Steaua Roşie, mai 1981 (Anul 33, nr. 102-127)

1981-05-01 / nr. 102

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Mîine, 2 Mai ZIUA TINERETULUI In calendarul sărbătorilor noastre, Ziua tineretului din Republica Socialistă România îşi are locul său aparte. Ea se înscrie ca un eveniment cu largi şi adinei semnificaţii pentru tînăra generaţie, che­mată să înveţe, să muncească, să acţioneze în spirit revolu­ţionar pentru edificarea pre­zentului şi viitorului comunist al patriei. Treizeci şi şapte de primăveri de aur adunate în conştiinţa tinerei generaţii. Mai bine de trei decenii şi jumătate de viaţă liberă care au reprezentat pentru tineret largi deschideri spre cunoaşte­re umană, spre însuşirea celor mai de preţ cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii, spre instruire la nivelul marilor cerinţe ale e­­pocii în care trăim. Bucurîndu-se de condiţii materiale de viaţă, de învă­ţătură şi muncă, cum n-au a­­vut niciodată predecesorii lor, tinerii de pe aceste meleaguri — români, maghiari şi ger­mani — au crescut şi cresc într-un climat politic şi moral nou, sub influenţa principiilor de dreptate şi echitate socia­lă, de etică comunistă, care le permit să se dezvolte ca ade­văraţi oameni noi la vremuri noi. Tineretul s-a aflat în a­­ceşti ani de efervescenţă crea­toare în primele rînduri ale muncii şi creaţiei. Avînd în centrul preocupărilor sale în­demnurile şi chemările secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organizaţia judeţeană a Uniu­nii Tineretului Comunist a contribuit la educarea prin muncă şi pentru muncă a ti­neretului, la dezvoltarea pa­siunii pentru învăţătură, a respectului şi preţuirii faţă de făuritorii bunurilor materiale şi spirituale. A militat pentru educarea tineretului în spiri­tul dragostei faţă de muncă şi de îndatoririle sociale, de­votamentului nemărginit faţă de patria socialistă şi partidul comunist, pentru promovarea trăsăturilor moralei înaintate. In tot ce s-a construit în a­­ceşti ani, în fiecare fabrică şi uzină, în fiecare edificiu so­cial-cultural ridicate pe pla­iuri mureşene, este încorpora­tă şi munca, hărnicia şi entu­ziasmul tinerilor muncitori. Cei de la sate au contribuit la consolidarea economico­­gospodărească a unităţilor a­­gricole, la creşterea producţiei agricole. In şcoli, facultăţi, în centrele de ştiinţă şi cultură, tinerii au înregistrat succese notabile la învăţătură, la am­plificarea vieţii spirituale. Această zi de 2 Mai, zi de sărbătoare, la care multe co­lective de tineri raportează realizări semnificative, consti­tuie pentru întregul tineret al patriei noastre încă un minu­nat prilej de exprimare a re­cunoştinţei faţă de condiţiile tot mai bune de muncă şi via­ţă pe care partidul şi statul le creează tinerei generaţii. In această zi tinerii dau glas bucuriei şi mîndriei lor patrio­tice, stimei şi dragostei faţă de cel mai iubit fiu al po­porului şi prieten­­atomic al tineretului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi ho­tărârea de a fi participanţi ac­tivi la tot ce se înfăptuieşte pe pămîntul României socialiste. DORIN BORDA Piaţa Teatrului Naţional Tîrgu Mureş CINEMA 1 ŞI 2 MAI TG.-MUREŞ — Aria: Sacrificiul d­in dragoste (ambele serii, la orele 9,30, 15 şi 19). Progresul: Dreptate pentru toţi. Select: Zbor înalt. Tineretului: Vidra Tarka. Răzbunarea panterei roz. Flacăra: Fata morgana. