Steaua Roşie, septembrie 1983 (Anul 34, nr. 206-231)
1983-09-01 / nr. 206
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE La Suseni şi Petelea Şcolile îşi aşteaptă copiii Aşa cum este firesc, acum, în zilele premergătoare începerii unui nou an şcolar, în toate localităţile judeţului preocuparea conducerilor de şcoli şi a consiliilor populare se îndreaptă spre asigurarea condiţiilor optime pentru începerea noului an de învâţămînt. Pe prim plan se situează, bineînţeles, problemele legate de „haina“ instituţiilor şcolare, reparaţiile curente, zugrăvelile, curăţenia generală, înnoirea sau împrospătarea materialului didactic, aranjarea laboratoarelor şi cabinetelor, a sălilor de clasă, acestea fiind primele activităţi ale cadrelor didactice, activităţi de reciclare a „stării de acţiune“ ce se va instala începînd cu prima oră de curs. La Şcoala generală Suseni cadrele didactice de serviciu sunt prezente în instituţie. Ne însoţeşte profesoara Olivia Nechiti, comandant instructor al unităţii de pionieri şi indispesabila tanti Letiţia, femeia de serviciu, aflată în plină activitate. în şcoală au fost zugrăvite o parte din sălile de curs unde această operaţie era necesară, au fost revopsite de asemenea brîiele de pe coridoare şi din sălile de clasă, absolut toate teracotele au fost desfăcute şi reasamblate, la etaj geamurile sunt curăţate şi perdelele au fost montate la geamuri. Mobilierul a fost spălat, parchetul este curat, sălile de clasă şi laboratoarele aşteptînd intervenţia cadrelor didactice pentru reamenajare, lucru ce va fi făcut în perioada de la 1 la 15 septembrie. în localul grădiniţei, educatoarea Eger Barbara ne arată un interior proaspăt renovat, în cabinetul de biologie mesele aşteaptă noile scaune pe care şcoala intenţionează să le cumpere cu banii cîştigaţi din creşterea viermilor de mătase. Manualele sunt primite în majoritate, iar în magazie, lemnele sunt tăiate şi stivuite, pregătite pentru perioada rece. La Petelea, tovarăşul prof. Schertzer Andreiu, directorul şcolii, ne asigură că înfăţişarea proaspătă a şcolii a fost definitivată înainte de 23 August; de asemenea, lucrările de renovare a gardului sunt realizate în regie proprie. La grădiniţă s-au reparat teracotele, s-au construit noi trotuare şi un grup sanitar. în aceste zile, pe agenda de lucru este curăţenia şi amenajarea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor. Există o problemă nerezolvată, clădirea şcolii fiind foarte veche, un perete susţinător a binevoit să crape în trei locuri şi manifestă tendinţe de îndepărtare de structura de rezistenţă. Un specialist de la judeţ nu s-a pronunţat încă definitiv, dar oamenii din Petelea îşi fac probleme. De fapt ei au strîns, prin contribuţie, suma de 500.000 lei pentru o nouă şcoală şi sunt în aşteptarea deciziei organelor judeţene de resort. Pînă atunci, însă, peretele crăpat şi înclinat îi preocupă. DORU MUREŞAN Momentul începerii semănatului (Urmare din pag. I) 150 ha fertilizate cu complexe, restul suprafeţei e liberă, iar pe măsura asigurării motorinei se ară şi se discuieşte. De asemenea, 77 ha au fost îngrăşate cu 7.000 t îngrăşăminte naturale. Mecanizatorii de pe cele 150 tractoare programate la arat, în timp de două zile, ar putea să pună la dispoziţia mecanizatorilor întreaga suprafaţă destinată orzului pentru pregătirea patului germinativ şi semănat şi ar putea apoi continua arăturile pentru cultura griului, pentru care pînă în prezent s-a făcut foarte puţin. Doar 100 ha au fost arate şi discuite şi 300 ha dezmiriştite. Avînd însă în vedere faptul că suprafeţele cu cartofi şi porumb se vor elibera mai de timpuriu decît altă dată, se ivesc noi posibilităţi de pregătire a terenului din timp, de încadrare a semănatului în epoca optimă. Dar aşa după cum am mai spus, aceasta depinde acum în cea mai mare parte de rezolvarea problemei carburanţilor, care, pe măsura asigurării lor, trebuie folosiţi cu precădere şi cu foarte mare grijă şi răspundere la aceste lucrări. în