Steaua Roşie, aprilie 1987 (Anul 38, nr. 76-101)

1987-04-01 / nr. 76

JPJRCUL^IA JR^TJJERA^ Exigenţele transportului în comun In staţia din preajma Fabricii de conserve „Mureşeni“ aştepta un grup de călători. Dinspre în­treprinderea de pielărie şi mă­nuşi se apropia un autobuz, plin cu pasageri­i în convenţie. Ob­­servînd că şoferul nu intenţio­na să oprească, un tînăr din grup, fără să-l fi interesat ce scria pe tăbliţă, a aruncat ser­vieta, cu o sticlă în ea, în par­brizul autobuzului care trecea! (Ţăndările parbrizului din fa­ţă—dreapta au fost proiectate, împreună cu servieta, spre ca­petele călătorilor, rănindu-le grav! Şoferul a pierdut contro­lul volanului, autobuzul a de­viat de pe traseu, ajungînd pe celelalte benzi, cu sens opus de mers, pe unde circulau, tot în viteză, coloane de autovehicule de mare tonaj. Inevitabil, im­pactul s-a produs, iar urmările au fost de nedescris!!). Vă rugăm să uitaţi, stimaţi ci­titori, ce am consemnat între paranteze: e o exagerare voită! Faptul, în sine, însă, este ade­vărat. Tînărul se numeşte Kiss Nicolae şi, într-adevăr, aşa a procedat. Dar, atent, şoferul a evitat cele imaginate între pa­ranteze: văzînd gestul huliganic al cetăţeanului, a frînat la mo­mentul oportun. Totul s-a redus, astfel, la spargerea parbrizului şi la spaima călătorilor. A ace­loraşi călători care, spre lauda lor, au acţionat cu promptitu­dine la imobilizarea răufăcăto­rului! Cazul relatat nu-i ales, deloc, la întîmplare. Căci, pe alocuri, el mai are pereche. O descin­dere la Autobaza nr. 1 de că­lători Tîrgu-Mureş ne-a eviden­ţiat, încă o dată, îndreptăţitele obiecţii ale oamenilor de la vo­lan. Oameni inimoşi, foarte buni meseriaşi, harnici şi dornici să fie, cu adevărat, cît mai punctu­ali (nu uitaţi, se prezintă la 4 dimineaţa la locul de muncă!), dumnealor sînt,­ adesea, apostro­faţi. Anumiţi neisprăviţi le a­­dresează injurii, îi insultă fără să îi ducă mintea spre ideea influenţei psihice la volan, fără să le taie capul că omul jignit e cu mult mai în vîrstă decît tatăl lor! Tot ei, cu logica lor răsturnată, îl înjură grosolan toc­mai pe şoferul care se înscrie cu exactitate în grafic. Ce vină are dumnealui că, înainte cu ze­ce minute, autobuzul care nu a ajuns în staţie a avut o pană de motor? Şi, peste toate, ce cre­deţi că mai născoceşte furiosul tînăr? Încearcă să facă spirit de opinie că, din cauza asta, el, ero­ul, întîrzie de la datorie! Tocmai el care a ajuns în staţie cu cî­teva minute înainte de a intra pe poarta întreprinderii — uni­tate amplasată, nu sub geamul apartamentului săli, ci ceva mai departe, în partea opusă a ora­şului. Cu certitudinea că sîntem bine înţeleşi, mai aducem încă un as­pect cu mari implicaţii în viaţa de zi cu zi a şoferilor de pe au­tobuze: supraaglomerarea. Ve­dem, adesea, mijloace de trans­port pline... „ciorchine“. Cine călătoreşte pe scările autobuze­lor? Cine se joacă, astfel, cu viaţa? Sunt tineri, în special e­­levii! Şoferul nu are voie să pornească din staţie cu uşile deschise. Dar, sub presiunea că­lătorilor, a insistenţelor lor jus­tificate, el se vede în situaţii de excepţie.