Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)

1986-03-26 / nr. 71

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Realităţile vieţii asigură invăţămin­­tului politico-ideologic forţă educativă şi mobilizatoare în spiritul Congresului al XIII- lea al partidului, al indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în cadrul muncii de propagandă, comitetul comunal de partid Va­lea Largă a acordat şi acordă un rol prioritar îmbunătăţirii conţi­nutului şi creşterii calităţii dez­baterilor in învăţămîntul politi­co-ideologic al organizaţiilor de partid. Pentru a contribui la lărgirea orizontului politico-ideologic al cursanţilor, la afirmarea spiritu­lui militant al comuniştilor în viaţa economică şi socială, la dezvoltarea conştiinţei socialiste, la mobilizarea energiilor crea­toare ale tuturor oamenilor mun­cii pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, comitetul comunal de partid, încă de la deschiderea învăţământului poli­tico-ideologic, a desfăşurat, prin membrii săi, un control exigent asupra modului în care se desfă­şoară dezbaterile şi se pregătesc propagandiştii, asupra felului în care birourile organizaţiilor de partid au condus şi organizat a­­ceastă formă de pregătire a co­muniştilor, sprijinind şi îndru­mind permanent pe cei ce răs­pund de fiecare cerc politico­­educativ. In toate cele 15 cercuri ale or­ganizaţiilor de partid au fost stu­diate şi dezbătute cele 10 teme,, cuprinse în programă, ele fiind îmbogăţite cu noile idei, orien­tări şi sarcini ce reies din docu­mentele de partid şi de stat, din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al III-lea al consiliilor populare, la plena­rele Comitetului Central al P.C.R., la Congresul ştiinţei şi in­­văţămîntului, la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agricul­turii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Gospodăririi Apelor, din hotărîrile Comitetului jude­ţean de partid. Propagandiştii Teodor Beldean, Anica Lupan, Nicolae Mînzat, Petru Secărea, Cornelia Piper, Vasile Moldovan şi Augustin Pi­per, pe baza experienţei acumu­late în anii trecuţi, a pregătirii minuţioase a fiecărei teme, a­nti-PASZTOR ESTERA secretar adjunct al comitetului comunal de partid Valea Largă (Continuare în pag. a 4-a) ---------- Cinematograful „SELECT“ -------­ALEXANDR NEVSKI Prin programarea filmului A­­Iexandr Nevski în deschiderea ci­clului de capodopere ale cinema­tografiei sovietice, pe firmamen­tul acestei prestigioase şi bine­venite manifestări artistice stră­lucesc cîteva nume de referinţă ale istoriei celei de-a şaptea arte, din totdeauna şi de pe toate me­ridianele: marele regizor Serghei Eisenstein, cel mai celebru teore­tician al montajului cinemato­grafic, autorul „Crucişetorului Potemkin“, cotat drept cel mai mare film din istoria cinemato­grafiei, operatorul Eduard Tisse, compozitorul Serghei Prokofiev, marii actori Nikolai Cerkasov (viitorul strălucit interpret al lui Ivan cel Groaznic, tot în regia lui Eisenstein) și Nikolai Chlop­­kov (care va deveni, după vreo două decenii, unul din cei mai mari regizori de teatru, un stră­lucit teoretician şi practician al teoriei spaţiului de joc în tea­trul modern). Eisenstein , a început să lucreze la scenariu în 1937, cînd ame­ninţarea hitlerista devenea, pen­tru întreaga Europă, tot mai pu­ternică şi mai evidentă. Cum sin­gur mărturiseşte, întâmplarea a făcut ca în ziua în care studia vechi documente despre distruge­rea Ghersikului de către cartito­­rii teutoni, să citească în ziare, descrisă în fraze aproape identic­­e, distrugerea localităţii spa­niole Guernica de către aviaţia fascistă. Tema filmului s-a con­turat de la sine: „dragostea de libertate, mîndria naţională, for­ţa, iubirea de ţară, într-un cuvînt patriotismul poporului rus“ (l-am citat