două unităţi din acest consiliu, Gorneşti şi Voivodeni, s-a trecut de mai bine de o săptămînă la recoltarea cartofilor, care decurge în condiţii bune, iar de ieri în trei unităţi, Gorneşti, Dumbrăvioara şi Petrilaea, urma să se înceapă şi culesul porumbului. Totul se realizează manual, iar transportul se asigură cu atelajele C.A.P. Buna organizare a muncii la toate aceste lucrări trebuie să-și spună cuvîntul de la bun început, pentru a evita orice pierdere sau sustragere. Ne-am interesat pentru dumneavoastră Piese auto pentru Dacia 1.100 în numărul din 15 iunie a.c. al ziarului „Steaua roşie“ a apărut un material informativ cu privire la piesele auto pentru autoturismele din import. La aproximativ o lună de la publicarea respectivului articol, cetăţeanul Ilie Şandru din Reghin, strada Subcetate nr. 88, în numele deţinătorilor de autoturisme Dacia 1.100, ne-a rugat să ne interesăm despre piesele de schimb existente la magazinul specializat din Tirgu-Mureş. — Tovarăşă Maria Păcurar, sunteţi vînzătoare specializată în piese de schimb pentru autoturisme Dacia la „Auto-moto“. Vă rog să ne spuneţi, ce piese puteţi oferi spre cumpărare posesorilor de autoturisme Dacia 1.100 ? — Doar ce se vede în raftul din sala de vînzare. — Adică ? — Fuzetă pentru roată, braţ inferior direcţie, radiator pentru apă, curea de ventilator, burduf pentru planetare, braţe şi lame pentru ştergător de parbriz, întrerupător ştergător de parbriz, limitator de frînă, rulmenţi pentru roată faţă lateral, volan direcţie, bucşe stabilizatoare pentru bară, simering pentru cutia de viteză (schimbător viteză), bloc semnalizator de lumini, capace pentru roţi. Alte piese de schimb cu rol important în buna funcţionare a maşinii nu deţinem la ora actuală. — Ce perspective se întrevăd în continuare ? — Greu de prevăzut. De patru ani de zile n-a mai fost încheiat nici un contract în legătură cu comercializarea pieselor pentru Dacia 1.100. DORIN BORDA Critica de interpretare Un critic aproape total ignorat de presa tîrgumureşeană este Silvia Urdea. Recentul ei studiu critic dedicat operei lui Anton Holban (Anton Holban sau interogaţia ca destin, 232 p.), apărut în prestigioasa serie „Universitas“ a Editurii Minerva, n-a prea fost observat, deși el nu doar afirmă, ci impune un critic. Nu se poate spune că opera de prozator a lui Anton Helban a fost neglijată de critica noastră interbelică ori actuală. Inventarul opiniilor formulate pe marginea ei, realizat de Silvia Urdea, este cit se poate de concludent. Greutatea era de a găsi piste noi de investigaţie, unghiuri noi de abordare critică şi de a formula judecăţi de valoare proprii, originale. Silvia Urdea trece cu brio peste aceste impedimente, reuşind să ne ofere o imagine puternic retuşată a prozatorului şi să ni-l aducă mai aproape. Spre pildă, ea descoperă o seamă de puncte de contact între opera lui Heiban şi problematica existenţialistă a omului. Nu e vorba de vreo influenţă directă sau de vreun transplant tematic, ci de o evoluţie paralelă, izvorîtă la prozatorul nostru dintr-o experienţă biografică şi o structură psihică apăsate de forţele de ruptură concentrate în personaj, asupra cărora se apleacă o conştiinţă acut reflexivă. Aşa se face că Silvia Urdea descoperă cîteva enclave existenţialiste în opera prozatorului român, precum: „obsesia scrutării infinitului lăuntric“, „sentimentul existenţei-chin al vieţii interioare“, „excesul de raţionalitate“, „drama voinţei de personalitate“, „pulverizarea per- Cronică literară sonajului“ „tema vieţii ca drum spre moarte“ etc. Intr-o ultimă parte a studiului său, Silvia Urdea încearcă să schiţeze profilul de scriitor al lui Anton Holban, nu înainte de a-şi răspunde la întrebarea dacă există un „stil Holban“. Şi răspunsul este afirmativ. Acest „stil“, înţeles ca substanţă a operei, ar avea ca dominante arta cu „garanţii de adevăr“, bazată pe „cea mai strictă cercetare a vieţii“, caracterul elaborat al „autenticităţii“, disocierea între eul empiric