­Pleacă sau nu din sta­ţie? Riscul e mare. Mijlocul de transport e mult supraîncărcat (să ne imaginăm o Dacia 1.300 în care se urcă 12 persoane!), e în joc siguranţa călătorilor, e vorba de aspecte deosebite, de marele risc în curbe, de rezis­tenţa autovehiculului etc., etc. Aminteam de tineri. Fără să ţi­nă cont de asemenea implicaţii, se agaţă, pur şi simplu, de uşile autobuzelor. Rămîn aşa, prinşi cu o mină de bara metalică şi cu piciorul pe buza primei trep­te. Şi, ce credeţi? Călătoresc, nici mai mult, nici mai puţin, decît pînă la prima staţie, chiar lîngă şcoală!! Joc nefericit cu viaţa, cu soarta omului de la volan, cu siguranţa celorlalţi că­lători, cu liniştea părinţilor. A­­semenea practici, în ultima vre­me, au devenit chiar un fel de „modă“. O modă hîdă, încărcată de primejdii, în timp ce ei recurg la tot felul de exchibiţii, omul de la volan stă ghemuit, cu ochii ţintuiţi în oglinzile re­trovizoare, plin de emoţii, cu gîndul că trebuie să ajungă, la timp, în staţia următoare. Şi în acest sens credem că, atît noi părinţii, cît şi cadrele didactice avem încă foarte mult de făcut, de întreprins, mai ales în direcţia disciplinizării deosebit de severe a copiilor! Renunţaţi, aşadar, dragi elevi, dragi copii, pentru totdeauna, la asemenea bravuri gratuite, care vă pot costa viaţa. încercaţi, am mai spus-o, să faceţi cît mai multă mişcare, să mergeţi pe jos la şi de la şcoală, mai ales că e vorba doar de cîteva sute de metri. E vorba de sănătatea voastră şi de liniştea părinţilor şi a noastră, a tuturor. Consum redus de benzină! Una din problemele care trebuie să-i preocupe pe toţi conducătorii auto este consu­mul redus de benzină reali­zat, atît prin reglajele corecte ale motorului, cît şi prin a­­daptarea unui stil de şofat moderat, fără demarare în trombă şi regimuri ridicate de viteză. Vă oferim cîteva idei me­nite să contribuie la reduce­rea consumului de benzină: • cuiul ponton, care deţine un rol cheie în consum, tre­buie verificat cît mai des şi, eventual, schimbat la 10— 15.000 de kilometri; • renunţaţi la practica, fo­losită de unii, de a opri mo­torul la semafor. In realitate, benzina nu se economiseşte astfel, ci consumul creşte, şti­­indu-se că, pornirile şi opririle frecvente măresc nevoia de carburant, slăbind, totodată, bateria; • înlocuirea filtrului de aer la timp; • întreruperile la sistemul de aprindere sunt mari consu­matoare de carburant­i e­­vitaţi, deci, păstrarea platine­lor oxidate, a buj­iilor prea vechi, condensatorul uzat sau capacul de del­oit cu fisuri; • patinarea ambreiajului duce la un consum în exces, din cauza suprasolicitării mo­torului; • reglarea incorectă a geo­metriei roţilor determină şi creşterea consumului; • cu cît o maşină este mai încărcată, cu atît consumă mai mult, mai ales cînd gre­utatea se află pe portbagaj. AUTOPUBLICTATE • BUCUR­­GRIGORE anunţă pierderea permisului de conduce­re pe timp de 60 de zile, cu o­­cazia unei depăşiri neregulamen­tare executate pe strada Livezeni din Tîrgu-Mureş. Din cauza par­brizului, lunetei şi geamurilor de culoare închisă, nu a sesizat prezenţa, în zonă, a lucrătorilor de circulaţie. După redobîndirea permisului (obţinut doar în ia­nuarie 1987) îşi va schimba gea­murile de la maşină şi, sperăm, şi optica privind respectarea re­gulilor