Steaua Roşie, aprilie 1988 (Anul 39, nr. 77-102)
1988-04-01 / nr. 77
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE r • In staţia CFR din Reghin au fost puse în funcţiune instalaţiile de centralizare electrodinamică şi cele de telecomunicaţii aferente acestora, precum şi instalaţiile de electroalimentare, de bază şi de rezervă. De asemenea, au fost puse în funcţiune şi barierele automate la trecerile de nivel, în ambele capete ale staţiei CFR. • Abonaţii radio-TV, care sunt şi abonaţi telefonici, şi ale căror taxe de abonament nu apar în factura lunară, se pot adresa, pentru clarificarea situaţiei, zilnic, la telefon 3.34.54. • Este în curs de desfăşurare acţiunea de control (pe teren) a abonamentelor radio-TV și de radioficare. Persoanele găsite in neregulă vor fi declarate contraveniente și vor suporta rigorile legii. • La mijlocul lunii martie 1988, capacitatea centralei telefonice automate din cartierul Tudor Vladimirescu a fost total ocupată. Rezolvarea, în continuare, a cererilor pentru noi instalări de posturi telefonice se va face după criteriul vechimii şi in funcţie de dezvoltarea reţelei de telecomunicaţii. • Pentru petrecerea concediului de odihnă, Agenţia BTT Mureş pune la dispoziţie bilete în staţiunile rezervate tineretului. In perioada 22—29 mai a.c., va fi constituit un tren special cu destinaţia Costineşti. Cu acest prilej va fi organizată şi o excursie, de o zi, la Varna (R. P. Bulgară). Scrişan şi răspunsul . Ca urmare la „Fotocritica" publicată în ziarul „Steaua roşie“, sub semnătura tovarăşului Dorin Borda, vin cu următoarele precizări: am locuit în căminul de nefamilişti al CIC Tîrgu-Mureş din anul 1984 pînă în noiembrie 1987. Totul a mers bine pîmă cînd tovarăşul Vasile Popa, administratorul blocurilor, a cerut evacuarea mea (motivul: neplata la timp a chiriei — n.n.). Am protestat, nu puteam să mă încadrez în termenul fixat pentru mutare. Intre timp am primit altă locuinţă şi am procedat la mutarea mea acolo. Am fost ajutată de vecinii mei, mai cuseamă la transportul canapelei. Mi-am dus la noua locuinţă toate lucrurile, lăsînd camera în perfectă ordine. Cîteva zile mai tîrziu, unul din cei care m-au ajutat să duc canapeaua a fost chemat de urgenţă pentru a face fotografii în fosta mea locuinţă. Camera era de nerecunoscut — aşa cum afirmă şi Florin Husar, cel care a făcut fotografiile. Nu ştiu ce s-a întîmplat“. (Maria Nistor, strada Cugir, bloc 4A, ap. 67, etaj II, Tîrgu-Mureş). Multe lucruri sunt de neînţeles în acest caz. Să fie vorba de un trac? • Răspuns pentru un grup de mame. Potrivit art. 157 din Codul muncii, femeilor care au copii (mai mici de 3 ani) bolnavi, li se acordă, cu avizul medicului, concedii plătite pentru îngrijirea acestora, concedii care nu se includ în cel de odihnă. Cînd femeile încadrate în muncă pe perioadă nedeterminată se află în concediu legal de odihnă şi li se îmbolnăvesc copiii în vîrstă de pînă la 3 ani), beneficiază de ajutor pentru îngrijirea lor numai în condiţiile art. 2, alineatul ultim din HCM 880/ 1965, adică numai dacă concediul pentru îngrijirea copilului este mai mare de 7 zile, sau dacă mama se internează cu copilul într-o unitate sanitară. • La scrisoarea lui Dumitru Chiluţ, din Sărmaşu, UJECOOP Mureş a luat măsuri corespunzătoare pentru aprovizionarea cooperativei cu cerneală, pastă de scris, caiete şi alte rechizite. * • Ioan Cadabeţchi, din Aiud, a vizitat Tîrgu-Mureşul la sfîrşitul lunii februarie 1988. In sesizarea lui ne zice că n-a fost