blo­cului, ci il distribuie din faţa imobilelor, fiecare abonat cobo­­rînd şi luîndu-şi sticla de lapte. Oricum, noi vom acţiona pen­tru dezvoltarea transportului lap­telui la domiciliu. Cu atît mai mult cu cît avem unele cartiere descoperite, cum sînt la Tg.-Mu­reş 7 Noiembrie, Cornişa, Tudor III, ,,1848“, gospodinele fiind o­­bligate să piardă timp pe la ma­gazine pentru un litru de lapte. P. POPŞOR VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică : Ieri, 1. Tg.-Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de minus 7 grade, la ora 12 de 0 grade. TIMPUL PROBABIL : Sub in­fluenţa maselor de aer provenite din sud-estul continentului, vre­mea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi temporar acope­rit. Temperaturile maxime vor oscila între 2—5 grade, cele mi­nime între minus 2 şi minus 4 grade. Grosimea stratului de zăpadă pe Bucin 91 cm, Răstoliţa 47 cm, Topliţa 23 cm, Păltiniş 60 cm. ră pe ţară. Producţie a studiourilor a­­mericane. 22,25 — Telejurnal. LUNI, 2 MARTIE 15,30 — Repere marocane. 16,00 — Emisiune în limba maghia­ră. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Tele­jurnal. 19,30 — Actualitatea economi­că. înfăptuim obiectivele noii revo­luţii agrare. 19,55 — Călătorie prin ţara mea. 20,25 — Roman foileton. Trecea un călăreţ. Episodul 12. 21,20 — Cadran mondial. 21,45 — Cîntecele po­poarelor. Moment muzical susţinut de formaţia ,, Can­tores amicitiae“ a Con­servatorului „George Enescu“ din Iaşi. 22,05 —• Telejurnal. RADIO TG.-MUREȘ LUNI, 2 MARTIE In limba română. 6,00—7,00 — Intîl­­nire matinală. 20,00—21,30 — Panora­mic de luni — emisiune de actualităţi, note, reportaje, interviuri şi muzică. ÎNTREPRINDEREA judeţeană de GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCATIV­A MUREŞ — TG.-MUREŞ încadrează : PARCAGII (şi pensionari) la locuri de parcare conform­ Decretului nr. 101/1980. Informaţii la sediul întreprinderii, str. Fabricilor nr. 1, O.J.T. MUREŞ Încadrează în vederea detaşării pe LITORAL, în sezonul estival 1981, muncitori calificaţi (OSPĂTARI, BUCĂTARI) şi muncitori necalificaţi (AJUTOR OSPĂTAR, AJUTOR BUCĂTAR) înscrierile se pot face pînă la 10 martie 1981 la biroul plan­ personal al O.J.T. Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 31, telefon 3.07.11., 3.16.02. teatrul muncitoresc din Hîrnăueni Să vii după opt ore de muncă acasă, să mănînci în pripă, să te schimbi repede și să pleci la club pentru a re­peta într-o piesă de teatru cîteva ore pe zi, zi după zi, cîteva luni de zile la rînd, mi se pare­ un act de reală dăruire (oh, cuvinte demone­tizate), de merituoasă voinţă. Să ai familie, copii, şi să ai puterea de a-ţi găsi timp pen­tru a repeta cu trupa ta de amatori un singur şi acelaşi lucru pînă a ajunge să creezi personaje verosimile într-o piesă de teatru pe care vir­tualul tău public o ştie fiind­că ea a fost jucată cu suc­ces in toate centrele urbane ale judeţului în care vei juca şi tu, de o trupă profesionis­tă şi anume de cea a Teatru­lui Naţional din Tg.-Mureş, avînd deci conştiinţa unei de neînlăturat concurenţe, mi se pare de un curaj vecin cu în­drăzneala. De fapt, mă mir şi nu mă mir. Făcînd parte din­­tr-o generaţie pe care matu­ritatea a găsit-o muncind 8 ore în fabrică şi 5—6 ore în aceeaşi zi la cursurile serale, obişnuinţa de a transforma năzuinţa în obiect finit vine de la sine. Artiştii amatori ai Teatru­lui muncitoresc de pe lingă Combinatul chimic Tirnăveni: Moise Aurelia, Mlădin Maria, Duca Minerva, Demeter Dori­na, Burdulea Ioan, Ionuţ Constantin, Hancu Mircea, Silvesan Tenzia, Valea Lucre­­ţia, Valea Tiberiu, Demeter Aurora, Fabris Fiorello, Da­mian Sandu, vor scoate in cu­­rind piesa lui I.C. Cătină „A­­dolescenţii“, sub îndrumarea actorului Constantin Săsărea­­nu, acelaşi care a pus această piesă pe scena Naţionalului tîrgumureşean. In pregătire se află şi piesa lui Dan Gomo­­escu „O noapte cu lună plină“ care va fi prezentată la Fes­tivalul naţional „Cîntarea Ro­mâniei". Aşteptînd cu interes pre­miera de la Tirnăveni, dorim din suflet acestui colectiv să fie pe măsura încrederii noas­tre ! SORIN MIAVOE / ÎNTREPRINDEREA TESÂTORIA DE MĂTASE SIGHIŞOARA. 1­ str. N. Titulescu nr. 8 I încadrează prin concurs: 1 — 1 gestionar la magazia de produse finite; 1 — 1 economist pentru funcţia de şef birou desfacere.­­ Condiţiile de încadrare conform Legii nr. 12/1971.­­ Informaţii suplimentare la telefon 7.26.20. — interior 136. F.C.M.A.C. LUDUŞ, cu sediul în Luduş, str. 1 Mai nr. 34, încadrează de urgenţă. — INGINERI, SUBINGINERI T.C.M. pentru activitatea de proiectare. Condiţii de încadrare conform prevederilor Legii nr. 57/1974 şi Legii nr. 12/1971. Informaţii suplimentare la biroul P.D.P.I.R., telefon 1.13.03., interior 123. GRUPUL DE ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII NR. 3 (­ TIMIŞOARA I P-ţa Vasile Roaită nr. 3 ]­e încadrează ţ — MUNCITORI CALIFICAŢI în meseriile de zidari, zu- i gravi, dulgheri şi muncitori necalificaţi pentru califi- ’ i care la locul de muncă. S \ 1 Se asigură locuinţă în căminele şi garsonierele intreprin­­y­­­derii. "

Next