chiar pe Eisenstein), temă care aducea, prin spiritul eveni­mentelor, o deplină consonanţă între cele întîmplate în prima ju­mătate a veacului al XIII-lea şi contemporaneitate. Prezentînd e­­roismul poporului rus în marea „bătălie de pe gheaţă“ din 4 a­­prilie 1242, cînd masele de mu­jici, ridicate într-un război popu­lar, au reuşit să înfrîngă cea mai teribilă „maşină de război“ a a­­celei epoci, pe cavalerii care în zalele lor de fier reprezentau o forţă pînă atunci de neînvins, Ei­senstein urmărea să-şi aducă contribuţia — contribuţia artei cinematografice — la mobiliza­rea maselor, la îmbărbătarea lor, la creditarea ideii că maşina de război modernă a hitleriştilor poate fi şi ea înfrîntă. Ideea e realizată prin mijloace simple, clare şi emoţionante. De la primele imagini, ale unei ţări devastate de năvălirile mongoli­lor şi tătarilor, trecînd prin sce­nele solemne ale pescuitului şi construirii de corăbiii, simboluri ale muncii paşnice, pînă la sec­venţele de un ritm furtunos ale bătăliei de pe lacul Ciudi, filmul se constituie într-o epopee mă­reaţă, cu accente de baladă popu­lară. Nu există aproape deloc mişcări de aparat, imaginile sunt fixe, dar fiecare cadru e gîndit de regizor (care era şi un foar­te talentat artist plastic) şi de execelentul său operator în ter­meni picturali, ca un veritabil tablou, cu linii de forţă, cu o a­­nume ritmică interioară, cu jo­curi de lumini şi umbre, cu sub­tile nuanţări „coloristice“ prin nenumăratele tonuri de griuri. Imaginea e potenţată de extra­ordinara muzică a lui Prokofiev, o adevărată simfonie în care a­­cest „mag şi vrăjitor“ (caracteri­zarea îi aparţine lui Eisenstein) „izbuteşte să prindă imaginea in­terioară a obiectului exterior“. Eroul central al filmului este poporul. Dar, din popor se deta­şează Alexandr, conducător ge­nial, om politic lucid, realist, pu­ternic şi cu picioarele pe pămînt, personalitate — cum scriu cro­nicile — plină de farmec, „înzes­trat cu mîndră înfăţişare şi tru­pească frumuseţe“. Aşa îl şi cre­ează Nikolai Cerkasov, degajînd forţă, calm şi hotărâre, înţelept şi mîndru, simplu şi apropiat de popor şi totuşi de o măreţie a­­proape statuară, personalitate ca­re se impune de la sine, capabil — cum subliniază tot cronicile — să stăpânească mulţimile entu­ziaste prin poveţe şi severe aver­tismente. Nikolai Quilopkov şi Andrei Abrikosov interpretează — excelent — pe cei doi tovarăşi de luptă ai viteazului cneaz, pe Vasia Buslui şi pe Gavrilo, întru­chipări ale înflăcărării şi, respec­tiv, înţelepciunii, calităţii pe ca­re Nevski le sintetiza în persoa­na sa la un nivel superior. Prezentat în premieră în toam­na anului 1938, Alexandr Nevski a fost răspunsul politic şi artis­tic al unui mare creator la co­mandamentele epocii. Dar, ca orice operă de artă autentică, fil­mul acesta a rămas şi pentru noi, cei de azi, şi va rămâne şi pentru generaţiile viitoare, o ca­podoperă pe care o vedem şi o revedem cu acelaşi nedesminţit interes şi aceeaşi subjugată emo­ţie. ZENO FODOR 9 Ample acţiuni pentru curăţirea şi fertilizarea păşunilor întreprinderea de îmbunătăţi­re şi exploatare a pajiştilor na­turale Mureş administrează în judeţul nostru 151.000 de ha de pajişti, din care 28 la sută sunt modernizate, iar pe alte 16 la su­tă sunt în curs de realizare am­ple lucrări menite să le ridice potenţialul de producţie. Dar, a­­vînd în vedere că pîflă la ieşirea animalelor la păşunat a mai ră­mas o perioadă scurtă de timp, de o lună , o lună şi jumătate, se impune ca in toate comunele şi localităţile judeţului să fie ini­ţiate ample acţiuni pentru cură­ţirea şi fertilizarea păşunilor, pentru pregătirea temeinică a a­­cestora astfel incit animalele să găsească pe păşuni hrană din belşug, condiţii optime de păşu­­n­at, care să ducă la creşterea substanţială