Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)

1984-05-01 / nr. 103

* STEAUA ROȘIE PAGINA 3 PRIMĂVARA ȚĂRII, ÎN ANUL 40 AL PRIMĂVERII NOASTRE înfăptuirile noastre, omagiu sărbătorii muncii Sărbătorii muncii — faptele noastre de muncă cele mai de preţ, aceasta este deviza sub ca­re făuritorii de bunuri mate­riale de la Combinatul chimic din Tîrnăveni au desfăşurat în­trecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Iată, faptele de mun­că măreţe nu s-au lăsat aştepta­te. Carbidarii, colectivul cu cea mai veche tradiţie muncitoreas­că au transformat luna apri­lie intr-o perioadă de muncă sus­ţinută, înscriind, zi de zi, recor­duri în activitatea de producţie. Zilele premergătoare marelui e­­veniment au marcat începutul bătăliei pentru recuperarea ră­­m­înerilor în urmă atît la pro­ducţie cît şi la export. Este o luptă grea cu timpul, cu sarci­nile mari, dar carbidarii, oa­meni deosebit de harnici şi cu o vastă experienţă, le-au prevă­zut pe toate şi au învins. Apreciindu-le realizările se poate spune că bilanţul muncii din luna aprilie este deosebit. In acest interval de timp s-au pro­dus peste prevederile de plan 3.000 tone carbid, recuperîndu-se un sfert din rămînerile în urmă din iarnă. Cele 3.000 de tone de carbid realizate suplimentar, îm­preună cu alte 1.500 tone bicro­­mat vor asigura depăşirea cu 13 milioane lei a planului de ex­port al combinatului pe luna aprilie.­­ Nimic nu poate fi mai toni­fiant, mai dătător de satisfacţii, pentru noi carbidarii decit aceas­tă minunată izbîndă a noastră, un adevărat omagiu fierbinte a­­dus sărbătorii muncii, ne spune şeful de formaţie, maistrul Du­mitru Popa, unul dintre cei mai buni specialişti ai secţiei. Suc­cesul nostru de acum constituie de fapt începutul unui şir de realizări cu care vom întîmpina cele două mari evenimente din viaţa poporului şi a partidului, aniversarea a 40 de ani de la în­făptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al partidului. In lunile care urmează atît carbidarii cît şi cei de la bicro­­mat vor înscrie în bilanţul acti­vităţii lor noi şi importante fap­te de muncă. Cu un spor lunar de producţie de peste 13 milioa­ne lei, cu destinaţia export, an­gajament ferm al acestor colec­tive, vor reuşi ca pînă la finele lunii iunie să asigure o bază trainică îndeplinirii planului de livrări pe piaţa externă pe în­tregul an 1984. Din mulţimea realizărilor de prestigiu obţinute în cinstea zi­lei de 1 Mai la întreprinderea „Nicovala" din Sighişoara se de­taşează faptele de muncă ale u­­nui tînăr colectiv de specialişti din cadrul atelierului de proiec­tare condus de ing. Viorel Bla­­ga. Imbinînd elanul tineresc cu dorinţa nestrămutată de afirma­re pe planul creaţiei inginereşti, cei 10 tineri­, în frunte cu Alexandru Pîncă au dat viaţă unui proiect, iar apoi, cu spriji­nul celorlalte ateliere, au reali­zat un utilaj deosebit de com­plex — carda pentru recondiţio­­narea materialului recuperabil din produsele de lînă. Realizări­le acestui tînăr colectiv de pro­iectanţi din care fac parte ing. Gheorghe Sabău, subinginerul Ioan Denghel, inginerul Marcel Alexandru şi proiectantul Horea Lascu sînt cu atît mai valoroase cu cît ele vizează eliminarea im­portului pentru acest utilaj, pu­nerea la punct a unor tehnolo­gii româneşti pentru viitoarele capacităţi industriale de prelu­crare a materialelor recupera­bile. — Este minunat ca, tînăr fiind, să te poţi bucura de o aseme­nea creaţie tehnică, ne relatează inginerul Alexandru Pîncă, ca­re, în anul al 3-lea de producţie, a devenit şef de colectiv pentru realizarea unui asemenea utilaj. Reuşita de astăzi, pe care noi toţi o închinăm zilei de 1 Mai, înseamnă nu numai un bun cer­tificat de atestare, ci şi începu­tul într-o muncă dificilă, dar a­­tît de plină de satisfacţii cum este inovaţia tehnică. După ce în scurt timp vom finaliza toate ce­le trei variante ale acestei car­­de colectivul nostru şi-a pro­pus ca in întîmpinarea celor do­uă mari evenimente să treacă la modernizarea tuturor cardelor mai vechi din întreprindere, pentru a se asigura sporirea cu 80 la sută a productivităţii mun­cii în acest important sector de activitate. I.