Steaua Roşie, aprilie 1984 (Anul 35, nr. 78-102)
1984-04-01 / nr. 78
PAWA ? STEAUA ROȘIE NEVOIA PERFECŢIONĂRII Tînărul cu care stau de vorbă, subinginerul Octavian Nistor, proiectant la I.U.P.S. Reghin, se numără printre specialiştii care, conştienţi de menirea lor, participă activ la promovarea noului. Nu ascunde faptul că este pasionat de munca lui. Cei care îl cunosc, începînd chiar cu directorul întreprinderii, îl consideră un „sufletist“ incorijibil, gata să se ia „la trîntă“ cu noi şi noi probleme, chiar dacă la început pare copleşit de complexitatea lor. Acum îl frămîntă, fireşte, dispozitivul pentru reglarea automată a benzii, o inovaţie în curs de finalizare. Este vorba despre un dispozitiv de reglare perfecţionat, cu cîteva elemente originale, pentru transportoarele cu bandă de oţel produse în întreprindere, al cărui prototip, testat cu cîteva luni în urmă, a dat bune rezultate. — Dispozitivul pe care l-am realizat, în colaborare cu inginerul Alexandru Cueşdeanu, răspunde unor nevoi stringente: perfecţionarea utilajelor pe care le producem, realizarea unor însemnate economii valutare. Dispozitivele de reglare pentru transportoarele cu bandă de oţel destinate liniilor de fabricare a plăcilor aglomerate din lemn, erau procurate, ca şi alte părţi componente ale acestor utilaje, din import. Ei bine, în cazul acestor dispozitive ne-am străduit să rezolvăm problema cu forţele proprii. La început ne-am gîndit doar cum s-ar putea reduce uzura fizică relativ mare a tijelor vidia de la limitatoarele electromecanice cu care sunt prevăzute dispozitivele din import. Apoi, treptat, s-au cristalizat cîteva idei care au schimbat, ca să spun aşa, datele problemei. In cele din urmă am ajuns la acele elemente de inovaţie care definesc dispozitivul conceput şi realizat de noi. — Care sînt aceste elemente? — Dispozitivul nostru are cîteva componente electronice. In general, piesele care, în vechiul sistem, erau în cea mai mare măsură supuse uzurii fizice, au fost înlocuite cu piese cu comutaţie statică. Vă pot spune că toate componentele sînt de fabricaţie românească. — Pînă s-au „cristalizat ideile“, cu ce probleme v-aţi confruntat? — N-are rost să vă încarc memoria cu amănunte. Am avut, fireşte, şi greutăţi, începînd chiar cu schema logică. Apoi, a trebuit să adaptăm, să modificăm parţial contorul de impulsuri cu preselecţie, potrivit cerinţelor dispozitivului nostru. Timpul de acţionare era, de pildă, prea lung, de peste o secundă. A trebuit să-l reducem la circa un sfert de secundă. Au mai fost şi alte probleme. — In timpul testării, din cîte am aflat, dispozitvul s-a comportat bine. — Testarea s-a făcut la C.P.L. Bacău. Prototipul nostru şi-a atestat calităţile. Asta nu înseamnă că nu i se mai pot aduce perfecţionări. Trebuie să ţinem seama mereu de dificilul examen al practicii. Nevoia stringentă a perfecţionării, prezentă în toate sectoarele de activitate, ne pune în gardă împotriva oricărei automulţumiri. ST. NEKAMCKI Efibra- etalon ai constitute! Ce măsuri întreprindeţi pentru a îmbunătăţi activitatea de ocrotire a mamei şi copilului ? Pătrunsă de înaltă răspundere faţă de prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste, cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Consiliului Sanitar Superior jalonează importantele răspunderi ale organelor de partid, consiliilor populare, ale unităţilor medicale şi întregului corp sanitar, ale organizaţiilor obşteşti în direcţia înfăptuirii neabătute a politicii demografice, pentru creşterea