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Infernul din zgh­ie-nori (ambele serii). Clubul C.F.R.: Iarba creşte pînă la cer (2 mai). REGHIN — Patria: Viaţă dublă. T­ARNA­VENI — Melodia: Vagabondul (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: El vis. SOVATA — Doina: Cîntec pen­tru fiul meu. Muncitoresc: Drumul oaselor (1 mai); întoarcerea fiului (2 mai). SARMAŞU — Popular: Bu­­rebista (ambele serii). IERNUT — Lumina: Cascadorul Hooper (1 mai). Ștrengarii (2 mai). SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Al treilea salt mortal. FÎNTINELE — Patria: Aven­tură în Arabia. MIERCUREA NIRA­­JULUI — Nirajul: Sub patru stea­guri. TELEVIZIUNE VINERI, 1 MAI 10,30 — 1 Mai muncitoresc. Program de cîntece şi versuri patriotice şi re­voluţionare. 10,50 — Iţi mulţumim, partid iubit. Un omagiu prin vers, cînt şi dans adus de purtătorii cra­vatei roşii cu tricolor şi şoimii pa­triei, partidului, ţării. 11,10 — Cîntece de viaţă nouă — program muzical­­folcloric. 11,35 — Pe ogoare — zile de muncă pentru pîinea ţării. 12,00 — Concert popular. 13,00 — Telex. 13,03 — Album de mai. 15,50 — Fapte de eroi dintr-un judeţ erou. Cluj. 16,10 — Teatru TV — ,,Tache, Ianche şi Cadir“ de V.I. Popa (spectacol pre­luat de la Teatrul naţional „I. L. Ca­­ragiale“). 18,05 — Partidului erou — cîntul inimilor noastre. 18,25 — Timp al muncii şi al creaţiei — reportaj. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Tele­jurnal. 19,30 — Ideal şi acţiune re­voluţionară în solidaritate şi unita­te. 20,00 — Omagiu muncii creatoare. Spectacol festiv închinat Zilei de 1 Mai. 21,00 — Film artistic. .,Facerea lumii“. Producţie a studioului Bucu­reşti. 22,45 — Telejurnal. SIMBATA, 2 MAI 10,00 — Partid, lumina tinereţii — emisiune consacrată Zilei tineretului din Republica Socialistă România. 13,00 — Mozaic... cu tinereţea. 18,30 — Aprilie — cronica evenimentelor politice. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Partid, lumina ti­nereţii — reportaj, cîntec şi poezie de Ziua tineretului din Republică Socia­listă România. 20,40 — întoarcerea lui Magellan. Producţie a Casei de filme trei. 22:10 — Nocturna TV. 22:40 — Telejurnal. Sport: Campionatele eu­ropene feminine de gimnastică. Exer­ciţii liber alese. Transmisiune de la Madrid. Coloană de suflet (I) Urcînd în istorie din tumultul vrerilor fundamentale ale nea­mului, adunînd într-un m­ic şu­voi izvoarele marilor energii re­voluţionare, creatoare acumulate de poporul nostru în decursul veacurilor, Partidul Comunist Ro­mân a întruchipat idealul de lup­tă al clasei muncitoare, al tutu­ror celor ce muncesc, pentru o societate mai dreaptă şi mai bu­nă, pentru o viaţă liberă şi demnă, întruchipează idealul ca­talizator al unităţii întregului po­por în munca pentru construirea socialismului, a comunismului. Tot ce am realizat în plan ma­terial şi spiritual, tot ce gîndim pentru viitorul ţă­rii, uniţi am făp­tuit şi vom făptui, uniţi am gîndit şi vom gindi. Este o idee-forţă, coloana de suflet ce stră­bate ca un fir ro­şu istoria parti­dului, este o idee de boltă a edifi­ciului Patriei, ca­re ne veşniceşte fiinţa şi ne face cunoscuţi lumii fiindcă uniţi noi tot suntem­, şi sin­tem­ noi, şi ştim că vom tot fi, nestrămutat. Acum, la ceas aniversar, cînd partidul nostru împlineşte 60 de ani, am adresat mai multor oa­meni, de diferite vîrste, profesii, comunişti şi necomunişti, între­barea: ce reprezintă pentru dum­neavoastră unitatea moral-politi­­că a poporului in jurul partidu­lui ? „Uniţi noi am muncit, am lup­tat şi am învins“. Impresionante sînt amintirile comuniştilor cu stagiu din ilegalitate, şi datoria noastră, a celor mai tineri, ră­­m­îne aceea de a ni le însuşi ca pe lecţiile fundamentale ale vie­ţii ! Răspunzînd întrebării noas­tre, tovarăşul König Iosif, pensio­nar, membru de partid de la 1 Mai 1931, ne-a spus: „Unitatea de luptă a clasei muncitoare, a tu­turor oamenilor muncii a asigu­rat victoria împotriva samavolni­ciilor