Steaua Roşie, martie 1982 (Anul 34, nr. 50-75)

1982-03-26 / nr. 71

Pentru afirmarea mai puternică a noii calităţi în economie în toate domeniile producţiei materiale — o înaltă productivitate a muncii! Barometru sensibil al hărniciei,­ indicator fundamental al efici­enţei cu care este utilizată mun­ca socială, productivitatea a in­trat demult în limbajul obişnuit al oamenilor , reprezentînd principala sursă de sporire a a­­vuţiei societăţii, a venitului na­ţional şi, pe această cale, de ri­dicare necontenită a nivelului de trai al poporului. O analiză a situaţiei înregistra­te pe primele două luni eviden­ţiază că 21 de unităţi economice au realizat şi depăşit prevederile la productivitatea muncii, dintre acestea remarcîndu-se colectivele de la I.Ch. „Prodcomplex“, între­prinderea de produse ceramice, T.C.M.R.I.C., întreprinderea de sticlărie şi faianţă, Ţesătoria de mătase Sighişoara, întreprinde­rea de piele şi mănuşi, I.P.M.S., unităţile de prelucrare a inului şi cînepii din Sighişoara, Ghindari şi Luduş. Trebuie subliniate e­­­forturile unor colective pentru ca în februarie să recupereze restanţele din prima lună, ceea ce demonstrează că, în ciuda u­­nor greutăţi în aprovizionarea cu materiale şi energie, acolo unde s-a înţeles şi s-a acţionat cu spi­rit de răspundere, plusul de efort a asigurat un randament superior în muncă. întreprinderea de con­fecţii Tg.-Mureş, organizîndu-şi mai bine activitatea, în luna fe­bruarie depăşeşte cu 2.055 lei productivitatea muncii pe fieca­re lucrător, astfel recuperînd res­tanţele atît la acest indicator cît şi la producţia fizică; lăudabilă este şi mobilizarea capacităţii tehnice şi umane de către oame­nii muncii de la întreprinderea de geamuri şi întreprinderea de produse ceramice, care, de a­­semenea, au „remontat“ rămîne­­rile în urmă la acest indicator. Nu se poate trece cu vederea, insă, că în perioada la care ne referim nivelul productivităţii pe judeţ, calculat la valoarea producţiei nete, nu a fost reali­zat, la această situaţie aducîn­­du-şi o contribuţie de neinvidiat I.M. „Republica“, IMATEX, „Me­­talotehnica“, „Nicovala“, combi­natele chimice din Tg.-Mureş şi Tîrnăveni, I.F.E.T., întreprinde­rea de stofe Sighişoara, I.P.L. din Tg.-Mureş şi I.P.L. Reghin, Confecţii Sighişoara şi altele. Dincolo de orice justificări, este inadmisibil, de pildă, ca Ţesăto­ria de mătase Tg.-Mureş să ob­ţină abia 66,8 la sută din nive­lul planificat al productivităţii, iar la IMATEX în februarie să nu se realizeze nici 3/4 din cît s-a prevăzut. Unei analize seri­oase — cu măsuri corespunzătoa­re — trebuie simuise situaţiile de la Bumbac Sighişoara şi I.R.A. Tg.-Mureş, unităţi în care preve­derile primei luni sunt realizate şi depăşite, pentru ca în februa­rie productivitatea muncii să fie îndeplinită doar în proporţie de 89,9 la sută şi, respectiv, 97,5 la sută. Revine o sarcină urgentă a or­ganelor şi organizaţiilor de par­tid, a conducerilor colective din întreprinderi, de a acţiona ener­gic, pe toate planurile, mobili­­zînd larg oamenii muncii pentru aplicarea întocmai a programelor de creştere a productivităţii. Vrem, firesc, ca retribuţia fiecă­ruia dintre noi să crească me­reu. Dar, nu trebuie să uităm că fără creşterea corespunzătoare a productivităţii muncii nu poate fi asigurată o bază reală pentru ridicarea nivelului de trai. Căile de sporire a randamentului muncii sunt bine cunoscute, se cere doar să se acţioneze în fie­care întreprindere pentru mate­rializarea lor. Cu atît mai mult în situaţiile când apar unele greu­tăţi