­CTS MAS Angajament şi faptă muncitorească Intr-o atmosferă de puternică emulaţie şi angajare creatoare, colectivul întreprinderii chimice „Prodcomplex“ întîmpină cu noi şi remarcabile fapte de muncă a­­propiata aniversare a patru de­cenii de la revoluţia de elibera­re socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi Congresul al XIII-lea al partidului. Antrenaţi în ampla întrecere socialistă, oa­menii muncii de aici raportează, prin cuvîntul inginerului Gediu Ştefan, directorul întreprinderii, importante realizări în îndeplini­rea și depășirea sarcinilor de plan pe 1984. — Așadar, tovarăşe director. In clasificarea publicată de presa centrală colectivul întreprinderii se situează, pe baza rezultatelor din trimestrul I, pe locul II în întrecerea socialistă pe ramură. — Ne bucură nespus de mult acest loc, dar trebuie să adaug imediat că el ne şi obligă, în­­trucît posibilităţile şi capacita­tea colectivului le estimăm pen­tru un loc mai de frunte. Doresc să arăt că atît pe trimestrul I, cît şi pe 4 luni am obţinut re­zultate bune, îndeplinind înainte de termen planul perioadei. In aprilie, prin cele 2 milioane lei suplimentar la producţia mar­fă, am ridicat la 8 milioane lei producţia peste plan pe 4 luni. Raportăm că în cinstea sărbăto­rii muncii am realizat în plus 80 tone articole tehnice din cau­ciuc, 70 tone utilaje tehnologice pentru chimie, piese de schimb în valoare de 4 milioane lei, ar­ticole electrotehnice, ţesături tip bumbac, borcane pentru conserve etc. Urmărind cu perseverenţă şi răspundere înfăptuirea măsu­rilor de creştere a productivită­ţii muncii, de utilizare deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, de valorifica­re a noi iniţiative muncitoreşti şi soluţii tehnologice — generate de nestinsul spirit creator al muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor noştri — am reuşit să realizăm, cea mai mare parte a sporului de producţie amintit prin creşterea cu 700 lei/lucrător a productivităţii muncii. — Din datele statistice rezultă că vă situaţi printre unităţile cu planul îndeplinit la export. — Acest indicator fiind un o­­biectiv al întrecerii socialiste, un criteriu al sistemului de muncă în acord global, urmăririi şi în­ M. barda­şanu (Continuare în pag. a 4-a) Pentru belşugul ogoarelor Lucrătorii ogoarelor mureşene, în frunte cu comuniştii, hotărîţi să întîmpine măreaţa sărbătoare de Intîi Mai din acest al 40-lea an al libertăţii noastre cu rea­lizări cît mai bune în muncă, au acţionat în această primăvară mai uniţi ca oricînd, cu toată dăruirea şi răspunderea pentru a da viaţă indicaţiilor şi orientări­lor secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind obţinerea unor producţii record în agricultură. Şi străda­niile lor au fost încununate de succes, judeţul nostru înscriin­­du-se printre primele din ţară care au încheiat însămînţarea culturilor de primăvară şi nu oricum, ci în condiţii de calitate dintre cele mai bune, punînd ba­ze trainice recoltei viitoare. A­­nul 1984, pe care cu nădejdi în­dreptăţite l-am numit anul pro­ducţiilor record, cheamă acum pe toţi oamenii muncii din a­­gricultură, mecanizatori, coope­ratori, specialişti, pe toţi locuito­rii satelor, să acţioneze în con­tinuare cu aceeaşi hotărîre la întreţinerea culturilor, pentru a continua marea bătălie începu­tă şi a face prin priceperea şi hărnicia fiecăruia ca ogoarele mureşene să rodească din plin. In toate unităţile lucrătorii o­­goarelor şi-n special mecanizato­rii, pentru că a fost campania lor, au muncit din zori în noap­te, hotărîţi să se încadreze cu lucrările primăverii în perioada optimă, hotărîre devenită, prin efortul şi contribuţia fiecăruia, realitate. Directorul Trustului S.M.A. Mureş, ing. Ştefan