regimului burghez. înce­putul deceniului trei al acestui secol adusese cu el multe greu­tăţi, care se răsfrîngeau, în pri­mul rînd, asupra celor ce mun­cesc. In timpul acela eram la Cluj. în octombrie 1932, muncito­rii de la „Dermata“ au intrat in grevă. Conducătorii grevei au fost imediat arestaţi, dar la che­marea organizaţiei locale a parti­dului peste 5.000 de oameni au participat la o demonstraţie un­de se cerea eliberarea lor imedia­tă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă. Sub presiunea maselor, conducătorii au fost e­­liberaţi, dar a doua zi poliţia a trecut din nou la represalii, ares­­tînd un număr şi mai mare de oameni, întruniţi în localul sin­dicatului. Greva aceasta nu a a­­vut rezultatele scontate. Dar in 1935, cînd a izbucnit o altă gre­vă, Comitetul regional de partid pe Ardeal a organizat o acţiune de solidaritate care a avut răsu­net aproape în întreaga ţară. Un număr mare de oameni s-au sim­ţit uniţi în gînduri şi fapte cu greviştii, contribuind cu bani şi alimente la ducerea grevei. A­­tunci au venit la Cluj delegaţii de muncitori din Tg.-Mureş, A­­rad, Oradea, Bucureşti. Uniţi, muncitorii au învins, s-a obţinut o creştere a salariilor cu 20 la sută. Acelaşi spirit de înaltă uni­tate muncitorească, imprimat de partid, s-a manifestat cu preg­nanţă şi în februarie 1933, cînd ceferiştii se aflau în grevă. Par­tidul concepea ma­nifestarea spiritu­lui de unitate, de solidaritate şi cu forţele muncito­reşti, iubitoare de pace din întreaga lume. Incepînd cu toamna lui 1932, cînd pericolul fas­cist îşi arăta col­ţii, Comitetul ju­deţean de partid Cluj a chemat pe oamenii muncii la frecvente demon­straţii în faţa con­sulatului german, şi cunoaşteţi că partidul comunist a acţionat pentru crearea unui larg front antifascist. Şi a reuşit, şi a învins pentru că ideile par­tidului exprimau interesele celor ce muncesc“. „Avem un unic limbaj — al muncii comune, al frăţiei şi dreptăţii“. „Cred — afirma tova­răşul Florea Drăghici, sculer-ma­­triţer la atelierul de sculărie din cadrul întreprinderii tîrgumure­­şene „Prodcomplex“, că toate suc­cesele întreprinderii noastre sunt posibile, să zic aşa, datorită şi mo­dului unit în care înţelegem să ne achităm de îndatoriri. După cum ştiţi, aici îşi desfăşoară mun­ca şi români şi maghiari. Lucrez în întreprindere de aproape un deceniu şi jumătate, dar noi nu cunoaştem decit un singur lim­baj: acela al muncii comune, al frăţiei. Această idee, înscrisă în tezaurul de gîndire al partidului, se materializează la „Prodcom­plex“ în cele mai bune condiţii Unitatea noastră este dată de munca comună, de gîndurile co­mune care ne preocupă, de rea­lizările prezente şi planurile pen­tru viitor. La atelierul sculărie, unde conduc o echipă, ne desfă­şurăm activitatea într-un colectiv bine închegat, oameni de diferi­te vîrste, străduindu-ne să mun­cim cît mai bine, pentru propă­şirea patriei, aşa cum ne cere partidul“. Să reamintim cititori­lor un fapt recent, revelatoriu: colectivul de aici a primit „Ordi­nul Muncii“ clasa a IlI-a, pentru locul III în întrecerea socialistă pe ţară, şi Steagul roşu de u­­nitate fruntaşă pe ramură. Anchetă realizată de MIHAI BOCAI 1921—1981 RADIO TG.-MUREŞ VINERI, 1 MAI In limba română. 17,00—18,00 — 1 Mai — 8 Mai — emisiune cuprinzînd însemnări, reportaje, versuri şi mu­zică. SÎMBATA, 2 MAI In limba română. 