Steaua Roşie, martie 1982 (Anul 34, nr. 50-75)
1982-03-26 / nr. 71
Pentru afirmarea mai puternică a noii calităţi în economie în toate domeniile producţiei materiale — o înaltă productivitate a muncii! Barometru sensibil al hărniciei, indicator fundamental al eficienţei cu care este utilizată munca socială, productivitatea a intrat demult în limbajul obişnuit al oamenilor , reprezentînd principala sursă de sporire a avuţiei societăţii, a venitului naţional şi, pe această cale, de ridicare necontenită a nivelului de trai al poporului. O analiză a situaţiei înregistrate pe primele două luni evidenţiază că 21 de unităţi economice au realizat şi depăşit prevederile la productivitatea muncii, dintre acestea remarcîndu-se colectivele de la I.Ch. „Prodcomplex“, întreprinderea de produse ceramice, T.C.M.R.I.C., întreprinderea de sticlărie şi faianţă, Ţesătoria de mătase Sighişoara, întreprinderea de piele şi mănuşi, I.P.M.S., unităţile de prelucrare a inului şi cînepii din Sighişoara, Ghindari şi Luduş. Trebuie subliniate eforturile unor colective pentru ca în februarie să recupereze restanţele din prima lună, ceea ce demonstrează că, în ciuda unor greutăţi în aprovizionarea cu materiale şi energie, acolo unde s-a înţeles şi s-a acţionat cu spirit de răspundere, plusul de efort a asigurat un randament superior în muncă. întreprinderea de confecţii Tg.-Mureş, organizîndu-şi mai bine activitatea, în luna februarie depăşeşte cu 2.055 lei productivitatea muncii pe fiecare lucrător, astfel recuperînd restanţele atît la acest indicator cît şi la producţia fizică; lăudabilă este şi mobilizarea capacităţii tehnice şi umane de către oamenii muncii de la întreprinderea de geamuri şi întreprinderea de produse ceramice, care, de asemenea, au „remontat“ rămînerile în urmă la acest indicator. Nu se poate trece cu vederea, insă, că în perioada la care ne referim nivelul productivităţii pe judeţ, calculat la valoarea producţiei nete, nu a fost realizat, la această situaţie aducîndu-şi o contribuţie de neinvidiat I.M. „Republica“, IMATEX, „Metalotehnica“, „Nicovala“, combinatele chimice din Tg.-Mureş şi Tîrnăveni, I.F.E.T., întreprinderea de stofe Sighişoara, I.P.L. din Tg.-Mureş şi I.P.L. Reghin, Confecţii Sighişoara şi altele. Dincolo de orice justificări, este inadmisibil, de pildă, ca Ţesătoria de mătase Tg.-Mureş să obţină abia 66,8 la sută din nivelul planificat al productivităţii, iar la IMATEX în februarie să nu se realizeze nici 3/4 din cît s-a prevăzut. Unei analize serioase — cu măsuri corespunzătoare — trebuie simuise situaţiile de la Bumbac Sighişoara şi I.R.A. Tg.-Mureş, unităţi în care prevederile primei luni sunt realizate şi depăşite, pentru ca în februarie productivitatea muncii să fie îndeplinită doar în proporţie de 89,9 la sută şi, respectiv, 97,5 la sută. Revine o sarcină urgentă a organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor colective din întreprinderi, de a acţiona energic, pe toate planurile, mobilizînd larg oamenii muncii pentru aplicarea întocmai a programelor de creştere a productivităţii. Vrem, firesc, ca retribuţia fiecăruia dintre noi să crească mereu. Dar, nu trebuie să uităm că fără creşterea corespunzătoare a productivităţii muncii nu poate fi asigurată o bază reală pentru ridicarea nivelului de trai. Căile de sporire a randamentului muncii sunt bine cunoscute, se cere doar să se acţioneze în fiecare întreprindere pentru materializarea lor. Cu atît mai mult în situaţiile când apar unele greutăţi