Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)
1984-05-01 / nr. 103
* STEAUA ROȘIE PAGINA 3 PRIMĂVARA ȚĂRII, ÎN ANUL 40 AL PRIMĂVERII NOASTRE înfăptuirile noastre, omagiu sărbătorii muncii Sărbătorii muncii — faptele noastre de muncă cele mai de preţ, aceasta este deviza sub care făuritorii de bunuri materiale de la Combinatul chimic din Tîrnăveni au desfăşurat întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Iată, faptele de muncă măreţe nu s-au lăsat aşteptate. Carbidarii, colectivul cu cea mai veche tradiţie muncitorească au transformat luna aprilie intr-o perioadă de muncă susţinută, înscriind, zi de zi, recorduri în activitatea de producţie. Zilele premergătoare marelui eveniment au marcat începutul bătăliei pentru recuperarea rămînerilor în urmă atît la producţie cît şi la export. Este o luptă grea cu timpul, cu sarcinile mari, dar carbidarii, oameni deosebit de harnici şi cu o vastă experienţă, le-au prevăzut pe toate şi au învins. Apreciindu-le realizările se poate spune că bilanţul muncii din luna aprilie este deosebit. In acest interval de timp s-au produs peste prevederile de plan 3.000 tone carbid, recuperîndu-se un sfert din rămînerile în urmă din iarnă. Cele 3.000 de tone de carbid realizate suplimentar, împreună cu alte 1.500 tone bicromat vor asigura depăşirea cu 13 milioane lei a planului de export al combinatului pe luna aprilie. Nimic nu poate fi mai tonifiant, mai dătător de satisfacţii, pentru noi carbidarii decit această minunată izbîndă a noastră, un adevărat omagiu fierbinte adus sărbătorii muncii, ne spune şeful de formaţie, maistrul Dumitru Popa, unul dintre cei mai buni specialişti ai secţiei. Succesul nostru de acum constituie de fapt începutul unui şir de realizări cu care vom întîmpina cele două mari evenimente din viaţa poporului şi a partidului, aniversarea a 40 de ani de la înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al partidului. In lunile care urmează atît carbidarii cît şi cei de la bicromat vor înscrie în bilanţul activităţii lor noi şi importante fapte de muncă. Cu un spor lunar de producţie de peste 13 milioane lei, cu destinaţia export, angajament ferm al acestor colective, vor reuşi ca pînă la finele lunii iunie să asigure o bază trainică îndeplinirii planului de livrări pe piaţa externă pe întregul an 1984. Din mulţimea realizărilor de prestigiu obţinute în cinstea zilei de 1 Mai la întreprinderea „Nicovala" din Sighişoara se detaşează faptele de muncă ale unui tînăr colectiv de specialişti din cadrul atelierului de proiectare condus de ing. Viorel Blaga. Imbinînd elanul tineresc cu dorinţa nestrămutată de afirmare pe planul creaţiei inginereşti, cei 10 tineri, în frunte cu Alexandru Pîncă au dat viaţă unui proiect, iar apoi, cu sprijinul celorlalte ateliere, au realizat un utilaj deosebit de complex — carda pentru recondiţionarea materialului recuperabil din produsele de lînă. Realizările acestui tînăr colectiv de proiectanţi din care fac parte ing. Gheorghe Sabău, subinginerul Ioan Denghel, inginerul Marcel Alexandru şi proiectantul Horea Lascu sînt cu atît mai valoroase cu cît ele vizează eliminarea importului pentru acest utilaj, punerea la punct a unor tehnologii româneşti pentru viitoarele capacităţi industriale de prelucrare a materialelor recuperabile. — Este minunat ca, tînăr fiind, să te poţi bucura de o asemenea creaţie tehnică, ne relatează inginerul Alexandru Pîncă, care, în anul al 3-lea de producţie, a devenit şef de colectiv pentru realizarea unui asemenea utilaj. Reuşita de astăzi, pe care noi toţi o închinăm zilei de 1 Mai, înseamnă nu numai un bun certificat de atestare, ci şi începutul într-o muncă dificilă, dar atît de plină de satisfacţii cum este inovaţia tehnică. După ce în scurt timp vom finaliza toate cele trei variante ale acestei carde colectivul nostru şi-a propus ca in