obiective, oamenii muncii sunt chemaţi să pună mai bine în valoare resursele de timp şi de capacitate existente, iar condu­cerile unităţilor să promoveze ne­abătut aplicarea în producţie, cu maximă operativitate şi efi­cienţă, a tot ceea ce este nou sub aspect tehnologic şi productiv, să asigure condiţii pentru extin­derea mecanizării şi automati­zării producţiei, a lucrului la mai multe maşini, creşterea ni­velului cunoştinţelor profesiona­le pentru întregul personal din fiecare întreprindere. Nu trebuie să uităm nici o cli­pă că în 1982 un procent de creş­tere a productivităţii muncii în industria judeţului, reprezintă un spor de producţie netă în valoa­re de 81,6 milioane lei. M. BARDAŞANU Chimiştii din Tîrnăveni conti­nuă să se evidenţieze prin înalta calitate a produselor care se bucură de un frumos prestigiu atît pe piaţa internă cît şi la export. In fotografie: secvenţă de muncă de la ambalarea în saci a bicromatului de sodiu. FfiCier.AQ) óim föAJí TAfinf.uniti-va? űk AIn campania agricola de primăvara cHărnicia Cegumcut­­u­lui Pînă ieri, me­canizatorii din ferma legumicolă a cooperativei a­­gricole din Acă­­ţari au pregătit grădinăreşte pes­te 100 ha de te­ren, 25 ha au fost semănate cu ma­zăre, o mare par­te din terenuul pregătit fiind er­­bicidat şi desti­nat însămînţării sfeclei de zahăr. Peste tot se ur­măreşte efectua­rea unor lucrări de bună calitate. în acelaşi timp, legumicultorii ac­ţionează pentru producerea unor răsaduri bine dez­voltate, care să dea garanţii de recolte mari. Ast­fel, pe lingă cas­traveţi, tomatele, salata şi gulioare­­le cultivate pe un hectar de seră şi aflate în cea mai mare parte pe rod, în seră au fost produse şi repicate 100.000 fire de răsad de varză timpurie. De asemenea, pentru produce­rea răsadului de ardei, zilele tre­cute au fost aco­perite cu folie, recuperată de a­­nul trecut, şi în­­sămînţate 1.750 mp de solarii.­ ff ANUL XXXI­­­II Nr. 71 (7.452) in li Vineri,­­1 II 26 martie 1382 II V. 4 pagini, JJ 50 de bani // Generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România în pe­rioada 5—8 aprilie 1982. CALITATEA - CUVÎNTUL DE ORDINE ÎN PREGĂTIREA TERENULUI Şl EFECTUAREA ÎNSĂMlNJĂRILOR Vremea însorită ca şi vîntul din ultimele zile au contribuit, în mare măsură, la crearea condi­ţiilor favorabile ca în multe u­­nităţi agricole să fie declanşate lucrările de sezon. In această si­tuaţie organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, specialiştii, mecanizatorii au tre­cut la acţiune. Zilnic sunt cerce­tate terenurile şi unde se poate lucra se trece cu toate forţele la pregătirea terenului, la însămîn­­ţări, astfel încît într-un timp cit mai scurt să fie recuperate res­tanţele. HALDA: TOATE FORŢELE DE LUCRU GRUPATE IN CIMP Dintre toate suprafeţele rezer­vate însămînţărilor din urgenţa I la cooperativa agricolă din Balda, cele din Vişinei se scontau a fi cele mai zvîntate. în această situaţie, Tudor Mureşan, preşe­dintele unităţii, Cornel Tom­a, in­ginerul şef, au mutat întreaga activitate a secţiei de mecanizare în cîmp. Neamţu Grigore avansa la grăparea semănăturilor de toamnă, alţi 7 mecanizatori, prin­tre care Emil Hărşan, Nicolae Dobra, Dumitru Şerban, cu agre­gatele de discuri, pregăteau tere­nul. La marginea lui formaţia de erbicidare şi de combinatoare, cît şi titularii de pe 5 semănători de prăşitoare făceau ultimele retu­şuri, încercări ale maşinilor. Aici, la Balda, sînt de însămînţat cu sfeclă de zahăr 230 de hectare. Neajunsul cel mai mare este că au asigurat­erbicide doar pentru 50 ha ! De