obiective, oamenii muncii sunt chemaţi să pună mai bine în valoare resursele de timp şi de capacitate existente, iar conducerile unităţilor să promoveze neabătut aplicarea în producţie, cu maximă operativitate şi eficienţă, a tot ceea ce este nou sub aspect tehnologic şi productiv, să asigure condiţii pentru extinderea mecanizării şi automatizării producţiei, a lucrului la mai multe maşini, creşterea nivelului cunoştinţelor profesionale pentru întregul personal din fiecare întreprindere. Nu trebuie să uităm nici o clipă că în 1982 un procent de creştere a productivităţii muncii în industria judeţului, reprezintă un spor de producţie netă în valoare de 81,6 milioane lei. M. BARDAŞANU Chimiştii din Tîrnăveni continuă să se evidenţieze prin înalta calitate a produselor care se bucură de un frumos prestigiu atît pe piaţa internă cît şi la export. In fotografie: secvenţă de muncă de la ambalarea în saci a bicromatului de sodiu. FfiCier.AQ) óim föAJí TAfinf.uniti-va? űk AIn campania agricola de primăvara cHărnicia Cegumcutului Pînă ieri, mecanizatorii din ferma legumicolă a cooperativei agricole din Acăţari au pregătit grădinăreşte peste 100 ha de teren, 25 ha au fost semănate cu mazăre, o mare parte din terenuul pregătit fiind erbicidat şi destinat însămînţării sfeclei de zahăr. Peste tot se urmăreşte efectuarea unor lucrări de bună calitate. în acelaşi timp, legumicultorii acţionează pentru producerea unor răsaduri bine dezvoltate, care să dea garanţii de recolte mari. Astfel, pe lingă castraveţi, tomatele, salata şi gulioarele cultivate pe un hectar de seră şi aflate în cea mai mare parte pe rod, în seră au fost produse şi repicate 100.000 fire de răsad de varză timpurie. De asemenea, pentru producerea răsadului de ardei, zilele trecute au fost acoperite cu folie, recuperată de anul trecut, şi însămînţate 1.750 mp de solarii. ff ANUL XXXIII Nr. 71 (7.452) in li Vineri,1 II 26 martie 1382 II V. 4 pagini, JJ 50 de bani // Generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România în perioada 5—8 aprilie 1982. CALITATEA - CUVÎNTUL DE ORDINE ÎN PREGĂTIREA TERENULUI Şl EFECTUAREA ÎNSĂMlNJĂRILOR Vremea însorită ca şi vîntul din ultimele zile au contribuit, în mare măsură, la crearea condiţiilor favorabile ca în multe unităţi agricole să fie declanşate lucrările de sezon. In această situaţie organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, specialiştii, mecanizatorii au trecut la acţiune. Zilnic sunt cercetate terenurile şi unde se poate lucra se trece cu toate forţele la pregătirea terenului, la însămînţări, astfel încît într-un timp cit mai scurt să fie recuperate restanţele. HALDA: TOATE FORŢELE DE LUCRU GRUPATE IN CIMP Dintre toate suprafeţele rezervate însămînţărilor din urgenţa I la cooperativa agricolă din Balda, cele din Vişinei se scontau a fi cele mai zvîntate. în această situaţie, Tudor Mureşan, preşedintele unităţii, Cornel Toma, inginerul şef, au mutat întreaga activitate a secţiei de mecanizare în cîmp. Neamţu Grigore avansa la grăparea semănăturilor de toamnă, alţi 7 mecanizatori, printre care Emil Hărşan, Nicolae Dobra, Dumitru Şerban, cu agregatele de discuri, pregăteau terenul. La marginea lui formaţia de erbicidare şi de combinatoare, cît şi titularii de pe 5 semănători de prăşitoare făceau ultimele retuşuri, încercări ale maşinilor. Aici, la Balda, sînt de însămînţat cu sfeclă de zahăr 230 de hectare. Neajunsul cel mai mare este că au asiguraterbicide doar pentru 50 ha ! De asemenea, 3 din tractoarele