Tol­­cer, ne spunea că favorizaţi şi de timp au făcut cea mai scurtă campanie de primăvară. Au fost însămînţate în epoca întîi 34.500 ha de teren cu sfeclă de zahăr, ovăz, vi, cartofi, plante de nu­treţ şi alte culturi, trecîndu-se apoi fără nici un răgaz la semă­natul celor peste 55.000 ha de porumb boabe, lucrări realizate şi finalizate mai devreme ca ori­cînd. Aceste rezultate semnifica­tive din munca oamenilor de pe ogoare au la bază înainte de toa­te­, aşa după cum ne arăta inter­locutorul, o, temeinică activitate organizatorică, o bună pregătire a mecanizatorilor şi utilajelor. Peste tot mecanizatorii s-au străduit să răspundă cît mai bi­ne sarcinilor încredinţate, dar in mod deosebit s-au evidenţiat prin operativitate, calitate şi organi­zare cei din unităţile S.M.A. Ier­­nut, Sărmaşu, Rîciu, Ungheni, Zau de Cîmpie, Luduş şi alţii, fiind primii care au încheiat în­sămînţarea culturilor de primă­vară. In paralel, au fost erbici­­date şi mari suprafeţe de grîu şi orz, iar la sfeclă, in şi cîne­­pă s-au aplicat tratamente împo­triva dăunătorilor, asigurînd con­diţii optime de dezvoltare a plantelor. Nici de această dată n-au ră­­mas mai prejos, aşa cum arătam, mecanizatorii din unităţile stator­nic fruntaşe ale judeţului, care, printr-o activitate asiduă s-au numărat printre primii la execu­tarea însămînţărilor. Mecanizato­rii din cadrul consiliului agroin­dustrial Sărmaşu au însămînţat 1.430 ha de sfeclă de zahăr şi 2.778 ha de porumb boabe, cei din Iernut — 900 ha de sfeclă şi 2.444 ha de porumb, iar cei din Riciu — 1.250 ha de sfeclă şi 2.284 ha cu porumb boabe. Mecaniza­torii Vasile şi Simion Duma, Va­sile Toma, Mihail Bejan, Şeub­an Iulian şi alţii de la C.A.P. Şău­­lia sau alţii şi alţii de la Săr­maşu, Răzoare, Iernut, Cuci, Bo­gata, Rîciu, Sînmărtin, Zau, Gor­­neşti, Tîrnăveni, Găneşti, Cră­­ciuneşti, Mureşeni, Nazna şi din alte localităţi, au făcut dovada înaltei lor răspunderi pentru recolta acestui an. Pre­şedintele Gheorghe Duma şi inginerul şef Alexandru Băr­bat, de la C.A.P. Şăulia, şi mulţi alţii ca ei au fost mereu pe fluxul tehnologic pentru a a­­sigura calitate superioară lucră­rilor, pentru a asigura condiţiile necesare realizării a 10.000 kg porumb ştiuleţi la hectar pe cele 500 ha cultivate cu porumb, an­gajament luat în faţa secretaru­lui general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cu prile­jul vizitei de lucru de anul tre­cut. Realizările de pînă acum, felul în care s-a muncit, denotă că avem în agricultura judeţului oameni cu o înaltă conştiinţă re­voluţionară, gata oricînd să-şi facă datoria cu cinste şi eroism pentru belşugul ogoarelor, pen­tru pîinea ţării. VASILE ORZA în unitate şi frăţie (Urmare din pag. I) le fabricăm. Iar bătălia ca­­ităţii rămîne comandamentul nostru zilnic. încă de anul tre­cut, consiliul oamenilor muncii a întocmit un plan care să asigure pregătirea profesională mai bu­nă a oamenilor muncii. De ase­menea, avem constant în centrul atenţiei rezolvarea operativă a problemelor economice, tehnice de modernizare, dezvoltare şi u­­tilizare a capacităţilor de pro­ducţie, a resurselor materiale, în crearea unor condiţii mai bune de lucru. Se spune, pe bună dreptate, că viitorul aparţine celor care ştiu să valorifice mai bine resursele umane ale întreprinderii, prin conştientizarea fiecărui om asu­pra răspunderii ce-i revine în sistemul autoconducerii. Aşa vom milita şi noi în continuare. — Dezvoltarea oraşului Tîrnă­­veni — spunea într-o intervenţie tovarăşul dr. Alexandru Deac, medicul-director al Spitalului o­­răşenesc — a fost şi rămine una armonioasă. Edificiilor economi­ce, edilitare, culturale li se a­daugă cu necesitate cele sociale. Am să mă refer la cîteva din sectorul în care îmi desfăşor ac­tivitatea, la rezultatele ce le a­­vem. Vechiul spital dispunea de trei secţii de bază, iar acum a ajuns la 10 secţii de specialitate, cu peste 1.000 de paturi. încadra­rea unităţilor cu personal