Steaua Roşie, aprilie 1984 (Anul 35, nr. 78-102)

1984-04-01 / nr. 78

PAW­­A ? STEA­UA ROȘIE NEVOIA PERFECŢIONĂRII Tînărul cu care stau de vorbă, subinginerul Octavian Nistor, proiectant la I.U.P.S. Reghin, se numără printre specialiştii care, conştienţi de menirea lor, parti­cipă activ la promovarea noului. Nu ascunde faptul că este pasio­nat de munca lui. Cei care îl cu­nosc, începînd chiar cu directo­rul întreprinderii, îl consideră un „sufletist“ incorijibil, gata să se ia „la trîntă“ cu noi şi noi probleme, chiar dacă la început pare copleşit de­­ complexita­tea lor. Acum îl frămîntă, fireşte, dis­pozitivul pentru reglarea auto­mată a benzii, o inovaţie în curs de finalizare. Este vorba despre un dispozitiv de reglare perfec­ţionat, cu cîteva elemente origi­nale, pentru transportoarele cu bandă de oţel produse în între­prindere, al cărui prototip, testat cu cîteva luni în urmă, a dat bune rezultate. — Dispozitivul pe care l-am realizat, în colaborare cu ingi­nerul Alexandru Cueşdeanu, răs­punde unor nevoi stringente: perfecţionarea utilajelor pe care le producem, realizarea unor în­semnate economii valutare. Dis­pozitivele de reglare pentru transportoarele cu bandă de oţel destinate liniilor de fabricare a plăcilor aglomerate din lemn, e­­rau procurate, ca şi alte părţi componente ale acestor utilaje, din import. Ei bine, în cazul acestor dispozitive ne-am stră­duit să rezolvăm problema cu forţele proprii. La început ne-am gîndit doar cum s-ar putea re­duce uzura fizică relativ mare a tijelor vidia de la limitatoare­le electromecanice cu care sunt prevăzute dispozitivele din im­port. Apoi, treptat, s-au cristali­zat cîteva idei care au schimbat, ca să spun aşa, datele proble­mei. In cele din urmă am ajuns la acele elemente de inovaţie ca­re definesc dispozitivul conceput şi realizat de noi. — Care sînt aceste elemente? — Dispozitivul nostru are cî­teva componente electronice. In general, piesele care, în vechiul sistem, erau în cea mai mare măsură supuse uzurii fizice, au fost înlocuite cu piese cu comu­taţie statică. Vă pot spune că toate componentele sînt de fa­bricaţie românească. — Pînă s-au „cristalizat idei­le“, cu ce probleme v-aţi con­fruntat? — N-are rost să vă încarc me­moria cu amănunte. Am avut, fi­reşte, şi greutăţi, începînd chiar cu schema logică. Apoi, a trebuit să adaptăm, să modificăm par­ţial contorul de impulsuri cu preselecţie, potrivit cerinţelor dispozitivului nostru. Timpul de acţionare era, de pildă, prea lung, de peste o secundă. A tre­buit să-l reducem la circa un sfert de secundă. Au mai fost şi alte probleme. — In timpul testării, din cîte am aflat, dispozitvul s-a com­portat bine. — Testarea s-a făcut la C.P.L. Bacău. Prototipul nostru şi-a a­­testat calităţile. Asta nu înseam­nă că nu i se mai pot aduce perfecţionări. Trebuie să ţinem seama mereu de dificilul exa­men al practicii. Nevoia strin­gentă a perfecţionării, prezentă în toate sectoarele de activitate, ne pune în gardă împotriva ori­cărei automulţumiri. ST. NEKAMCKI­ ­Efib­ra- etalon ai constitute! Ce măsuri întreprindeţi pentru a îmbunătăţi activitatea de ocrotire a mamei şi copilului ? Pătrunsă de înaltă răspundere faţă de prezentul şi viitorul na­ţiunii noastre socialiste, cuvînta­­rea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Consiliului Sanitar Superior jalonează im­portantele răspunderi ale orga­nelor de partid, consiliilor popu­lare, ale unităţilor medicale şi întregului corp sanitar, ale orga­nizaţiilor obşteşti în direcţia în­făptuirii neabătute a politicii de­mografice, pentru creşterea