a producţiilor de lapte şi carne. Asemenea acţiuni au fost orga­nizate, odată cu încălzirea vre­mii, la nivelul mai multor comu­ne, trecîndu-se cu forţe sporite la înfăptuirea programului jude­ţean din acest domeniu. Astfel, pînă la mijlocul săptămînii tre­cute, conform datelor­ centraliza­te la întreprinderea de îmbună­tăţire şi exploatare a pajiştilor, au fost fertilizate cu îngrăşămin­te chimice 29.535 de ha, iar cu îngrăşăminte organice 52304 ha. De asemenea, lucrările de cură­ţire şi întreţinere au fost reali­zate pe 37.450 de ha, amenda­mentele au fost aplicate pe 865 de ha, iar lucrările de desecare şi defrişare au fost executate pe 20 şi respectiv 18 ha. Toate aces­te lucrări, cit şi cele de asigu­rare a apei pe păşuni, trebuie astfel organizate incit pînă la 15 aprilie să fie finalizate peste tot. Volumul de muncă este mare, a­­vînd în vedere sarcinile comple­xe de lucru cit şi timpul scurt în care se cer realizate, însă prin mobilizarea tuturor crescătorilor de animale, a cooperatorilor, prin acţiuni ferme, în frunte cu depu­taţii consiliilor populare, pot fi înfăptuite la timp. La această dată cu cele mai bune realizări se prezintă consi­liile populare comunale Breaza, Brîncoveneşti, Ibăneşti, Fărăgău, Sărmaşu, Riciu, Band, Grebeniş, Luduş, Bahnea, Şăulia şi Un­­gheni, unde vicepreşedinţii birou­rilor executive ale consiliilor populare comunale, ceilalţi fac­tori de răspundere din comune, au mobilizat un număr mare de oameni la realizarea lucrărilor prevăzute. O atenţie sporită se cere acor­dată, totodată, fertilizării păşuni­lor, atît cu sprijinul forţei meca­nice, cit şi cu contribuţia popu­laţiei, mai ales pe suprafeţele ac­cidentate şi greu accesibile. In acest scop însă se impune o pre­ocupare mai mare pentru asigu­rarea îngrăşămintelor chimice, o­­norarea repartiţiilor de îngrăşă­minte planificate şi necesare pentru această perioadă, ele fi­ind hotărîtoare asupra producţiei de masă verde din păşuni. „• V. ORZ­A Ne-am interesat pentru dumneavoastră Cabinetul pentru consultaţii premaritale — Tovarăşă doctor Moca Doczy Andreea, v-aş ruga să faceţi re­feriri la rostul acestui cabinet, date fiind nenumăratele întrebări care ni s-au pus nouă, de către tineri. Vă ascultăm şi notăm. — Cabinetul de consultaţii pre­maritale a împlinit un an de e­­xistenţă şi el a fost înfiinţat în incinta Policlinicii judeţene. Ro­lul lui este atît educativ cit şi de depistare precoce a unor afec­ţiuni funcţionale sau organice a­­le cuplurilor care urmează să se căsătorească. Afecţiuni care ar putea avea, desigur, consecinţe nedorite asupra sănătăţii cuplu­lui, a copiilor. Totodată, cabine­tul are şi un rol ştiinţific: se in­­tocmesc fişe tip, atît pentru băr­baţi cit şi pentru femei, care cu­prind răspunsuri la întrebări le­gate de antecedente — familiare şi personale — legate de condi­ţiile de viaţă şi de muncă, de cunoştinţele lor sanitare. Putem avea, în acest­ fel, o privire de ansamblu asupra stării de sănă­tate şi a potenţialului demogra­fic ale unei părţi din populaţie. . Practic, ce se face în acest ca­binet? După prezentarea cuplu­lui, se întocmesc fişele personale, se fac examinările de laborator (VDRL, grupa sanguină, RH) şi tinerii sunt îndrumaţi la exame­nul de psihologie. In caz de ne­voie se fac şi alte examinări de specialitate. De două ori pe săp­tămână — marţea şi vinerea — se proiectează filme educative pentru tineri, la Casa de educaţie sanitară (strada Bartók Bela nr. 1). După ce au trecut toate aces­te „probe“, tinerii primesc ade­verinţe medicale cu care cuplul se prezintă la medicul de circum­scripţie, unde se eliberează cer­tificatul prenupţial, a cărui vala­bilitate este de trei zile. Timp în care tinerii trebuie să se prezinte la starea civilă. Anul trecut s-au prezentat la cabinetul nostru 