medi­­co-sanitar s-a îmbunătăţit: de la 9 cadre medicale şi 16 cadre me­dii sanitare, în 1945, s-a ajuns astăzi la peste 90 de cadre cu pregătire superioară şi peste 350 cadre medii sanitare. Diversifi­carea asistenţei medicale de spe­cialitate ambulatorie şi în secţii de spital a început cu înfiinţa­rea unui mare număr de secţii de spital, a unei Policlinici oră­şeneşti, iar în ultimii ani am extins şi dotat aceste unităţi la cerinţele asistenţei medicale mo­derne. In reţeaua de ocrotire a mamei şi copilului, din spital şi teritoriu, s-au înregistrat cele mai spectaculoase realizări. Mor­talitatea infantilă a scăzut sub 15 la mie, indicator care situează spitalul nostru printre cele mai eficiente unităţi din ţară. La di­versitatea şi densitatea laturilor de preocupare, la continuitatea activităţilor de educaţie pentru sănătate am adus şi aducem lu­mina calităţilor de conştiinţă, căldura omeniei, profesională, dar mai ales angajarea unanimă că vom face totul pentru a ve­ghea la sănătatea semenilor noş­tri, care trudesc pentru pîinea noastră şi a­ copiilor noştri. Pen­tru ei am ţinut întotdeauna des­chise uşile accesibilităţii, pentru ei şi cu ei am trăit bucuria îm­plinirii familiei, cu ei ne-am des­fătat şi am simţit bucuria ani­maţia şi zburdălnicia copiilor. Grija permanentă a partidului pentru asigurarea corespunzătoa­re a bazei tehnico-materiale sa­nitare, precum şi caracterul şti­inţific al politicii partidului nos­tru au contribuit nemijlocit la saltul calitativ al asistenţei me­dicale şi în unitatea noastră, în­crezători în ceea ce ne oferă vii­torul, muncim alături de toţi a­­cei care, prin activitatea lor — chimişti, sticlari, ceramişti, lem­nari, muncitori ai ogoarelor — plămădesc aici, pe Tîrnava Mi­că, belşugul nostru anual. — Vitalitatea economică, ca să zic aşa, a localităţii noastre — arăta tovarăşa Csi­bi Ileana, se­cretara comitetului comunal de partid, primarul comunei Fîntî­­nele — a început cînd termocen­trala de aici a început să furni­zeze sistemului energetic naţio­nal primele cantităţi de energie electrică. Dar ea s-a amplificat, datorită şi muncii oamenilor de pe ogoare, din cele trei coopera­tive agricole, cît şi dezvoltării serviciilor. Nu demult, am înche­iat lucrările la noua hală de tîm­­plărie, unitate a cooperaţiei de consum, care şi-a creat un renu­me chiar pe plan extern, prin produsele de mobilă ce le fa­brică. Producţia ei anuală se ri­dică la peste 400.000 de lei­ Preo­cupările oamenilor sînt multi­ple: în cadrul adunărilor cetăţe­neşti am hotărît să revitalizăm o veche tradiţie a noastră, aceea a creşterii animalelor. Am hotă­rît ca fiecare gospodărie să creas­că un porc, 15 găini, 20 pui pen­tru carne, raţe, gîşte, iepuri. E­­xemplul oferit de Varga Karoly, Urszuly Iosif, Ravasz Radu, Ioan Cotuş, Hanko Arpad, Reday Pali sa. sunt sigură că va fi urmat şi de alţii, conştienţi fiind că e­­fortul propriu este primul care aduce bunăstare. — Şi comuna noastră — ne-a spus tovarăşa Reidel Matilda, vicepreşedintă a biroului execu­tiv al Consiliului popular comu­nal Daneş — a cunoscut împli­nirile unor ani rodnici. Munca oamenilor de pe meleagurile de sud ale judeţului — români şi germani — a conferit localităţii liniile modernităţii, ale unei ac­tivităţi economice intense. Mun­ca din cooperativele agricole de producţie, din cele 18 secţii pen­tru prestări servicii, din unităţile micii industrii, din şantierele co­munale îmbogăţeşte zestrea noas­tră comună, bunăstarea fiecă­ruia în parte. Avem mari sarcini şi în anul acesta. Dar cu oameni harnici ca Maria Gînfălean, Ma­rian Titi, Ioan Jelaru, Nicolae Moldovan, Reul Tomas, Aurora Pruneanu, Ludwig Gheorghe, Gheorghe Gavrilă, sau mai tine­rii Marin Covaci, Nicolae Lazăr, Ioan Gheaja, Tocaci Adrian, Constantin Covaci, Ion Olah ş.a. suntem­ siguri că le vom îndepli­ni, aducîndu-ne contribuţia la împlinirile judeţului, ale patriei noastre comune, libere şi inde­pendente. -

Next