întîmpinarea celor două mari evenimente să treacă la modernizarea tuturor cardelor mai vechi din întreprindere, pentru a se asigura sporirea cu 80 la sută a productivităţii muncii în acest important sector de activitate. I.CTS MAS Angajament şi faptă muncitorească Intr-o atmosferă de puternică emulaţie şi angajare creatoare, colectivul întreprinderii chimice „Prodcomplex“ întîmpină cu noi şi remarcabile fapte de muncă apropiata aniversare a patru decenii de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi Congresul al XIII-lea al partidului. Antrenaţi în ampla întrecere socialistă, oamenii muncii de aici raportează, prin cuvîntul inginerului Gediu Ştefan, directorul întreprinderii, importante realizări în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe 1984. — Așadar, tovarăşe director. In clasificarea publicată de presa centrală colectivul întreprinderii se situează, pe baza rezultatelor din trimestrul I, pe locul II în întrecerea socialistă pe ramură. — Ne bucură nespus de mult acest loc, dar trebuie să adaug imediat că el ne şi obligă, întrucît posibilităţile şi capacitatea colectivului le estimăm pentru un loc mai de frunte. Doresc să arăt că atît pe trimestrul I, cît şi pe 4 luni am obţinut rezultate bune, îndeplinind înainte de termen planul perioadei. In aprilie, prin cele 2 milioane lei suplimentar la producţia marfă, am ridicat la 8 milioane lei producţia peste plan pe 4 luni. Raportăm că în cinstea sărbătorii muncii am realizat în plus 80 tone articole tehnice din cauciuc, 70 tone utilaje tehnologice pentru chimie, piese de schimb în valoare de 4 milioane lei, articole electrotehnice, ţesături tip bumbac, borcane pentru conserve etc. Urmărind cu perseverenţă şi răspundere înfăptuirea măsurilor de creştere a productivităţii muncii, de utilizare deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, de valorificare a noi iniţiative muncitoreşti şi soluţii tehnologice — generate de nestinsul spirit creator al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri — am reuşit să realizăm, cea mai mare parte a sporului de producţie amintit prin creşterea cu 700 lei/lucrător a productivităţii muncii. — Din datele statistice rezultă că vă situaţi printre unităţile cu planul îndeplinit la export. — Acest indicator fiind un obiectiv al întrecerii socialiste, un criteriu al sistemului de muncă în acord global, urmăririi şi în M. bardaşanu (Continuare în pag. a 4-a) Pentru belşugul ogoarelor Lucrătorii ogoarelor mureşene, în frunte cu comuniştii, hotărîţi să întîmpine măreaţa sărbătoare de Intîi Mai din acest al 40-lea an al libertăţii noastre cu realizări cît mai bune în muncă, au acţionat în această primăvară mai uniţi ca oricînd, cu toată dăruirea şi răspunderea pentru a da viaţă indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind obţinerea unor producţii record în agricultură. Şi strădaniile lor au fost încununate de succes, judeţul nostru înscriindu-se printre primele din ţară care au încheiat însămînţarea culturilor de primăvară şi nu oricum, ci în condiţii de calitate dintre cele mai bune, punînd baze trainice recoltei viitoare. Anul 1984, pe care cu nădejdi îndreptăţite l-am numit anul producţiilor record, cheamă acum pe toţi oamenii muncii din agricultură, mecanizatori, cooperatori, specialişti, pe toţi locuitorii satelor, să acţioneze în continuare cu aceeaşi hotărîre la întreţinerea culturilor, pentru a continua marea bătălie începută şi a face prin priceperea şi hărnicia fiecăruia ca ogoarele mureşene să rodească din plin. In toate unităţile lucrătorii ogoarelor şi-n special mecanizatorii, pentru că a fost campania lor, au muncit din zori în noapte, hotărîţi să se încadreze cu lucrările primăverii în perioada optimă, hotărîre devenită, prin efortul şi contribuţia fiecăruia, realitate. Directorul Trustului S.M.A. Mureş, ing. Ştefan