Steaua Roşie, aprilie 1988 (Anul 39, nr. 77-102)

1988-04-01 / nr. 77

­PAGINA 2 STEAUA ROȘIE r • In staţia CFR din Reghin au fost puse în funcţiune in­stalaţiile de centralizare elec­­trodinamică şi cele de telecomu­nicaţii aferente acestora, precum şi instalaţiile de electroalimen­­tare, de bază şi de rezervă. De asemenea, au fost puse în func­ţiune şi barierele automate la trecerile de nivel, în ambele ca­pete ale staţiei CFR. • Abonaţii radio-TV, care sunt şi abonaţi telefonici, şi ale căror taxe de abonament nu apar în factura lunară, se pot adresa, pentru clarificarea situaţiei, zil­nic, la telefon 3.34.54. • Este în curs de desfăşurare acţiunea de control (pe teren) a abonamentelor radio-TV și de radioficare. Persoanele găsite in neregulă vor fi declarate contra­veniente și vor suporta rigorile legii. • La mijlocul lunii martie 1988, capacitatea centralei tele­fonice automate din cartierul Tudor Vladimirescu a fost total ocupată. Rezolvarea, în conti­nuare, a cererilor pentru noi in­stalări de posturi telefonice se va face după criteriul vechimii şi in funcţie de dezvoltarea re­ţelei de telecomunicaţii. • Pentru petrecerea concediu­lui de odihnă, Agenţia BTT Mu­reş pune la dispoziţie bilete în staţiunile rezervate tineretului. In perioada 22—29 mai a.c., va fi constituit un tren special cu destinaţia Costineşti. Cu acest prilej va fi organizată şi o ex­cursie, de o zi, la Varna (R. P. Bulgară). S­crişan­ şi răspunsul . Ca urmare la „Foto­critica" publicată în ziarul „Steaua ro­şie“, sub semnătura tovarăşului Dorin Borda, vin cu următoarele precizări: am locuit în căminul de nefamilişti al CIC Tîrgu-Mu­reş din anul 1984 pînă în noiem­brie 1987. Totul a mers bine pî­­mă cînd tovarăşul Vasile Popa, administratorul blocurilor, a ce­rut evacuarea mea (motivul: ne­plata la timp a chiriei — n.n.). Am protestat, nu puteam să mă încadrez în termenul fixat pen­tru mutare. Intre timp am pri­mit altă locuinţă şi am procedat la mutarea mea acolo. Am fost ajutată de vecinii mei, mai cu­­seamă la transportul canapelei. Mi-am dus la noua locuinţă toa­te lucrurile, lăsînd camera în perfectă ordine. Cîteva zile mai tîrziu, unul din cei care m-au ajutat să duc canapeaua a fost chemat de urgenţă pentru a fa­ce fotografii în fosta mea locuin­ţă. Camera era de nerecunoscut — aşa cum afirmă şi Florin Hu­sar, cel care a făcut fotografiile. Nu ştiu ce s-a întîmplat“. (Ma­ria Nistor, strada Cugir, bloc 4A, ap. 67, etaj II, Tîrgu-Mureş). Multe lucruri sunt de neînţeles în acest caz. Să fie vorba de un trac? • Răspuns pentru un grup de mame. Potrivit art. 157 din Co­dul muncii, femeilor care au co­pii (mai mici de 3 ani) bolnavi, li se acordă, cu avizul medicu­lui, concedii plătite pentru în­grijirea acestora, concedii care nu se includ în cel de odihnă. Cînd femeile încadrate în mun­că pe perioadă nedeterminată se află în concediu legal de o­­dihnă şi li se îmbolnăvesc copiii în vîrstă de pînă la 3 ani), be­neficiază de ajutor pentru îngri­jirea lor numai în condiţiile art. 2, alineatul ultim din HCM 880/ 1965, adică numai dacă concedi­ul pentru îngrijirea copilului es­te mai mare de 7 zile, sau dacă mama se internează cu copilul într-o unitate sanitară. • La scrisoarea lui Dumitru Chiluţ, din Sărmaşu, UJECOOP Mureş a luat măsuri corespunză­toare pentru aprovizionarea co­operativei cu cerneală, pastă de scris, caiete şi alte rechizite. * • Ioan Cadabeţchi, din Aiud, a vizitat Tîrgu-Mureşul la sfîr­­şitul lunii februarie 1988. In sesi­zarea lui ne zice că n-a fost ser­vit într-o unitate de alimentaţie publică, că