na­talităţii, a sporului natural al populaţiei, a duratei medii de viaţă din ţara noastră. Plecînd de la aceste imperative esenţiale, am iniţiat ancheta de faţă. Ne-a răspuns pentru înce­put, tovarăşa Doina Dumitraş­­chievici, medic coordonator al dispensarului din Crăciuneşti: — Cadrele sanitare de la a­­ceastă unitate medicală pun ac­cent pe medicina preventivă. Pentru a o putea realiza la nive­lul cerinţelor, solicităm un spri­jin mai substanţial din partea comitetului comunal de partid, a consiliului popular, a organiza­ţiei comunale de femei, a depu­taţilor, a organizaţiei de Cruce Roşie, a întregii populaţii. A­vem, totuşi, probleme deosebite, şi trebuie să înţelegem că numai acţionînd toţi, rezultatele pot fi cele aşteptate. In ultimii ani am reuşit să obţinem rezultate bune în reducerea mortalităţii infan­tile, în depistarea precoce a gra­videlor, în ridicarea nivelului cunoştinţelor sanitare ale popu­laţiei. Considerăm, însă, că a­­vem încă multe de făcut. Ne re­vine obligaţia, tuturor factorilor răspunzători de la nivelul comu­nei, de a cultiva continuu, la toate familiile, la toţi cetăţenii, dragostea pentru copii. In prin­cipal, în vederea înfăptuirii spo­rului natural al populaţiei, noi ne-am propus să continuăm con­secvent acţiunea de depistare şi luare în evidenţă, în primele luni de sarcină, a femeilor gravide, urmărirea lor medicală corectă; apoi, preluarea noilor născuţi ieşiţi din maternitate să fie fă­cută în primele 24 de ore; vom organiza, de asemenea, acţiuni de educaţie sanitară în şcoli, urmărind cultivarea dragostei pentru familie, la tinerele fete. Temele: „Ce trebuie să cunoas­că o tînără căsătorită pentru a da naştere şi a creşte copii“, „Importanţa socială a creşterii natalităţii, sănătatea copilului, sarcini principale ale familiei“ — vor fi susţinute şi in organi­zaţiile de tineret, în organizaţii­le de femei; împreună cu cadre­le medicale de la Policlinica nr. 2 din Tîrgu-Mureş vom efectua acţiuni de examinare ginecolo­gică a femeilor; vom continua cursurile de „Şcoala mamei“. — Şi la Iernut — sublinia în intervenţia sa tovarăşul Szigethy László, medicul coordonator al dispensarului — Hotărîrea Co­mitetului Politic Executiv pri­vind înfăptuirea politicii demo­grafice a fost primită cu răs­pundere. Pe baza orientărilor a­­doptate, am întocmit un plan de măsuri privind îmbunătăţirea a­­sistenţei medicale acordate fe­meilor, reducerea avorturilor şi îmbunătăţirea indicatorilor de­mografici. Cunoscând faptul că descoperi­rea precoce a gravidelor nu es­te suficientă pentru creşterea na­talităţii — ci principalul lucru rămine urmărirea gravidelor in timpul sarcinii — am întărit me­todele de urmărire, conform in­dicaţiilor Ministerului Sănătăţii, îndeosebi a gravidelor cu risc obstetrical crescut şi educarea lor în ce priveşte regimul de viaţă, de alimentaţie, importan­ţa prezentării lor ritmice la con­sultaţiile prenatale sau dacă a­­par ceva simptome neobişnuite în timpul sarcinii. Totodată, am întărit activitatea şi la nivelul cabinetelor pentru copii, cu o „Zi de puericultură“, ocazie cu care, atît pentru gravide cit şi pentru mamele cu copii mici susţinem lecţii de „Şcoala ma­mei“. Munca noastră, în timp, a dat roade: în cursul anului tre­cut, am reuşit să obţinem îm­bunătăţiri pe linia natalităţii, depăşind numărul de naşteri, fa­ţă de 1982. Nu s-a înregistrat nici un avort provocat. Simţitor s-a îmbunătăţit şi activitatea ca­drelor medicale, pe linia educa­ţiei sanitare, ele susţinind 2.852 conferinţe, lecţii, convorbiri. MIHAI BOCAI 7? jv nm hJnh ia • In pepiniera Liceului