servit într-o unitate de alimentaţie publică, că nu i s-a dat jurnalul consumatorului. Sesizarea a fost trimisă la ICSAP, de unde am primit un răspuns „liniştitor“ la adresa vînzătorului respectiv. Redăm, ad-literam, răspunsul așa cum a fost redactat. „Sesizarea se referă la bufetul „Izvorul“ care în ziua de 29 februarie a avut bere la sticlă pentru vînzare. Vînzătorul gestionar nu-şi aduce aminte de cazul în speţă, însă la indicaţia organelor de ordine, care în repetate rînduri i-a atras atenţia, chiar ameninţînd-o să refuze a servi consumatorii pe care-i văd că se află sub influenţa băuturilor alcoolice, în consecinţă consumatorii care se află sub influenţa băuturilor alcoolice sunt îndrumaţi spre binele lor să nu mai servească băutură“. Auzi acolo. Organe de ordine intr-un bufet, îndemnuri şi sfaturi sănătoase cum n-am auzit nicăieri. • Nagy Andrei, din Reghin, str. Gării nr. 58, noi nu vă putemtransmite la televizor sau radio — aşa cum ceraţi în scrisoarea trimisă redacţiei — anecdotele ce vă poartă semnătura. Oricum, anecdotele dumneavoastră nu au nici un haz. Rubrică realizată de DORIN BORDA „MIMESIS“ înfiinţat în urmă cu mai bine de un an, cenaclul de artă plastică „Mimesis“ al pseudoclubului NSZ Tîrgu-Mureş (este chiar atît de greu de stabilit statutul acestui aşezămînt cultural!?) s-a închegat, spectaculos aş spune, într-un adevărat grup de creaţie de o vitalitate artistică surprinzătoare în care deviza a devenit sau pare a deveni: „arta pentru oameni, pentru trebuinţele lor spirituale“. Legaţi prin afinităţi de gînd şi simţire, pulsînd pe aceleaşi coordonate ale gîndirii creatoare umaniste atît de necesare şi atît de puternic implantate ca necesitate în gîndirea şi simţirea românească contemporană, membrii cenaclului „Mimesis“, artişti amatori cu statut social cărora, iată, li s-a alăturat un profesionist în persoana plasticianului Vasile Mureşan, tocmai pe considerentul şi din convingerea că actul de creaţie nu este un apanaj şi o consecinţă a unei diplome oficiale şi oficializate ci o calitate, un rezultat al acţiunii convergente a unor minţi şi inimi dotate cu acel izvor „aqua toffana* necesar şi suficient pentru a porni pe atît de epuizantul şi-n acelaşi timp străluminatul drum al creaţiei artistice, dimensiuni pe care membrii cenaclului „Mimesis“ le-au aşezat etalon în intenţiile lor artistice şi culturale. Deci, o nouă expoziţie a grupului „Mimesis“ vernisată recent îa Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Tîrgu-Mureş, a reunit de astă-dată lucrări de pictură (Vasile Mureşan, Liviu Ştef, Teodora Grozescu şi Zikeli Rudolf), grafică CARNET PLASTIC (Horea Remus Epure) şi ceramică (Nicolae Palaghie). Vasile Mureşan, sculptor prin formaţie, apare din nou pe aceste simeze tot cu lucrări de pictură în care alternanţa naturilor statice cu flori cu cele cîteva compoziţii de intenţie filozofico-existenţială reuşesc să pună în valoare antitetic sau complementar, mai bine-zis şi complementar, binele şi răul, frumosul şi nefrumosul, „albul şi negrul“ atît de dialectic prezenţi în tot ce înconjoară şi dirijează existenţa în general. Liviu Ştef, încrîncenat şi duios, exuberant şi suferind liric, scormonind în pasta colorată ca un disperat căutător de diamante expune în această manifestare de grup cîteva peisaje ce par a marca trecerea spre o nouă perioadă, spre o nouă etapă ce vine firesc după furtunoase căutări cu înregistrarea unui cîştig în sfera particulară a sintezei mijloacelor de expresie, a dinamismului