natalităţii, a sporului natural al populaţiei, a duratei medii de viaţă din ţara noastră. Plecînd de la aceste imperative esenţiale, am iniţiat ancheta de faţă. Ne-a răspuns pentru început, tovarăşa Doina Dumitraşchievici, medic coordonator al dispensarului din Crăciuneşti: — Cadrele sanitare de la această unitate medicală pun accent pe medicina preventivă. Pentru a o putea realiza la nivelul cerinţelor, solicităm un sprijin mai substanţial din partea comitetului comunal de partid, a consiliului popular, a organizaţiei comunale de femei, a deputaţilor, a organizaţiei de Cruce Roşie, a întregii populaţii. Avem, totuşi, probleme deosebite, şi trebuie să înţelegem că numai acţionînd toţi, rezultatele pot fi cele aşteptate. In ultimii ani am reuşit să obţinem rezultate bune în reducerea mortalităţii infantile, în depistarea precoce a gravidelor, în ridicarea nivelului cunoştinţelor sanitare ale populaţiei. Considerăm, însă, că avem încă multe de făcut. Ne revine obligaţia, tuturor factorilor răspunzători de la nivelul comunei, de a cultiva continuu, la toate familiile, la toţi cetăţenii, dragostea pentru copii. In principal, în vederea înfăptuirii sporului natural al populaţiei, noi ne-am propus să continuăm consecvent acţiunea de depistare şi luare în evidenţă, în primele luni de sarcină, a femeilor gravide, urmărirea lor medicală corectă; apoi, preluarea noilor născuţi ieşiţi din maternitate să fie făcută în primele 24 de ore; vom organiza, de asemenea, acţiuni de educaţie sanitară în şcoli, urmărind cultivarea dragostei pentru familie, la tinerele fete. Temele: „Ce trebuie să cunoască o tînără căsătorită pentru a da naştere şi a creşte copii“, „Importanţa socială a creşterii natalităţii, sănătatea copilului, sarcini principale ale familiei“ — vor fi susţinute şi in organizaţiile de tineret, în organizaţiile de femei; împreună cu cadrele medicale de la Policlinica nr. 2 din Tîrgu-Mureş vom efectua acţiuni de examinare ginecologică a femeilor; vom continua cursurile de „Şcoala mamei“. — Şi la Iernut — sublinia în intervenţia sa tovarăşul Szigethy László, medicul coordonator al dispensarului — Hotărîrea Comitetului Politic Executiv privind înfăptuirea politicii demografice a fost primită cu răspundere. Pe baza orientărilor adoptate, am întocmit un plan de măsuri privind îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate femeilor, reducerea avorturilor şi îmbunătăţirea indicatorilor demografici. Cunoscând faptul că descoperirea precoce a gravidelor nu este suficientă pentru creşterea natalităţii — ci principalul lucru rămine urmărirea gravidelor in timpul sarcinii — am întărit metodele de urmărire, conform indicaţiilor Ministerului Sănătăţii, îndeosebi a gravidelor cu risc obstetrical crescut şi educarea lor în ce priveşte regimul de viaţă, de alimentaţie, importanţa prezentării lor ritmice la consultaţiile prenatale sau dacă apar ceva simptome neobişnuite în timpul sarcinii. Totodată, am întărit activitatea şi la nivelul cabinetelor pentru copii, cu o „Zi de puericultură“, ocazie cu care, atît pentru gravide cit şi pentru mamele cu copii mici susţinem lecţii de „Şcoala mamei“. Munca noastră, în timp, a dat roade: în cursul anului trecut, am reuşit să obţinem îmbunătăţiri pe linia natalităţii, depăşind numărul de naşteri, faţă de 1982. Nu s-a înregistrat nici un avort provocat. Simţitor s-a îmbunătăţit şi activitatea cadrelor medicale, pe linia educaţiei sanitare, ele susţinind 2.852 conferinţe, lecţii, convorbiri. MIHAI BOCAI 7? jv nm hJnh ia • In pepiniera Liceului silvic din Gurghiu sunt pregătiţi pentru consiliile populare din judeşul nostru 4.000 de puieţi de talie mare din specii de înaltă valoare economică şi peisagistică. Puieţii care întrec 1,50 m înălţime sunt din speciile: larice, pin galben, brad alb, molid, paltin de munte, nuc american, stejar roşu, plop euroamerican, frasin, lemn cinesc. Puieţii pot fi livraţi imediat. • Veta Biriş, apreciata interpretă a cintecului popular transilvănean, va participa, împreună cu Orchestra „Rapsodia Română“ din Bucureşti la Festivalul de folclor al ţărilor dunărene de la Novisad din Iugoslavia, care va avea loc între 5—10 aprilie a.c. Ii dorim mult succes şi, desigur, un premiu. • Răspunzînd unor vechi doleanţe ale locuitorilor din Tîrnăveni şi Împrejurimi, Cooperativa meşteşugărească Tehnolemn din această localitate a deschis în str. Republicii nr. 40 un atelier de tocilărie pentru ascuţirea uneltelor de uz casnic. • Ansamblul artistic „Mureşul“ prezintă spectacolul folcloric „Drag mi-e cîntecul şi jocul mureşean“, astăzi, ora 16, la Sînmărtinul de Cimpie, iar la ora 19 în comuna Rîciu, își dă concursul solistul vocal Gheorghe Mureșan. ■ GALELE AMFITEATRU — manifestare prestigioasă, de înalt nivel valoric Convorbire cu CORNEL DUMITRIU, şef comisie la Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — Tirgu-Mureşul a fost, timp de opt zile gazda unei manifestări complexe politico-ideologice şi cultural-educative care s-a bucurat de un deosebit succes. Daţi-ne voie să felicităm cu acest prilej pe iniţiatorul şi organizatorul deosebit de inspirat al „Galelor Amfiteatru“ — Consiliul U.A.S.C.R.! — Vă mulţumim! Am dorit, intr-adevăr să realizăm o acţiune reprezentativă pentru potenţialul mişcării cultural-artistice studenţeşti. Ea continuă tradiţia unei mai vechi manifestări, de prin 1978, „Amfiteatrul artelor“, o continuă, dar o amplifică pe măsura momentului de desfăşurare, devenind de data aceasta mult mai complexă şi mai diversă şi propunîndu-şi să se realizeze nu numai prin spectacole, ci să fundamenteze un dialog cu publicul, dialog axat pe teme de politică, cultură, artă, sport, caracterul de dezbatere al acţiunilor fiind caracteristica lor funda-* mentală. — Care este locul manifestării, locul şi rolul său în viaţa cultural-artistică studenţească? — Manifestarea se înscrie în şirul amplelor acţiuni din cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, se desfăşoară între ediţiile Festivalului artei şi creaţiei studenţeşti, avînd ca efect benefic continuitatea atît de necesară în mişcarea noastră artistică. La acţiuni participă interpreţi şi formaţii din mai multe centre universitare (de data aceasta Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Tîrgu-Mureş) oferindu-se astfel ocazia unui necesar, util şi continuu schimb de experienţă. Prima etapă s-a desfăşurat la Braşov, Cluj-Napoca şi Tîrgu- Mureş. Vor urma şi alte etape pe zone geografice, iar în vacanţe, etape de vară ce vor cuprinde taberele studenţeşti. Intenţionăm ca la sfîrşit de an să încheiem primul ciclu al manifestărilor cu o mare acţiune la Bucureşti, unde să reunim tot ce are mai valoros arta şi creaţia studenţească. Criteriul valorii a fost de asemenea cel care ne-a îndemnat să invităm în acest cadru şi personalităţi marcante ale vieţii culturale, artistice, publicistice şi sportive din ţara noastră. De data aceasta a fost vorba de: Ion Voicu, Dumitru Fărcaş, Octavian Cotescu, Marin Sorescu, Theodor Mănescu, Ilie Ciurăscu, Cristian 'Popescu şi mulţi alţii. — Cum