silvic din Gurghiu sunt pregătiţi pen­tru consiliile populare din jude­­şul nostru 4.000 de puieţi de ta­lie mare din specii de înaltă va­loare economică şi peisagistică. Puieţii care întrec 1,50 m înălţi­me sunt din speciile: larice, pin galben, brad alb, molid, paltin de munte, nuc american, stejar roşu, plop euroamerican, frasin, lemn c­inesc. Puieţii pot fi li­vraţi imediat. • Veta Biriş, apreciata inter­pretă a cintecului popular tran­silvănean, va participa, împreu­nă cu Orchestra „Rapsodia Ro­mână“ din Bucureşti la Festiva­lul de folclor al ţărilor dunăre­ne de la Novisad din Iugoslavia, care va avea loc între 5—10 a­­prilie a.c. Ii dorim mult succes şi, desigur, un premiu. • Răspunzînd unor vechi do­leanţe ale locuitorilor din Tîr­­năveni şi Împrejurimi, Coopera­tiva meşteşugărească Tehnolemn din această localitate a deschis în str. Republicii nr. 40 un ate­lier de tocilărie pentru ascuţirea uneltelor de uz casnic. • Ansamblul artistic „Mure­şul“ prezintă spectacolul folclo­ric „Drag mi-e cîntecul şi jocul mureşean“, astăzi, ora 16, la Sîn­­mărtinul de Cimpie, iar la ora 19 în comuna Rîciu, își dă con­cursul solistul vocal Gheorghe Mureșan. ■ GALELE AMFITEATRU — manifestare prestigioasă, de înalt nivel valoric Convorbire cu CORNEL DUMITRIU, şef comisie la Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — Tirgu-Mureşul a fost, timp de opt zile gazda unei manifes­tări complexe politico-ideologice şi cultural-educative care s-a bu­curat de un deosebit succes. Da­­ţi-ne voie să felicităm cu acest prilej pe iniţiatorul şi organiza­torul deosebit de inspirat al „Galelor Amfiteatru“ — Consi­liul U.A.S.C.R.! — Vă mulţumim! Am dorit, intr-adevăr să realizăm o acţiu­ne reprezentativă pentru poten­ţialul mişcării cultural-artistice studenţeşti. Ea continuă tradiţia unei mai vechi manifestări, de prin 1978, „Amfiteatrul artelor“, o continuă, dar o amplifică pe măsura momentului de desfăşu­rare, devenind de data aceasta mult mai complexă şi mai diver­să şi propunîndu-şi să se realize­ze nu numai prin spectacole, ci să fundamenteze un dialog cu publicul, dialog axat pe teme de politică, cultură, artă, sport, ca­racterul de dezbatere al acţiuni­lor fiind caracteristica lor funda-* mentală. — Care este locul manifestă­rii, locul şi rolul său în viaţa cul­­tural-artistică studenţească? — Manifestarea se înscrie în şirul amplelor acţiuni din cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, se desfăşoară între ediţiile Festivalului artei şi crea­ţiei studenţeşti, avînd ca efect benefic continuitatea atît de ne­cesară în mişcarea noastră ar­tistică. La acţiuni participă in­terpreţi şi formaţii din mai mul­te centre universitare (de data aceasta Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Tîrgu-Mureş) oferindu-se astfel ocazia unui necesar, util şi continuu schimb de experienţă. Prima etapă s-a desfăşurat la Braşov, Cluj-Napoca şi Tîrgu- Mureş. Vor urma şi alte etape pe zone geografice, iar în vacan­ţe, etape de vară ce vor cuprin­de taberele studenţeşti. Intenţio­năm ca la sfîrşit de an să în­cheiem primul ciclu al manifes­tărilor cu o mare acţiune la Bucureşti, unde să reunim tot ce are mai valoros arta şi creaţia studenţească. Criteriul valorii a fost de asemenea cel care ne-a îndemnat să invităm în acest ca­dru şi personalităţi marcante a­­le vieţii culturale, artistice, pu­blicistice şi sportive din ţara noastră. De data aceasta a fost vorba de: Ion Voicu, Dumitru Fărcaş, Octavian Cotescu, Marin Sorescu, Theodor Mănescu, Ilie Ciurăscu, Cristian '­Popescu şi mulţi alţii. — Cum apreciaţi desfăşurarea