interior, a chintesenţei cromatice. Pictura Teodorei Grozescu se integrează în sfera căutărilor comune grupului spre găsirea şi limpezirea formei şi mijloacelor de expresie plastică. Un real progres vizavi de ceea ce am văzut în expoziţia de debut a grupului. Ziehen Rudolf expune două lucrări la graniţa dintre grafică şi pictură abstractă, în contrast cu al treilea, un peisaj, antiteza dezvăluind o fire străbătută de un noian de întrebări, de probleme a căror transfigurare plastică stă, deocamdată, în zona semnelor plastice. Horea Remus Epure vine şi de astă-dată cu lucrări ce nu se cantonează strict în zona graficii, ieşind spre culoare odată cu perfecţionarea vădită a tehnicii. Decantarea sigură a sensului cel mai potrivit din noianul elementelor de detaliu asigură echilibru şi forţă de expresie lucrării. Grafica lui Horea Remus Epure începe să fie un lucru serios. In sfîrşit, Nicolae Palaghie. Puţini, prea puţini ştiu sau îşi pot închipui ce înseamnă să depăşeşti graniţa care separă în ceramică, meşteşugul de creaţia artistică. Dacă meşteşugul este de presupus ca o condiţie sine qua non, creaţia — în forma de expresie plastică îmbrăţişată de Palaghie — devine lungul şi chinuitorul drum al întunericului spre lumină şi atunci cînd răsăritul se află angajat în sfera zilei, bucuria de-a fi putut răzbate nu poate fi înţeleasă şi simţită pe de-a-ntregul decit de cel ce străbate întîmplarea. DORU MUREŞAN Măsuri urgente (Urmare din pag. I) plantarea lor. Tot aici, cînd timpul a permis, a fost însămînţată mazărea pe 40 de hectare şi altele. Locuitori ai ogoarelor, cooperatori, mecanizatori, specialişti, participaţi activ şi cu maximă operativitate la evacuarea apelor din băltiri, la decolmatarea canalelor şi pe măsură ce teresul se zvîntă să se reia şi să se urgenteze însămînţările la toate culturile! Prin tot ce se va face acum cu operativitate pe ogoare va fi un răspuns al lucrătorilor satelor mureşene la chemarea tovarăşiui Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară a CC al PCR de a se urgenta lucrările de pregătire a terenului şi de însămînţare, astfel incit în acest an să realizăm recolte sporite la toate culturile. Acţiuni pioniereşti • La CPSP din Tîrgu-Mureş a avut loc, ieri, concursul „Măreţia omului“. Au participat 8 echipaje pioniereşti cîştigătoare ale fazelor zonale • „Copilărie, vis de aur“ este genericul activităţii pe care formaţiile artistice ale Şcolii generale nr. 12 din Tîrgu- Mureş o vor organiza astăzi, 1 aprilie, în sala festivă a Casei de cultură a sindicatelor din municipiu . Tot vineri, „Brigada civică“ a Casei pionierilor şi şoimilor patriei din reşedinţa judeţului va prezenta o activitate demonstrativă la care vor participa pionierii, membri ai cercurilor de la CPSP • „Ne pregătim să devenim cetăţeni demni ai patriei“ seintitulează întîlnirea pe care organizaţia pionierilor de la Şcoala generală nr. 1 din Sighişoara o va avea cu „brigada civică“ a unităţii, sîmbătă, 2 aprilie • Sub genericul „Pionierii în anii de lumină“, la CPSP din Sovata s-a desfăşurat joi faza zonală a sesiunii de referate şi comunicări a pionierilor membri ai cercurilor ştiinţifice din şcolile oraşului • „Mîini de aur“ se intitulează demonstraţiile tehnico-aplicative organizate de Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Sighişoara în şcolile generale din Daneş şi Criş • O acţiune de muncă patriotică de amenajare a spaţiilor verzi din curtea şcolii şi din cartier vor organiza, sîmbătă, pionierii unităţii de la