apreciaţi desfăşurarea manifestărilor la Tîrgu-Mureş? — Succesul a fost deplin, o confirmare a alegerii noastre ca Tîrgu-Mureşul să inaugureze seria „Galelor“. Am primit un sprijin deosebit de eficient din partea organelor locale de partid, din partea Comitetului judeţean U.T.C., din partea întreprinderii cinematografice judeţene, din partea Teatrului Naţional şi a Institutului de teatru, din partea Consiliului A.S.C. dir. centrul dumneavoastră universitar, din partea presei locale. Tuturor le mulţumim cu căldură! ION MOISESCU De la stingă la dreapta: Theodor Mănescu, Ileana Bergogea, Mihai Vasiliu, Octavian Cotescu, Marin Sorescu, Virgil Brădăţeanu. Foto: HORIA BUZAŞU CALENDAR Duminică 1 aprilie Soarele răsare la ora 6,56; apune la ora 19,43. Zile trecute 92, zile rămase 274. CINEMA DUMINICA, 1 APRILIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Cecilia (seriile I şi II). Unirea: Cîntece pe rouă. Progresul: Atenţie la gafe. Select: Mihai Viteazul (seriile I-II). Flacăra: Zică ce vor zice. SIGHIŞOARA — Lumina: Lovind o pasăre de pradă. REGHIN — Patria: Secretul cifrului. TIRNAVENI — Melodia: Nea Mărin miliardar. LUDUȘ — Flacăra: Afacerea Pigot. SOVATA — Doina: O lebădă Iarna. Muncitoresc: Șatra. SĂRMAȘU — Popular: Un suris în plină vară. IERNUT — Lumina: Pe malul sting al Dunării albastre. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Vraciul. FÎNTÎNELE — Patria: Nea Mărin miliardar. MIERCUREA NIRAJULUI - Nivajul: Pe malul stins al Dunării albastre. LUNI, 2 APRILIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Secretul lui Bachus. Unirea: Cecilia (seriile I—II). Progresul: Aleargă cu mine. Select: Relaţii de familie. Flacăra: Atenţie la gafe. SIGHIŞOARA — Lumina: Călătorul cu cătuşe. REGHIN — Patria: Pierdut printre cei vii. TIRNAVENI — Melodia: Pagini de manuscris. LUDUȘ — Flacăra: Șeriful din Tennesse. SOVATA — Doina: Oglinda spartă. Muncitoresc: Aici zorile sunt din nou liniştite. SARMASU — Ponular: Galbenul nu este numai culoarea soarelui. IERNUT — Lumina: Arbuştii. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Amendament la legea siguranţei statului. FÎNTÎNELE — Patria: Al şaselea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Elvis. TEATRU * TEATRUL NATIONAL, azi. ora 10: Nu ucideţi caii verzi; ora 19.30: Viaţa e ca un vagon?; luni, ora 19.30: Cafeneaua amintirilor (secţia maghiară). TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 APRILIE 8,30 — Telescoală. 9,00 —■ Almanahul familiei. 9,30 — De strajă patriei. In întîmpinarea aniversării măreţului act istoric de la 23 August 1944. 10,00 — Muzica pentru toti. 10,30 — Viaţa satului(p.c.). 11,45 — Lumea copiilor. 12,30 — Telefilmoteca de ghiozdan: Arabela — episodul 5 (c). 13,00 — Album duminical (p.c.). 17,00 — Telesport. Fotbal: Sportul studenţesc — Politehnica Iaşi, din campionatul national divizia A. Transmisiune directă. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal (p.c.). Sport. 19,20 — Ciitarea României (c). 19,55 — Telecinemateca. 21,35 — Bijuterii muzicale 21,50 — Telejurnal. Sport (p.c.). LUNI, 2 APRILIE 20,00 — Telejurnal (p.c.). 20,20 — Actualitatea in economie. 20,40 — Uniţi în cuget şi-n simţiri. Emisiune de Smaranda Jelescu. 21.00 — Filmul românesc în serial. Un echipaj pentru Singapore. PremierăTV. Producţie a Casei de filme Unu (c). 21.50 — Copiii, trăinicia familiei, vigoarea naţiunii. 22.00 — Tezaur folcloric (p.c.). 22.20 — Telejurnal (p.c.). 22.30 — închiderea programului. INSTANTANEE Luminile pădurii... Fotó: SZÁSZ CAROL