manifestărilor la Tîrgu-Mureş? — Succesul a fost deplin, o confirmare a alegerii noastre ca Tîrgu-Mureşul să inaugureze se­ria „Galelor“. Am primit un spri­jin deosebit de eficient din par­tea organelor locale de partid, din partea Comitetului judeţean U.T.C., din partea întreprinderii cinematografice judeţene, din partea Teatrului Naţional şi a Institutului de teatru, din partea Consiliului A.S.C. dir. centrul dumneavoastră universitar, din partea presei locale. Tuturor le mulţumim cu căldură! ION MOISESCU De la stingă la dreapta: Theodor Mănescu, Ileana Bergogea, Mihai Vasiliu, Octavian Cotescu, Marin Sorescu, Virgil Brădă­­ţeanu. Foto: HORIA BUZAŞU CALENDAR Duminică 1 aprilie Soarele răsare la ora 6,56; apune la ora 19,43. Zile trecute 92, zile răma­se 274. CINEMA DUMINICA, 1 APRILIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Cecilia (se­riile I şi II). Unirea: Cîntece pe rouă. Progresul: Atenţie la gafe. Se­lect: Mihai Viteazul (seriile I-II). Fla­căra: Zică ce vor zice. SIGHIŞOARA — Lumina: Lovind o pasăre de pradă. REGHIN — Patria: Secretul cifrului. TIRNAVENI — Melodia: Nea Mărin miliardar. LUDUȘ — Flacăra: Aface­rea Pigot. SOVATA — Doina: O le­bădă Iarna. Muncitoresc: Șatra. SĂRMAȘU — Popular: Un su­ris în plină vară. IERNUT — Lumina: Pe malul sting al Dunării albastre. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Vraciul. FÎNTÎNELE — Patria: Nea Mărin miliardar. MIER­CUREA NIRAJULUI - Ni­vajul: Pe malul stins­ al Dunării albastre. LUNI, 2 APRILIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Secretul lui Bachus. Unirea: Cecilia (seriile I—II). Progresul: Aleargă cu mine. Select: Relaţii de familie. Flacăra: Atenţie la gafe. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Călătorul cu cătuşe. REGHIN — Patria: Pierdut printre cei vii. TIRNAVENI — Melodia: Pagini de manuscris. LUDUȘ — Flacăra: Șeriful din Tennesse. SOVATA — Doina: Oglinda spartă. Muncitoresc: Aici zo­rile sunt din nou liniştite. SARMASU — Ponular: Galbenul nu este numai culoarea soarelui. IERNUT — Lumi­na: Arbuştii. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Amendament la le­gea siguranţei statului. FÎNTÎNELE — Patria: Al şaselea. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: Elvis. TEATRU * TEATRUL NATIONAL, azi. ora 10: Nu ucideţi caii verzi; ora 19.30: Viaţa e ca un vagon?; luni, ora 19.30: Ca­feneaua amintirilor (secţia maghiară). TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 APRILIE 8,30 — Telescoală. 9,00 —■ Almanahul familiei. 9,30 — De strajă patriei. In întîmpinarea aniversării măreţului act istoric de la 23 August 1944. 10,00 — Muzica pentru toti. 10,30 — Viaţa sa­tului­­(p.c.). 11,45 — Lumea copiilor. 12,30 — Telefilmoteca de ghiozdan: Arabela — episodul 5 (c). 13,00 — Al­bum duminical (p.c.). 17,00 — Tele­sport. Fotbal: Sportul studenţesc — Politehnica Iaşi, din campionatul na­tional divizia A. Transmisiune direc­tă. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Te­lejurnal (p.c.). Sport. 19,20 — Ciita­­rea României (c). 19,55 — Telecinema­­teca. 21,35 — Bijuterii muzicale 21,50 — Telejurnal. Sport (p.c.). LUNI, 2 APRILIE 20,00 — Telejurnal (p.c.). 20,20 — Actualitatea in economie. 20,40 — Uniţi în cuget şi-n simţiri. Emisiune de Smaranda Jelescu. 21.00 — Filmul românesc în serial. Un echipaj pen­tru Singapore. Premieră­­TV. Produc­ţie a Casei de filme Unu (c). 21.50 — Copiii, trăinicia familiei, vigoarea na­ţiunii. 22.00 — Tezaur folcloric (p.c.). 22.20 — Telejurnal (p.c.). 22.30 — în­chiderea programului. INSTANTANEE Luminile pădurii... Fotó: SZÁSZ CAROL

Next