nu i s-a dat jurnalul consumatorului. Sesizarea a fost trimisă la ICSAP, de unde am primit un răspuns „liniştitor“ la adresa vînzătorului respectiv. Redăm, ad-literam, răspunsul a­­șa cum a fost redactat. „Sesiza­rea se referă la bufetul „Izvo­rul“ care în ziua de 29 februarie a avut bere la sticlă pentru vîn­­zare. Vînzătorul gestionar nu-şi aduce aminte de cazul în speţă, însă la indicaţia organelor de ordine, care în repetate rînduri i-a atras atenţia, chiar amenin­­ţînd-o să refuze a servi consu­matorii pe care-i văd că se află sub influenţa băuturilor alcooli­ce, în consecinţă consumatorii care se află sub influenţa băutu­rilor alcoolice sunt îndrumaţi spre binele lor să nu mai ser­vească băutură“. Auzi acolo. Or­gane de ordine intr-un bufet, îndemnuri şi sfaturi sănătoase cum n-am auzit nicăieri. • Nagy Andrei, din Reghin, str. Gării nr. 58, noi nu vă pu­tem­­transmite la televizor sau radio — aşa cum ceraţi în scri­soarea trimisă redacţiei — a­­necdotele ce vă poartă semnătu­ra. Oricum, anecdotele dumnea­voastră nu au nici un haz. Rubrică realizată de DORIN BORDA „MIMESI­S“ înfiinţat în urmă cu mai bine de un an, cenaclul de artă plas­tică „Mimesis“ al pseudoclubului N­SZ Tîrgu-Mureş (este chiar a­­tît de greu de stabilit statutul a­­cestui aşezămînt cultural!?) s-a închegat, spectaculos aş spune, într-un adevărat grup de creaţie de o vitalitate artistică surprin­zătoare în care deviza a devenit sau pare a deveni: „arta pentru oameni, pentru trebuinţele lor spirituale“. Legaţi prin afinităţi de gînd şi simţire, pulsînd pe a­­celeaşi coordonate ale gîndirii creatoare umaniste atît de nece­sare şi atît de puternic implan­tate ca necesitate în gîndirea şi simţirea românească contempo­rană, membrii cenaclului „Mi­mesis“, artişti amatori cu statut social cărora, iată, li s-a alătu­rat un profesionist în persoana plasticianului Vasile Mureşan, tocmai pe considerentul şi din convingerea că actul de creaţie nu este un apanaj şi o consecin­ţă a unei diplome oficiale şi o­­ficializate ci o calitate, un re­zultat al acţiunii convergente a unor minţi şi inimi dotate cu a­­cel izvor „aqua toffana* necesar şi suficient pentru a porni pe atît de epuizantul şi-n acelaşi timp străluminatul drum al creaţiei artistice, dimensiuni pe care membrii cenaclului „Mime­sis“ le-au aşezat etalon în in­tenţiile lor artistice şi culturale. Deci, o nouă expoziţie a gru­pului „Mimesis“ vernisată recent îa Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Tîr­gu-Mureş, a reunit de astă-dată lucrări de pictură (Vasile Mure­şan, Liviu Ştef, Teodora Grozes­­cu şi Zikeli Rudolf), grafică CARNET PLASTIC (Horea Remus Epure) şi cerami­că (Nicolae Palaghie). Vasile Mureşan, sculptor prin formaţie, apare din nou pe a­­ceste simeze tot cu lucrări de pictură în care alternanţa na­turilor statice cu flori cu cele cîteva compoziţii de intenţie fi­­lozofico-existenţială reuşesc să pună în valoare antitetic sau complementar, mai bine-zis şi complementar, binele şi răul, frumosul şi nefrumosul, „albul şi negrul“ atît de dialectic pre­zenţi în tot ce înconjoară şi diri­jează existenţa în general. Liviu Ştef, încrîncenat şi duios, exube­rant şi suferind liric, scormonind în pasta colorată ca un disperat căutător de diamante expune în această manifestare de grup cî­teva peisaje ce par a marca tre­cerea spre o nouă perioadă, spre o nouă etapă ce vine firesc după furtunoase căutări cu înregistra­­rea­ unui cîştig în sfera particu­lară a sintezei mijloacelor de expresie, a dinamismului interi­or, a chintesenţei cromatice. Pic­tura