Tolcer, ne spunea că favorizaţi şi de timp au făcut cea mai scurtă campanie de primăvară. Au fost însămînţate în epoca întîi 34.500 ha de teren cu sfeclă de zahăr, ovăz, vi, cartofi, plante de nutreţ şi alte culturi, trecîndu-se apoi fără nici un răgaz la semănatul celor peste 55.000 ha de porumb boabe, lucrări realizate şi finalizate mai devreme ca oricînd. Aceste rezultate semnificative din munca oamenilor de pe ogoare au la bază înainte de toate, aşa după cum ne arăta interlocutorul, o, temeinică activitate organizatorică, o bună pregătire a mecanizatorilor şi utilajelor. Peste tot mecanizatorii s-au străduit să răspundă cît mai bine sarcinilor încredinţate, dar in mod deosebit s-au evidenţiat prin operativitate, calitate şi organizare cei din unităţile S.M.A. Iernut, Sărmaşu, Rîciu, Ungheni, Zau de Cîmpie, Luduş şi alţii, fiind primii care au încheiat însămînţarea culturilor de primăvară. In paralel, au fost erbicidate şi mari suprafeţe de grîu şi orz, iar la sfeclă, in şi cînepă s-au aplicat tratamente împotriva dăunătorilor, asigurînd condiţii optime de dezvoltare a plantelor. Nici de această dată n-au rămas mai prejos, aşa cum arătam, mecanizatorii din unităţile statornic fruntaşe ale judeţului, care, printr-o activitate asiduă s-au numărat printre primii la executarea însămînţărilor. Mecanizatorii din cadrul consiliului agroindustrial Sărmaşu au însămînţat 1.430 ha de sfeclă de zahăr şi 2.778 ha de porumb boabe, cei din Iernut — 900 ha de sfeclă şi 2.444 ha de porumb, iar cei din Riciu — 1.250 ha de sfeclă şi 2.284 ha cu porumb boabe. Mecanizatorii Vasile şi Simion Duma, Vasile Toma, Mihail Bejan, Şeuban Iulian şi alţii de la C.A.P. Şăulia sau alţii şi alţii de la Sărmaşu, Răzoare, Iernut, Cuci, Bogata, Rîciu, Sînmărtin, Zau, Gorneşti, Tîrnăveni, Găneşti, Crăciuneşti, Mureşeni, Nazna şi din alte localităţi, au făcut dovada înaltei lor răspunderi pentru recolta acestui an. Preşedintele Gheorghe Duma şi inginerul şef Alexandru Bărbat, de la C.A.P. Şăulia, şi mulţi alţii ca ei au fost mereu pe fluxul tehnologic pentru a asigura calitate superioară lucrărilor, pentru a asigura condiţiile necesare realizării a 10.000 kg porumb ştiuleţi la hectar pe cele 500 ha cultivate cu porumb, angajament luat în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru de anul trecut. Realizările de pînă acum, felul în care s-a muncit, denotă că avem în agricultura judeţului oameni cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, gata oricînd să-şi facă datoria cu cinste şi eroism pentru belşugul ogoarelor, pentru pîinea ţării. VASILE ORZA în unitate şi frăţie (Urmare din pag. I) le fabricăm. Iar bătălia caităţii rămîne comandamentul nostru zilnic. încă de anul trecut, consiliul oamenilor muncii a întocmit un plan care să asigure pregătirea profesională mai bună a oamenilor muncii. De asemenea, avem constant în centrul atenţiei rezolvarea operativă a problemelor economice, tehnice de modernizare, dezvoltare şi utilizare a capacităţilor de producţie, a resurselor materiale, în crearea unor condiţii mai bune de lucru. Se spune, pe bună dreptate, că viitorul aparţine celor care ştiu să valorifice mai bine resursele umane ale întreprinderii, prin conştientizarea fiecărui om asupra răspunderii ce-i revine în sistemul autoconducerii. Aşa vom milita şi noi în continuare. — Dezvoltarea oraşului Tîrnăveni — spunea într-o intervenţie tovarăşul dr. Alexandru Deac, medicul-director al Spitalului orăşenesc — a fost şi rămine una armonioasă. Edificiilor economice, edilitare, culturale li se adaugă cu necesitate cele sociale. Am să mă refer la cîteva din sectorul în care îmi desfăşor activitatea, la rezultatele ce le avem. Vechiul spital dispunea de trei secţii de bază, iar acum a ajuns la 10 secţii de specialitate, cu peste 1.000 de paturi. încadrarea unităţilor cu personal medico-sanitar