de circulaţie. • Schimb meseria de lăcătuş cu cea de degustător de vinuri. Referinţe se pot lua de la servi­ciul circulaţie. La 18 martie mi s-a reţinut permisul, pentru a doua oară, în vederea suspen­dării dreptului de a conduce. Cauza: vinul. Informaţii supli­mentare: Varga Dominic — Tîr­gu-Mureş, strada Viitorului nu­mărul 10/14. • Pierdut permis de conduce­re, în Reghin, pe strada Mihai Viteazul, cu ocazia plecării de pe loc. Cauza: neacordarea pri­orităţii autovehiculului aflat în depăşirea autoturismului 2-MS- 6057, la volanul căruia mă gă­seam. Cseh Emeric — Reghin, strada Verii nr. 3. • Dobai Francisc din Tîrgu- Mureş, Aleea Cornişa nr. 31, pivnicer la întreprinderea Viei şi Vinului îşi anunţă colegii de breaslă că, indiferent de culoa­rea vinului băut, fiola alcool­­scop devine verde. Faptul l-a des­coperit cu ajutorul agenţilor de circulaţie, pe strada Nicolae Gri­­gorescu din Tîrgu-Mureş, cînd se afla la volanul autoturismu­lui 3-MS-8989. Din cronica străzii CÎND ALCOOLUL NE... „DIRIJEAZĂ“ Alcoolul consumat în cantitate excesivă, nu poate să ne aducă decît deservicii. Acest fapt este demonstrat din plin de recru­descenţa accidentelor de circula­ţie (şi nu numai a lor) în care sunt implicaţi cei aflaţi sub in­fluenţa alcoolului sau în stare de ebrietate. In luna februarie, TI­­TEIU CONSTANTIN, în vîrstă de 70 de ani, din Sighişoara, în calitate de pieton, fiind în stare de ebrietate, pe strada Ilarie Chendi, a alunecat şi a ajuns sub roţile autobuzului 31-MS- 5093. Accidentatul a decedat în drum spre spital. CAROSABIL GLISANT + VITEZA + ACCIDENT Naghi Petru, şofer profesio­nist, aflat la volanul autoturis­mului­­­MS-6402 circula, la în­ceputul lunii martie, pe strada Gheorghe Doja din Tîrgu-Mureş­, cu viteză neadaptată la carosa­bilul alunecos. In faţa lui, anga­jat în depăşire, se deplasa auto­camionul 21-MS-4339. Neatenţia, dublată de viteză şi acţionarea bruscă a sistemului de frînare, a făcut ca autoturismul să intre în derapaj şi să se izbească, cu partea laterală dreapta, de spa­tele autocamionului care-l pre­ceda. Pasagera Gherman Domni­­ca a fost accidentată grav,, iar autovehiculul avariat. Consecin­ţele asupra celor două familii sunt uşor de presupus. CU ULCIORUL NU MERGI DE MULTE ORI LA FINTÎNA Farkas Karoly, în vîrstă de 77 ani, la ieşirea din comuna Gheorghe Doja, s-a angajat în traversarea drumului, prin loc nepermis, fără o prealabilă asi­gurare. Conducătorul auto Me­­drea Ioan, aflat la volanul au­toturismului 2-CJ-191, surprins de apariţia bruscă a pietonului în faţa maşinii, a încercat o manevră de evitare, trecînd pe sensul opus de mers. Dar, nu a reuşit. In urma acroşării cu bara de protecţie, pietonul a fost ac­cidentat grav. Adesea, se spune: învăţaţi din greşelile altora! Oa­re cite cazuri de acest gen mai aşteaptă pietonii pentru a de­veni conştienţi de aşa-zisele „mici greşeli“ cu urmările lor nefaste? început de drum cu final ne­prevăzut ... Foto: KOVÁCS KÁROLY. •STEAUA ROSTS PAGINA 3 OBLIGAŢII MARI — Avem, într-adevăr, obli­gaţii foarte mari şi în ce pri­veşte educaţia rutieră a ele­vilor — ne spun profesorii Maria Cîmpean şi Lozsadi At­tila, directori adjuncţi la Şcoa­la generală nr. 6 din Tîrgu- Mureş. Şcoala