şi cel artistic, obiectivarea subiectivităţii, cerebralizarea scrisului, autobiografismul cu perspectivă estetică etc. Demonstraţiile autoarei sunt convingătoare, asocierile şi disocierile concludente, iar întreg demersul critic are o eleganţă şi un echilibru ce-i dau un farmec aparte. Argumentaţia este condusă cu tact, fără iritări, punctul de vedere fie şi polemic, este afirmat cu aplomb, dar decent, dicţia ideilor este precisă. Din articolele de critică publicate pînă acum prin presa literară şi de cultură, Silvia Urdea putea să-şi alcătuiască un volum eterogen, dar ea a ţinut să debuteze editorial cu o carte, ceea ce înseamnă că e vorba de un grad sporit de conştiinţă critică, de responsabilitate profesională şi de angajare estetică. Silvia Urdea este un veritabil critic de proză. Se ştie că volumele de poezii se citesc uşor şi repede, pe cînd cu romanele e mai greu. De aceea critici de proză avem incomparabil mai puţini decit de poezie. Dacă Silvia Urdea ar avea o rubrică săptămînală ori lunară la o revistă oarecare, ne-am putea aştepta de la ea la o sinteză asupra prozei româneşti contemporane, pentru care are toate calităţile. Dar şi fără colaborarea la reviste ea trebuie să-şi pună în valoare această vocaţie. Experienţa cu acest remarcabil studiu poate fi pilduitoare. SERAFIM OLTCU Experienţa C.A.P. Band în sporirea producţiei Cooperativa agricolă din Band a cunoscut din 1975 şi pînă în prezent realizări de seamă în creşterea producţiilor vegetale şi animale, realizări care au avut la bază în primul rînd activitatea responsabilă a oamenilor convinşi că bunăstarea lor este nemijlocit legată de eficienţa şi rezultatele muncii lor. în cadrul zootehniei, sectorul taurin, care se dezvoltă pe baza nucleului de Bălţaţă românească, are o pondere însemnată, iar în toată această perioadă prin asigurarea factorilor de îngrijire, reproducţie şi furajare producţia medie de lapte a crescut de la 974 1 în 1975 la 3.760 1 în 1982, în ultimii ani obţinîndu-se constant producţii de peste 3.400 1 lapte pe vacă furajată. Aceste producţii au dus la creşterea rentabilităţii sectorului taurin, in prezent întreg colectivul depunind eforturi deosebite pentru depăşirea producţiei de 4.000 lapte, producţia zilnică pe vacă furajată fiind în medie de 13,7 t. Lucrătorii din acest sector au înţeles în urma rezultatelor obţinute, a experienţei dobîndite, că principala sursă de sporire a veniturilor este creşterea tineretului taurin şi exploatarea vacilor cu lapte în cele mai bune condiţii. La obţinerea unor producţii mari, cit şi la stabilizarea lucrătorilor din acest sector a contribuit şi sistemul de retribuire a oamenilor în acord global, pe unitate de produs, începînd din 1976, legînd întreaga muncă de calitatea şi cantitatea de lapte, de natalitatea şi creşterea în zootehnice greutate realizate, urmărind în acelaşi timp asigurarea furajelor la nivelul producţiilor planificate. Stabilizarea îngrijitorilor a dus şi la creşterea producţiei datorită calificării continue a acestora, în zootehnie lucrînd numeroşi oameni cu o vechime de peste 15 ani şi cu o bogată experienţă profesională. O atenţie deosebită se acordă şi creşterii tineretului taurin, îmbunătăţirii natalităţii (85—88 la sută), reducerii pierderilor, cit şi selecţiei prin reţinerea în producţie a tuturor viţelelor pînă la prima fătare. Anual se reformează 18—20 la sută din vaci, din care 8 la sută o reprezintă reforma selectivă. Maternitatea şi profilactoriul, funcţionează după principiul totul plin — totul gol, iar viţeilor nou născuţi, crescuţi în profilactoriu şi creşe, li se asigură condiţii de microclimat şi furajare bune, precum şi o asistenţă sanitar-veterinară promptă. Aşa după cum se ştie, furajarea animalelor şi asigurarea unei baze corespunzătoare sunt elemente esenţiale în obţinerea unor producţii mari. Deşi suprafaţa de care dispunem pentru producerea furajelor nu este prea mare, prin măsurile pe care le-am luat, obţinem an de an cantităţi tot mai mari