17,00—18,00 — Noi tinerii, de ziua noastră — emisiune montaj cu şi despre tinerii din jude­ţele Mureş, Harghita şi Covasna. OMAGIU In ziua de 30 aprilie, redacto­rul şef, împreună cu colectivul de redacţie al revistei Igaz Szo, a predat tovarăşului Nicolae Vereş, pentru a fi trimis condu­cerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, nu­mărul omagial al revistei, dedi­cat celei de-a 60-a aniversări a creării Partidului Comunist Ro­mân. Luînd cuvîntul, tovarăşul Haj­dú Győző, redactorul şef al re­vistei Igaz Szo a spus: „Permi­­teţi-ne să vă rugăm ca numărul festiv al revistei noastre dedicat glorioasei aniversări a partidului să parvină Secretariatului Comi­tetului Central al Partidului, per­sonal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şi să transmiteţi, în numele nostru, că, noi, scriitorii crescuţi de Partidul Comunist Român, stăm neclintiţi în jurul partidului, al Comitetului său Central, în jurul mult stimatului şi iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vă rog să-mi permiteţi tovară­şe Nicolae Vereş, ca în numele colectivului redacţional al revis­tei Igaz Szo, în numele colabo­ratorilor revistei, să vă înmînez şi dumneavoastră, în preajma marelui eveniment sărbătoresc din viaţa ţării noastre, acest nu­măr omagial. Binevoiţi a primi acest număr al revistei drept mărturie since­ră şi vie că noi, scriitorii ma­ghiari din România, crescuţi de partid, împreună cu fraţii scrii­tori români şi cu întreg poporul, urmăm şi vom urma cu nestră­mutată credinţă, ca şi în trecut, gloriosul nostru Partid Comunist Român, călit în neuitate bătălii de clasă, şi vom lupta din toate puterile şi cu toate capacităţile pentru ca minunatul Program al partidului să se înfăptuiască întocmai în toate domeniile de viaţă şi activitate din patria co­mună, vatră părintească a fră­ţiei şi egalităţii în drepturi a tuturor fiilor ei, îmi face o deosebită plăcere să vă înmînez un număr al revistei în care cei mai buni, cei mai consacraţi scriitori români şi ma­ghiari din România, prin scrisul lor de un înalt nivel artistic, şi-au făcut un act de credinţă faţă de politica revoluţionară in­ternă şi externă a partidului nostru. Noi, scriitorii maghiari din Ro­mânia, am salutat şi în acest nu­măr festiv al revistei Igaz Szo pe acel glorios partid, care încă din anul înfiinţării sale a dus o lup­tă consecventă pentru ca oame­nii muncii de diferite naţionali­tăţi, printre care şi maghiarii, care trăiesc în frăţească unitate cu poporul român, să se bucure de drepturi egale, de aceleaşi lu­minoase realizări şi perspective de dezvoltare ca şi fraţii lor“. In încheiere, tovarăşul Hajdú Győző a mulţumit Comitetului judeţean de partid, tovarăşului Nicolae Vereş pentru grija deo­sebită, tovărăşească de înţelege­re şi sinceră prietenie pe care o acordă zi de zi problemelor de creaţie, vieţii literar-artistice din judeţul nostru, angajîndu-se în numele redacţiei ca şi în con­tinuare revista să răspundă pe deplin aşteptărilor şi exigenţe­lor partidului şi statului nostru, întregului popor. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII MUREŞ anunţă că în perioada 1­ 3 mai 1981, oficiile P.T.T.R. din judeţul Mureş funcţionează cu programul stabilit pentru zilele de duminică. Astfel, pentru prestaţii poştale toate unităţile P.T.T.R. vor fi închise cu excepţia oficiului P.T.T.R. Tîrgu Mureş­­, str. Lenin nr. 2/A şi oficiului Sovata-Băi, care vor a­­vea program zilnic între orele 8—12. în aceste zile se asigură distribuirea prestaţiilor poştale, telefonice, telegrafice, a presei şi vînzarea presei. In ziua de 2 mai 1981 nu se va face distribuirea trimi­terilor poştale şi presă. Pentru prestaţii telefonice şi telegrafice v­o­ fi deschi­s conform programului normal de lucru, cabinele telefonice de la oficiile P.T.T.R. Tîrgu Mureş 3 (Piaţa Eroilor Sovietici), Reghin, Luduş, Sighişoara­­, Tîrnăveni, Sovata-Băi, precum şi centralele telefonice ale tuturor oficiilor P.T.T.R. comunale

Next