noastră e foar­te aproape de răscrucea de străzi principale, cu circulaţie intensă. Acest fapt ne deter­mină să ridicăm neîntrerupt ştacheta autoexigenţei. — In repetate rînduri am fost plăcut surprins de gra­dul disciplinei care domină, mai ales la trecerea de pie­toni .. — Şi la noi se respectă în­tocmai planul de ore destina­te educaţiei rutiere, iar diri­­ginţii le acordă atenţia cuve­nită. E o tradiţie pe care o întărim mereu. în fiecare zi, dimineaţa, la amiază şi seara, patrulele şcolare de circulaţie sunt la posturi — îşi fac, cu conştiinciozitate, datoria. A­­vem 30 de garnituri com­plete pentru micii agenţi de circulaţie. Totodată, în fiecare dimineaţă, fără nici o excep­ţie, avem învăţători de ser­viciu care supraveghează şi îndrumă activitatea patrule­lor. Apoi, fiecare cadru didac­tic de la clasele mici condu­ce, personal, grupurile de co­pii la trecerile de pietoni.­­ Care vor fi următoarele acţiuni în şcoala nr. 6? — înainte de toate, să în­tărim, neîntrerupt, exigenţele în acest sens. Avem la dispo­ziţie tot necesarul de cărţi şi de material didactic. Ne stră­duim, totodată, ca în viitor să cucerim un loc fruntaş la concursurile patrulelor şcola­re de circulaţie ... Avem şi noi o rugăminte: să atrageţi atenţia anumitor oameni de la volan să nu mai parcheze mijloacele de trans­port pe trotuar, chiar aici, lingă clădirea şcolii noastre. In primul rînd, cei mici sunt puşi în situaţia de a traversa prin faţa sau spatele autove­hiculelor oprite, fără să se p­oate asigura. Apoi, ne tul­bură, astfel, liniştea atît de necesară predării lecţiilor. Poate dumnealor nici nu se gîndesc la acest aspect. Maşina „de ocazie“ Primăvara este, de obicei, sezonul în care se vînd şi se cumpără maşinile „de ocazie“. Oferim, pentru amatori, cîteva recomandări privind principalele aspecte de care trebuie ţinut cont în asemenea situaţii. Un prim aspect care se impune a fi verificat îl constituie confruntarea actelor de proprietate ale maşinii cu seria mo­torului şi a caroseriei, pentru a fi scutiţi de eventualele sur­prize neplăcute. Anul de fabricaţie al autoturismului, este specificat în certificatul de înmatriculare. Gradul de corodare va fi constatat prin îndepărtarea stra­tului protector, pe o mică porţiune, fie sub o aripă, fie în dreptul locului unde stă, de regulă, piciorul stîng al condu­cătorului auto, în habitaclu. Este posibil ca vopseaua să fi fost aplicată peste rugină, aşa că... . Ascultarea motorului de către un specialist şi verificarea jocului racheţilor, cu ajutorul unui spion calibrat, introdus între curbator şi supapa care produce zgomot. Testarea axelor planetare se face pe parcursul cîtorva ki­lometri, în care volanul va fi rotit brusc într-o parte şi alta, pentru depistarea zgomotelor care ar trăda deteriorarea arti­culaţiilor cardanice. Dacă probele anterioare au fost trecute cu bine, nu ne rămîne decît să testăm consumul de ulei, pe o distanţă de circa 100 de kilometri. Dacă cădem de acord cu preţul, ne vom prezenta imediat pentru încheierea actului de vînzare— cumpărare și la radiere, respectiv la înmatricularea auto­vehiculului. Pagină realizată de: lt. major TRAIAN MADAC PETRE GIURGIU Foto: FARKAS KAROLY

Next