de furaje la lectar. Am amplasat aceste suprafeţe în apropierea fermelor zootehnice, în trupuri compacte, pe terenuri cu o bună fertilitate unde putem aplica o mecanizare corectă. Din experienţa noastră considerăm că cele mai rentabile culturi furajere sunt leguminoasele, gramineele, rădăcinoasele (gulii) şi porumbul siloz, care dau cele mai mari cantităţi de unităţi nutritive şi albumină divestibilă la hectar. La vaci raţia furajeră e calculată pentru o producţie medie de 12,5—13 lapte, iar cele cu producţii mai mari primesc supliment de concentrare în raport cu producţia. In perioada de stabulaţie echilibrarea raţiilor se face prin cantităţi mari de fînuri, în special de lucernă şi trifoi, şi suculente pe care le producem an de an, raţiile stabilindu-se diferenţiat în funcţie de producţia şi greutatea animalului, în urma activităţii responsabile a lucrătorilor din zootehnie, a specialiştilor, a experienţei acumulate şi aplicate în practica de zi cu zi, în ultimii trei ani am livrat peste plan anual la fondul de stat peste 1.000 hl lapte de vacă, fapt ce a dus la creşterea retribuţiei cooperatorilor, la obţinerea în anul trecut, spre exemplu, a unui beneficiu de peste 1,7 milioane lei. Şi în acest an rezultatele de pînă acum sunt bune, pe primul semestru reuşind să depăşim producţia totală planificată cu 1.233 hl, iar producţia marfă cu 1.970 hl lapte. SZEKERES ARPAD preşedintele C.A.P. Band CALENDAR Joi 1 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,37; apune la ora 19,53. Zile trecute 214; zile rămase 121. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Adio, dar cămin cu tine. Unirea: Ana şi hoţul (de la ora 11) şi Fantoma lui Barbă Neagră (de la orele 14, 16, 18 şi 20). Progresul: Yeti, omul zăpezilor. Select : Competiţia. Flacăra : Pintea. SIGHIŞOARA — Lumina: B.D. in alertă. REGHIN — Patria: Eu, iu şi Ovidiu. SOVATA — Doina: Escapada. Muncitoresc: Pe căi nelegale. TIHNA VENI — Melodia: Zorr( tumbele serii). LUDUȘ — Flacăra: La capătul liniei. Haiducul năzdrăvan. IERNUT — Lumina: Comoara. SARMAȘU — Popular: Sindromul (ambele serii). SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Rămin cu tine. FINTINELE — Patria: Pilot de formula 1. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Emigrantul. TELEVIZIUNE 11,00 — Telex. 11,05 — Universul femeilor. 11,55 — Film artistic: „Cinci lalele“ (color). 12,35 — Ecran de vacanţă (color). 13,00 — închiderea programului. 16,00 — Ecran de vacanţă: „Arabela“ — episodul 1o (color). 16,30 — Studioul tineretului. 17,40 — Itinerar libian. 18,00 — închiderea programului. 20,00 — Telejurnal (color parţial). 20,20 — Actualitatea economică. 20,35 — Melodii populare instrumentale. 20,45 — Spirit militant, revoluţionar. 21,00 — Tinereţe, hai pe şantiere. Muzică patriotică şi revoluţionară. 21,15 — Cinci miliarde de oameni (color). 21.40 — Festivalul de muzică uşoară Mamaia 1983. Gala finală. Premiile concursului de interpretare. 22.30 — Telejurnal (color parţial). RADIO TIRGU-MUREŞ In limba română: 6,00—7,00 — Radioîntîlnire matinală. Actualităţi sonore. Onorarea obligaţiilor către fondul centralizat al statului, în prag de bilanţ — reportaj pe Tîrnava Mare. De la ascultători, pentru ascultători. Muzică: 18,00—20,00 — Onoare muncii, şi fruntaşilor ei. Cântece şi jocuri din Transilvania, în lumina documentelor consfătuirii de lucru de la Mangalia. Indicaţiile şi orientările date de secretarul general al partidului, călăuză de zi cu zi in înfăptuirea obiectivelor Congresului al XH-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului — dezbatere. Cuvintul partidului însufleţit prin faptele noastre — reportaj cu tineri fruntaşi in întrecerea socialistă. Tradiţie şi continuitate: brigăzile de muncă patriotică tîrgumureşene — reportaj. PRONOEXPRES Tragerea din 31 august 1983. Extragerea I: 9, 11, 39, 10, 1. 14. Extragerea a II-a: 4, 40, 37, 34, 43, 24. Fond de cîștiguri: 1.047.680 lei. INSTANTANEE — A hi cerut sezonul, băieţi ’ Fotó: CONSTANTIN MIHU