Teodorei Grozescu se inte­grează în sfera căutărilor comu­ne grupului spre găsirea şi lim­pezirea formei şi mijloacelor de expresie plastică. Un real pro­gres vizavi de ceea ce am văzut în expoziţia de debut a grupului. Ziehen Rudolf expune două lu­crări la graniţa dintre grafică şi pictură abstractă, în contrast cu al treilea, un peisaj, antiteza dez­văluind o fire străbătută de un noian de întrebări, de probleme a căror transfigurare plastică stă, deocamdată, în zona semne­lor plastice. Horea Remus Epure vine şi de astă-dată cu lucrări ce nu se cantonează strict în zo­na graficii, ieşind spre culoare odată cu perfecţionarea vădită a tehnicii. Decantarea sigură a sensului cel mai potrivit din no­ianul elementelor de detaliu asi­gură echilibru şi forţă de ex­presie lucrării. Grafica lui Ho­rea Remus Epure începe să fie un lucru serios. In sfîrşit, Nico­lae Palaghie. Puţini, prea pu­ţini ştiu sau îşi pot închipui ce înseamnă să depăşeşti graniţa care separă în ceramică, meşte­şugul de creaţia artistică. Dacă meşteşugul este de presupus ca o condiţie sine qua non, creaţia — în forma de expresie plastică îmbrăţişată de Palaghie — de­vine lungul şi chinuitorul drum al întunericului spre lumină şi atunci cînd răsăritul se află an­gajat în sfera zilei, bucuria de-a fi putut răzbate nu poate fi în­ţeleasă şi simţită pe de-a-ntregul decit de cel ce străbate întîm­­plarea. DORU MUREŞAN Măsuri urgente (Urmare din pag. I) plantarea lor. Tot aici, cînd tim­pul a permis, a fost însămînţată mazărea pe 40 de hectare şi al­tele. Locuitori ai ogoarelor, coope­ratori, mecanizatori, specialişti, participaţi activ şi cu maximă operativitate la evacuarea ape­lor din băltiri, la decolmatarea canalelor şi pe măsură ce tere­sul se zvîntă să se reia şi să se urgenteze însămînţările la toate culturile! Prin tot ce se va face acum cu operativitate pe ogoare va fi un răspuns al lucrătorilor sate­lor mureşene la chemarea tova­­răşiui Nicolae Ceauşescu, la re­centa plenară a CC al PCR de a se urgenta lucrările de pregă­tire a terenului şi de însămînţa­­re, astfel incit în acest an să realizăm recolte sporite la toate culturile. Acţiuni pioniereşti • La CPSP din Tîrgu-Mureş a avut loc, ieri, concursul „Măreţia omului“. Au participat 8 echipa­je pioniereşti cîştigătoare ale fa­zelor zonale • „Copilărie, vis de aur“ este genericul activităţii pe care formaţiile artistice ale Şco­lii generale nr. 12 din Tîrgu- Mureş o vor organiza astăzi, 1 aprilie, în sala festivă a Casei de cultură a sindicatelor din municipiu . Tot vineri, „Briga­da civică“ a Casei pionierilor şi şoimilor patriei din reşedinţa ju­deţului va prezenta o activitate demonstrativă la care vor parti­cipa pionierii, membri ai cercu­rilor de la CPSP • „Ne pregă­tim să devenim cetăţeni demni ai patriei“ se­­intitulează întîlni­­rea pe care organizaţia pionieri­lor de la Şcoala generală nr. 1 din Sighişoara o va avea cu „brigada civică“ a unităţii, sîm­­bătă, 2 aprilie • Sub genericul „Pionierii în anii de lumină“, la CPSP din Sovata s-a desfă­şurat joi faza zonală a sesiunii de referate şi comunicări a pio­nierilor membri ai cercurilor ştiinţifice din şcolile oraşului • „Mîini de aur“ se intitulează demonstraţiile tehnico-aplicative organizate de Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Sighişoara în şcolile generale din Daneş şi Criş • O acţiune de muncă pa­triotică de amenajare a spaţiilor verzi din curtea şcolii şi din cartier vor organiza, sîmbătă, pionierii unităţii de la Şcoala generală nr. 14 din Tîrgu-Mureş • O interesantă excursie la ca­re