Şcoala generală nr. 14 din Tîrgu-Mureş • O interesantă excursie la care vor participa duminică, 3 aprilie, la Reghin, pionierii Şcolii generale din Miheşu de Cîmpie, se desfăşoară sub titlul generic „Măreţe realizări ale Epocii Nicolae Ceauşescu“ . Tot duminică, la CPSP din Reghin va avea loc etapa orăşeneasca a concursurilor „Sanitarii pricepuţi“ şi „Cea mai bună patrulă şcolară de circulaţie“. „Mîndră-i țara mea sub soare" „Mîndră-i ţara mea sub soare* este genericul spectacolului pe care Ansamblul folcloric „Ghiocelul“ al Clubului tineretului din Reghin îl propune iubitorilor genului din Reghin (1 aprilie, ora 19), Iernut (2 aprilie, ora 17), Tîrnăveni (2 aprilie, ora 20), Bistra Mureşului (3 aprilie, ora 17) şi Răstoliţa (3 aprilie, ora 20). Pe afiş , solistul vocal de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu, alături de interpreţi ai instituţiei organizatoare: Dumitru Gliga, Cornel Moldovan, Angela Marina, Laura Feier, Rodica Man, Daniela Călbază, Dana Fülöp, Baki Iosif, Ana Toncean, Mariana Conţiu. Un argument valoric al formaţiei: locul I la etapa republicană a Festivalului naţional „Cîntarea României“, ultima ediţie. CALENDAR Vineri 1 APRILIE Soarele răsare la ora 6,56, apunela ora 19,43. Zile trecute 92, zile rămase 274. CINEMA TÂRGU-MUREŞ — Arta: Totul se plăteşte. Unirea: Sufletul negrului Charley. Progresul: Inspectorul de poliţie. Select: Să te măriţi cu un căpitan. Tineretului- Lumina palidă a durerii (orele 9 şi 11) Profesorul distrat (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Umbre ale trecutului. SIGHIŞOARA — Lumina: Figuranţii (seriile I—II). REGHIN — Patria • Locotenent Colombo. TIRNAVENT _ Melodia: Răzbunarea sfîntului. LUDUŞ — Flacăra. Vă place Brahms? Acrobatele. SOVATA — Doina: Moromeţii (seriile I—II). Muncitorul: Bagration (seriile I—II). SARMAŞU — Popular: Sherlock Holmes. IERNUT — Luminat Evadaţi din viitor. SINGEORGIU DE PĂDURE — Populari Cine ride la urmă. Apartamentul. FÎNTINELE — Patria. Cetatea ascunsă. MIERCUREA NIRAJUl.TTT _ Nirajul: Greşeala fatală. TEATRU Astăzi, de la orele 17 şi 19.30, în sala Teatrului Naţional din Tîrgu-Mureş are loc spectacolul cu piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, în interpretarea secţiei din Suceava a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 18.30: Omul, bruta şi virtutea (secţia maghiară). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, la sediu, orele 11 şi 12,30: Aventurile lui Plum-Plum (secţia română). FILARMONICA DE STAT Azi, 1 aprilie 1988, ora 19, in sala mare a Palatului culturii, are loc un concert simfonic cu participarea solistului Nicolae Simion, saxofon sopran-tenor. Dirijor: Gheorghe Costin. In program: Szabó Cs.: Passacaglia, Debussy: Rapsodia pentru saxofon și orchestră, Marcello: Concert pentru oboi şi orchestră, R. Strauss: Till Eulenspiegel. I , în sala mică a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş, s-a desfăşurat matineul muzeal, intitulat „Marele pictor naţional Nicolae Grigorescu şi opera sa“. Despre această temă au vorbit Vaier Pop.. („Cadrul istoric în care a trăit şi a creat marele pictor“), Viorica Herdean („Viaţa şi opera lui Nicolae Grigorescu“), şi Valeriu Niţu („Aprecierea în literatură a maestrului şi operei sale“). In continuare, veteranii tîrgu mureşeni din al doilea război mondial, au prezentat un pro- gram de poezii şi cintece patriotice. Manifestarea s-a încheiat cu vizitarea expoziției Nicolae Grigorescu, prezentată de Rodica Vescan. ?.•A»; \ C. * J *