1.052 de cupluri, iar în acest an, pînă la mijlocul lui martie, 220 de cupluri. Deo­camdată, sunt cuprinşi în acţiu­nea de consultaţie premaritală doar cei care se căsătoresc în municipiul Tîrgu-Mureş, dar pe viitor dorim ca această activi­tate să fie extinsă în întreg ju­deţul. Consemnat: MIHAI BOC­AI Campania agricola de primăvară (Urmare din pag. I) de 1.600 de hectare, care au fost însămânţate într-un timp scurt şi de bună calitate cu: ovăz, mază­re de grădină şi de cîmp, bor­­ceag, mac, sfeclă furajeră. Pri­mele care au terminat însămînţa­­rea sfeclei de zahăr pe cele 870 de hectare au fost cooperativele agricole Iernut, Deag, Sălcud, Cuci, Petrilaca şi Lăscud. De asemenea, în cultură as­cunsă au fost însămânţate ope­rativ pe o suprafaţă de 230 de hectare trifoiul şi lucerna. Acum, toate forţele secţiilor de mecani­zare sunt concentrate la erbicida­­rea şi pregătirea terenului pentru însămînţarea porumbului pe cele 2.800 de hectare, iar formaţiile mixte de cooperatori şi mecani­zatori din Cucerdea şi Iernut participă activ la plantarea car­tofilor pe cele 70 de hectare. * Semănatul sfeclei de zahăr pe cele 230 de hectare a fost înche­iat şi la Cooperativa agricolă Şăulia de Cîmpie, unitate Erou al Muncii Socialiste. Remarcăm activitatea bună desfăşurată de tovarăşul Gheorghe Duma, pre­şedintele unităţii, în fertilizarea întregii suprafeţe cu îngrăşămin­te naturale, a aprovizionării cu tot ce e necesar pe timpul cam­paniei de însămînţări, a muncii depuse de Alexandru Bărbat, in­ginerul şef al CAP, împreună cu mecanizatorii care au efectuat însămînţările într-un timp scurt şi de bună calitate, astfel încît se aşteaptă ca în acest an să se obţină producţii record. CALENDAR Miercuri 26 MARTIE Soarele răsare la ora 6,08; apune la ora 18,35. Zile trecute 85, zile răma­se 280. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Cli­nele. Unirea: Alice. Progresul: Supermann (seriile I—II). Select: Cîteva zile din viaţa lui Oblomov. Tineretului: Provocarea drago­nului. Flacăra: Toată lumea este a mea (seriile I—II). SIGHI­ŞOARA — Lumina: Fedos şi fiii sfii. REGHIN — Patria: Ne­învinsul. TÎRNAVENI — Me­lodia: Secretul Apolloniei. Co­bra se întoarce. LUDUȘ — Flacăra: Fără panică, vă rog. SO­VATA — Doina: Avertismen­tul (seriile I—II). SARMAȘU — Popular: îndrăgostit la propria dorinţă. IERNUT — Lumi­na: Fantomele Se grăbesc. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Torpilorii FÎNTέNELE — Patria: Taţii şi bunicii. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Zona periculoasă. TEATRU INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 19: Micul infern (secţia română). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, o­­rele 12 şi 14: Boroboaţă şi zmeul Bau-Bau (secţia maghiară) — Miercurea Nirajului; ora 17: Bo­roboaţă şi zmeul Bau-Bau (sec­ţia maghiară) — Eremitu. Mîine, 27 martie, orele 10 şi 11,30: Ră­­ţuşca cea urîtă (secţia maghiară); ora 19: Micul prinţ (secţia ma­ghiară). TELEVIZIUNE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Secvențe din Bangladesh. 20,45— Cabinet de informare po­­litico-ideologică. 21,05 — Film în serial. Cei patru Robinson. Epi­sodul 2 (c). 21,45 — Telejurnal. CONCERT SIMFONIC Marea personalitate a vieţii muzicale r­omâne, Valentin Gheor­­ghiu, va fi prezent pe scena de concerte din Tîrgu-Mureş, în tri­plă calitate: vineri, 28 martie, or­chestra interpretează sub baghe­ta lui Emil Simon lucrarea com­pozitorului Valentin Gheorghiu intitulată Coral şi Fugă pentru orgă şi orchestră, la orgă fiind organistul Gheorghiu, apoi, în in­terpretarea marelui pianist vom asculta Concertul în la minor pentru pian şi orchestră de Ro­bert Schumann. Concertul se va încheia cu Simfonia a II-a de Franz Schubert. INSTANTANEE Jocul fără ... balon Fotó: CONSTANTIN MI110

Next