vor participa duminică, 3 a­­prilie, la Reghin, pionierii Şcolii generale din Miheşu de Cîmpie, se desfăşoară sub titlul generic „Măreţe realizări ale Epocii Nicolae Ceauş­escu“ . Tot dumi­nică, la CPSP din Reghin va a­­vea loc etapa orăşeneasca a con­cursurilor „Sanitarii pricepuţi“ şi „Cea mai bună patrulă şcolară de circulaţie“. „Mîndră-i țara mea sub soare" „Mîndră-i ţara mea sub soare* este genericul spectacolului pe care Ansamblul folcloric „Ghio­celul“ al Clubului tineretului din Reghin îl propune iubitori­lor genului din Reghin (1 apri­lie, ora 19), Iernut (2 aprilie, o­­ra 17), Tîrnăveni (2 aprilie, ora 20), Bistra Mureşului (3 aprilie, ora 17) şi Răstoliţa (3 aprilie, o­­ra 20). Pe afiş , solistul vocal de muzică populară Nicolae Fur­­dui-Iancu, alături de interpreţi ai instituţiei organizatoare: Du­mitru Gliga, Cornel Moldovan, Angela Marina, Laura Feier, Ro­­dica Man, Daniela Călbază, Da­na Fülöp, Baki Iosif, Ana Ton­­cean, Mariana Conţiu. Un argu­ment valoric al formaţiei: locul I la etapa republicană a Festi­valului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“, ultima ediţie. CALENDAR Vineri 1 APRILIE Soarele răsare la ora 6,56, apune­­la ora 19,43. Zile trecute 92, zile răma­se 274. CINEMA TÂRGU-MUREŞ — Arta: Totul se plăteşte. Unirea: Sufletul ne­grului Charley. Progresul: In­spectorul de poliţie. Select: Să te măriţi cu un căpitan. Tinere­tului- Lumina palidă a durerii (orele 9 şi 11) Profesorul dis­trat (orele 15, 17, 19 şi 21). Fla­căra: Umbre ale trecutului. SI­GHIŞOARA — Lumina: Figu­ranţii (seriile I—II). REGHIN — Patria • Locotenent Colombo. TIRNAVENT _ Melodia: Răzbu­narea sfîntului. LUDUŞ — Fla­căra. Vă place Brahms? Acroba­tele. SOVATA — Doina: Mo­­romeţii (seriile I—II). Muncito­rul: Bagration (seriile I—II). SARMAŞU — Popular: Sherlock Holmes. IERNUT — Luminat Evadaţi din viitor. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Populari Cine ride la urmă. Apartamen­tul. FÎNTINELE — Patria. Ce­tatea ascunsă. MIERCUREA NI­­RAJUl.TTT _ Nirajul: Greşeala fatală. TEATRU Astăzi, de la orele 17 şi 19.30, în sala Teatrului Naţional din Tîrgu-Mureş are loc spectacolul cu piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, în inter­pretarea secţiei din Suceava a Teatrului Naţional „Vasile A­­lecsandri“ din Iaşi. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 18.30: Omul, bruta şi virtutea (secţia maghiară). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, la sediu, orele 11 şi 12,30: Aven­turile lui Plum-Plum (secţia ro­mână). FILARMONICA DE STAT Azi, 1 aprilie 1988, ora 19, in sala mare a Palatului culturii, are loc un concert simfonic cu participarea solistului Nicolae Simion, saxofon sopran-tenor. Dirijor: Gheorghe Costin. In program: Szabó Cs.: Passacaglia, Debussy: Rapsodia pentru saxo­fon și orchestră, Marcello: Con­cert pentru oboi şi orchestră, R. Strauss: Till Eulenspiegel. I , în sala mică a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş, s-a des­făşurat matineul muzeal, intitu­lat „Marele pictor naţional Ni­colae Grigorescu şi opera sa“. Despre această temă au vorbit Vaier Pop.. („Cadrul istoric în care a trăit şi a creat marele pictor“), Viorica Herdean („Via­ţa şi opera lui Nicolae Grigo­rescu“), şi Valeriu Niţu („Apre­cierea în literatură a maestrului şi operei sale“). In continuare, veteranii tîrgu­ mureşeni din al doilea război mondial, au prezentat un pro-­ gram de poezii şi cintece patrio­tice. Manifestarea s-a încheiat cu vizitarea expoziției Nicolae Grigorescu, prezentată de Rodi­­ca Vescan. ­?.•­­A»; \ C. * J *

Next