s-a îmbunătăţit: de la 9 cadre medicale şi 16 cadre medii sanitare, în 1945, s-a ajuns astăzi la peste 90 de cadre cu pregătire superioară şi peste 350 cadre medii sanitare. Diversificarea asistenţei medicale de specialitate ambulatorie şi în secţii de spital a început cu înfiinţarea unui mare număr de secţii de spital, a unei Policlinici orăşeneşti, iar în ultimii ani am extins şi dotat aceste unităţi la cerinţele asistenţei medicale moderne. In reţeaua de ocrotire a mamei şi copilului, din spital şi teritoriu, s-au înregistrat cele mai spectaculoase realizări. Mortalitatea infantilă a scăzut sub 15 la mie, indicator care situează spitalul nostru printre cele mai eficiente unităţi din ţară. La diversitatea şi densitatea laturilor de preocupare, la continuitatea activităţilor de educaţie pentru sănătate am adus şi aducem lumina calităţilor de conştiinţă, căldura omeniei, profesională, dar mai ales angajarea unanimă că vom face totul pentru a veghea la sănătatea semenilor noştri, care trudesc pentru pîinea noastră şi a copiilor noştri. Pentru ei am ţinut întotdeauna deschise uşile accesibilităţii, pentru ei şi cu ei am trăit bucuria împlinirii familiei, cu ei ne-am desfătat şi am simţit bucuria animaţia şi zburdălnicia copiilor. Grija permanentă a partidului pentru asigurarea corespunzătoare a bazei tehnico-materiale sanitare, precum şi caracterul ştiinţific al politicii partidului nostru au contribuit nemijlocit la saltul calitativ al asistenţei medicale şi în unitatea noastră, încrezători în ceea ce ne oferă viitorul, muncim alături de toţi acei care, prin activitatea lor — chimişti, sticlari, ceramişti, lemnari, muncitori ai ogoarelor — plămădesc aici, pe Tîrnava Mică, belşugul nostru anual. — Vitalitatea economică, ca să zic aşa, a localităţii noastre — arăta tovarăşa Csibi Ileana, secretara comitetului comunal de partid, primarul comunei Fîntînele — a început cînd termocentrala de aici a început să furnizeze sistemului energetic naţional primele cantităţi de energie electrică. Dar ea s-a amplificat, datorită şi muncii oamenilor de pe ogoare, din cele trei cooperative agricole, cît şi dezvoltării serviciilor. Nu demult, am încheiat lucrările la noua hală de tîmplărie, unitate a cooperaţiei de consum, care şi-a creat un renume chiar pe plan extern, prin produsele de mobilă ce le fabrică. Producţia ei anuală se ridică la peste 400.000 de lei Preocupările oamenilor sînt multiple: în cadrul adunărilor cetăţeneşti am hotărît să revitalizăm o veche tradiţie a noastră, aceea a creşterii animalelor. Am hotărît ca fiecare gospodărie să crească un porc, 15 găini, 20 pui pentru carne, raţe, gîşte, iepuri. Exemplul oferit de Varga Karoly, Urszuly Iosif, Ravasz Radu, Ioan Cotuş, Hanko Arpad, Reday Pali sa. sunt sigură că va fi urmat şi de alţii, conştienţi fiind că efortul propriu este primul care aduce bunăstare. — Şi comuna noastră — ne-a spus tovarăşa Reidel Matilda, vicepreşedintă a biroului executiv al Consiliului popular comunal Daneş — a cunoscut împlinirile unor ani rodnici. Munca oamenilor de pe meleagurile de sud ale judeţului — români şi germani — a conferit localităţii liniile modernităţii, ale unei activităţi economice intense. Munca din cooperativele agricole de producţie, din cele 18 secţii pentru prestări servicii, din unităţile micii industrii, din şantierele comunale îmbogăţeşte zestrea noastră comună, bunăstarea fiecăruia în parte. Avem mari sarcini şi în anul acesta. Dar cu oameni harnici ca Maria Gînfălean, Marian Titi, Ioan Jelaru, Nicolae Moldovan, Reul Tomas, Aurora Pruneanu, Ludwig Gheorghe, Gheorghe Gavrilă, sau mai tinerii Marin Covaci, Nicolae Lazăr, Ioan Gheaja, Tocaci Adrian, Constantin Covaci, Ion Olah ş.a. suntem siguri că le vom îndeplini, aducîndu-ne contribuţia la împlinirile judeţului, ale patriei noastre comune, libere şi independente. -