aflate în formaţia de pregătire a terenului (posesori Iacob Pop, Emil Hărşan şi Ioan Belean), din lipsa acumulatoarelor sunt menţinute în mers pe tot parcursul zilei, irosind motorina ! La fel, unii mecanizatori, printre care şi loan Anca, la tăvălugitul griului nu au respectat tehnologia recomandată de inginerul şef, fapt ce a dus la abaterea de la calitate. Venit în munca de control şi îndrumare aici la Balda, ing. Ioan Dumitrescu, directorul S.M.A. Sărmaşu, ne-am interesat care este stadiul lucrărilor din urgenţa , pe consiliul agroindustrial. Sînt gata de start peste 50 de semănători. Şi este nevoie, deoarece numai sfecla de zahăr trebuie însămînţată într-un timp cît mai scurt pe 1.520 ha. Pînă la sfîrşitul acestei săptămîni sînt condiţii pentru pregătirea a peste 1.000 ha. MIHEŞ: ZIUA DE LUCRU A PRIMARULUI ÎNCEPE LA SECŢIA DE MECANIZARE Ora 6. Aurel Lazăr, primarul comunei Miheş, îşi începe ziua de lucru la secţia de mecanizare. Nici o altă preocupare în activitatea sa nu este mai importantă ca desfăşurarea în bune condiţii a pregătirii terenului şi însămînţărilor. De dimineaţă au sosit şi mecanizatorii şi inginerul şef Vasile Roşu. De fapt se aplica întocmai în practică programul stabilit cu o zi înainte. Deşi miercuri dimineaţa, la data efectuării raidului-anchetă, mercurul termometrelor scăzuse cu multe grade sub zero, cînd condiţiile au permis la ferma condusă de Vasile Mornea se aflau în lucru formaţiile de pregătire a terenului precum şi 2 semănători deservite de mecanizatori harnici, printre care: Pascu Moldovan, Czireki Alexandru, Vasile Ciupean, Mihai Soporanşi alţii. în aceeaşi zi, la ferma lui loan Fiscutean, mecanizatorii loan Grama şi Teodor Jimborean aplicau o fertilizare suplimentară a griului pe mai bine de 200 ha. SARMAŞU: MUNCA COMPLEXA LA pregătirea TERENULUI şi PLANTAREA CARTOFILOR Numărîndu-se printre cele mai mari unități agricole cooperatiste REMUS CAMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) „COPIII DORESC PACEA" Ca rezultat al activităţii cercului metodic al profesorilor de desen, din cadrul Casei corpului didactic din Tîrgu Mureş, în organizarea pictorului Victor Dutu, la secţia de copii a Bibliotecii judeţene a fost deschisă o expoziţie de acuarele avînd genericul „Copiii doresc pacea". Expoziţia, de o deosebită bogăţie coloristică şi tematică, cuprinde aproape 100 de tablouri din creaţiile talentaţilor elevi din clasele V—VIII, din şcolile municipiului Tîrgu Mureş. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 10—20, în afară de luni. ----------- -----------. Şcoala se întrlneşte cu viaţa, respectiv cu aspectul ei productiv în cadrul orelor de atelier-şcoală, unde elevul trebuie să înveţe să se descurce singur într-un domeniu în care va activa de regulă tot restul vieţii. Microproducţia trebuie să fie orientată în aşa fel, incit să nu se repete de zeci de ori aceeaşi operaţie, limitîndu-se astfel caracterul formativ şi să se evite operaţiile stereotipe, după reţetă, care au un caracter imitativ şi nu angajează spiritul creator al elevului. Pentru neavizaţi, M.I.U. este o şcoală ca oricare alta, unde elevii învaţă carte, învaţă o meserie, ies cu o calificare. Dar să-l lăsăm pe tovarăşul Ioan Trifan, directorul şcolii, să ne facă o scurtă prezentare a acestei instituţii de învăţămînt. „M.I.U. cuprinde trei forme de învăţămînt: liceul, şcoala profesională, şcoala de maiştri. Instruirea practică a elevilor noştri se face în profilele de- V.M.B. (Continuare în pag. a 4 a)