asemenea, 3 din trac­toarele aflate în formaţia de pre­gătire a terenului (posesori Ia­­cob Pop, Emil Hărşan şi Ioan Belean), din lipsa acumulatoare­lor sunt menţinute în mers pe tot parcursul zilei, irosind motori­na ! La fel, unii mecanizatori, printre care şi loan Anca, la tă­­vălugitul griului nu au respectat tehnologia recomandată de ingi­nerul şef, fapt ce a dus la aba­terea de la calitate. Venit în munca de control şi îndrumare aici la Balda, ing. Ioan Dumitrescu, directorul S.M.A. Sărmaşu, ne-am interesat care este stadiul lucrărilor din urgenţa , pe consiliul agroindus­trial. Sînt gata de start peste 50 de semănători. Şi este nevoie, deoarece numai sfecla de zahăr trebuie însămînţată într-un timp cît mai scurt pe 1.520 ha. Pînă la sfîrşitul acestei săptămîni sînt condiţii pentru pregătirea a peste 1.000 ha. MIHEŞ: ZIUA DE LUCRU A PRIMARU­LUI ÎNCEPE LA SECŢIA DE MECANIZARE Ora 6. Aurel Lazăr, primarul comunei Miheş, îşi începe ziua de lucru la secţia de mecaniza­re. Nici o altă preocupare în activitatea sa nu este mai im­portantă ca desfăşurarea în bu­ne condiţii a pregătirii terenului şi însămînţărilor. De dimineaţă au sosit şi mecanizatorii şi in­ginerul şef Vasile Roşu. De fapt se aplica întocmai în practică programul stabilit cu o zi înain­te. Deşi miercuri dimineaţa, la data efectuării raidului-anchetă, mercurul termometrelor scăzuse cu multe grade sub zero, cînd condiţiile au permis la ferma condusă de Vasile Mornea se aflau în lucru formaţiile de pre­gătire a terenului precum şi 2 semănători deservite de mecani­zatori harnici, printre care: Pas­­cu Moldovan, Czireki Alexandru, Vasile Ciupean, Mih­ai Soporan­­şi alţii. în aceeaşi zi, la ferma lui loan Fiscutean, mecanizatorii loan Grama şi Teodor Jimborean aplicau o fertilizare suplimenta­ră a griului pe mai bine de 200 ha. SARMAŞU: MUNCA COMPLEXA LA pregătirea TERENULUI şi PLANTAREA CARTOFILOR Numărîndu-se printre cele mai mari unități agricole cooperatiste REMUS C­AMPE­AN (Continuare în pag. a 4-a) „COPIII DORESC PACEA" Ca rezultat al activităţii cer­cului metodic al profesorilor de desen, din cadrul Casei corpu­lui didactic din Tîrgu Mureş, în organizarea pictorului Victor Dutu, la secţia de copii a Biblio­tecii judeţene a fost deschisă o expoziţie de acuarele avînd genericul „Copiii doresc pacea". Expoziţia, de o deosebită bo­găţie coloristică şi tematică, cu­prinde aproape 100 de tablouri din creaţiile talentaţilor elevi din clasele V—VIII, din şcolile municipiului Tîrgu Mureş. Expoziţia poate fi vizitată zil­nic între orele 10—20, în afară de luni. ----------- -----------. Şcoala se întrlneşte cu via­ţa, respectiv cu aspectul ei productiv în cadrul orelor de atelier-şcoală, unde elevul trebuie să înveţe să se des­curce singur într-un domeniu în care va activa de regulă tot restul vieţii. Microproduc­­ţia trebuie să fie orientată în aşa fel, incit să nu se re­pete de zeci de ori aceeaşi operaţie, limitîndu-se astfel caracterul formativ şi să se evite operaţiile stereotipe, după reţetă, care au un ca­racter imitativ şi nu anga­jează spiritul creator al ele­vului. Pentru neavizaţi, M.I.U. este o şcoală ca oricare alta, unde elevii învaţă carte, în­vaţă o meserie, ies cu o cali­ficare. Dar să-l lăsăm pe to­varăşul Ioan Trifan, directo­rul şcolii, să ne facă o scurtă prezentare a acestei instituţii de învăţămînt. „M.I.U. cu­prinde trei forme de învăţă­mînt: liceul, şcoala profesio­nală, şcoala de maiştri. In­struirea practică a elevilor noştri se face în profilele de- V.M.B. (Continuare în pag. a 4 a)

Next