Steaua Roşie, august 1988 (Anul 39, nr. 182-206)
1988-08-02 / nr. 182
Creaţia tehnico-ştiinţifică în sprijinul creşterii calităţii şi eficienţei Acţionînd în spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele şi organizaţiile sindicale de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tîrgu-Mureş acordă o atenţie deosebită stimulării creaţiei tehnico-ştiinţifice, desfăşurând în acest sens, sub conducerea organizaţiilor de partid, în strânsă conlucrare cu consiliul oamenilor muncii, o susţinută muncă organizatorică şi politico-educativă. Problemele creşterii calităţii şi eficienţei activităţii economice, prin promovarea progresului tehnic, sunt, de altfel, în cadrul combinatului nostru, probleme de larg interes, care preocupă întregul colectiv de oameni ai muncii. Participarea în număr mare a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi economiştilor la acti-^vitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnică se impune, desigur, ca o cerinţă care rezultă din sarcinile complexe şi mobilizatoare pe care le avem de realizat pentru desfăşurarea unei activităţi de producţie eficiente, în vederea îndeplinirii planului pe 1988 şi pe întregul cincinal. Rezultatele bune obţinute în producţie de către combinatul nostru incorporează o pondere tot mai mare de inteligenţă şi creativitate, de soluţii tehnice originale, eficiente, roade ale eforturilor creatoare ale colectivului. Promovarea pe scară largă a progresului tehnic în diferite sectoare de producţie, prin mobilizarea întregului potenţial tehnico-ingineresc, a devenit necesară ca urmare a unor acţiuni de modernizare, de creştere a eficienţei economice, de diversificare a producţiei şi de asimilare a unor produse noi, de creştere a calităţii produselor şi a competitivităţii lor. Aceste probleme ale perfecţionării şi modernizării producţiei — proces neîntrerupt, de largă perspectivă — au stat şi stau mereu în atenţia comitetului sindicatului şi, desigur, a comisiei inginerilor şi tehnicienilor, care, folosind cadrul organizatoric existent, formele specifice de stimulare a creaţiei tehnico-ştiinţifice, acţionează pentru mobilizarea întregului potenţial creativ al colectivului nostru spre înfăptuirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Comisia inginerilor şi tehnicienilor de la „Azomureş“ este alcătuită din specialişti cu experienţă, din cele mai importante secţii şi compartimente ale unităţii. Mişcarea de invenţii şi inovaţii, care are o îndelungată tradiţie şi realizări notabile în cadrul combinatului nostru, a fost îndrumată şi sprijinită de comitetul sindicatului şi CIT, mai ales prin cercurile de invenţii şi inovaţii. In primul semestru al anului 1988 au fost înregistrate 10 invenţii şi o inovaţie, ele avînd o eficienţă economică de 6.590.000 de lei. S-a evidenţiat, îndeosebi colectivul de inventatori compus din inginerii Ioan Villen, Alexandru Murgu, Nicolae Geambaşu şi electricianul Teodor Vultur, care a realizat în această perioadă mai multe invenţii de certă eficienţă privind, îndeosebi, creşterea siguranţei în funcţionarea instalaţiilor. Un număr din ce în ce mai mare de cadre tehnico-inginereşti din combinatul nostru, participă la iniţiativa „Fiecare cadru tehnico-ingineresc şi de specialitate să rezolve anual o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu“. Iniţiativa este aplicată, în prezent, de 145 de cadre tehnice şi de specialitate, care în semestrul I au rezolvat şi aplicat în producţie 120 de teme (din cele 160 propuse) cu o eficienţă economică de cca. 8,5 milioane de lei. Dintre temele cele mai importante, rezolvate şi aplicate în producţie, amintim transportul pneumatic al clorurii de potasiu la turnurile de granulare la instalaţia NPE, înlocuind sistemul cu elevatoare şi şnecuri, ducînd la reducerea consumului de energie electrică şi la o mai mare siguranţă în funcţionare (realizat de ing. Mihai Ogreanu, tehnicianul Mihai Oltean, maistrul Gheorghe Luca şi proiectantul Viorel Dălălău); realizarea unui sistem de conducte între fabricile de amoniac pentru recuperarea gazelor de sinteză eşapate la porniri şi căderi de la o fabrică la celelalte, aflate în funcţiune (realizatorii inginerii loan Soleriu şi Grigore Marian, maistrul Gheorghe Rusu şi alţii). Avînd în vedere sarcinile deosebite pe care colectivele de oameni ai muncii din combinat le au pentru realizarea producţiei de export, comitetul sindicatului şi comisia inginerilor şi tehnicienilor, cu sprijinul şi sub îndrumarea organizaţiei de partid, s-au preocupat de perfecţionarea şi dinamizarea activităţii „cercurilor calităţii“, astfel incit ele să acţioneze cu eficienţă sporită pentru ridicarea calităţii produselor, formînd în acest sens o largă opinie de masă la fiecare loc de muncă. Activitatea de creaţie tehnicoştiinţifică, de promovare a progresului tehnic continuă, fireşte, şi în semestrul II, astfel încît temele prevăzute în planul de invenţii şi inovaţii, ca şi cele pe care şi le-au propus colectivele de muncitori şi specialişti din diferite secţii şi compartimente să fie finalizate cît mai repede. Conştiente de răspunderile lor, cadrele tehnico-inginereşti de la „Azomureş“ s-au angajat să-şi sporească contribuţia la promovarea progresului tehnic la fiecare loc de muncă, să se mobilizeze şi mai mult pentru ceşterea calităţii produselor şi a eficienţei economice în toate sectoarele de producţie. ing. AURORA MANOLACHE, preşedintele sindicatului, ing. DIONISIE KOVACS, membru al comisiei inginerilor şi tehnicienilor de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tîrgu-Mureş ' * STEAUA ROSTE PAGINA 3 Vedere din noua hală de debitat cherestea de la Lunca Bradului (Urmare din pag. I) fost depăşită cu 3.000 de mc masă lemnoasă, şi valorice, cît şi în diminuarea cheltuielilor totale şi materiale la 1.000 de lei producţie marfă. Rezultatele cele mai bune în această perioadă le-au obţinut colectivele sectoarelor forestiere de exploatare din Lunca Bradului şi Răstoliţa, iar cele mai slabe — din Bistra Mureşului, UFET Solovăstru şi Sovata. Atît raportul prezentat cît şî intervenţiile participanţilor la discuţii, a tovarăşului Alexandru Bugnariu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin, care a luat parte la adunare, au insistat asupra neajunsurilor manifestate în prima jumătate a anului, asupra măsurilor şi acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru eliminarea stărilor de lucruri negative, pregătind temeinic încheierea semestrului II şi intrarea în noul an forestier. Organizaţiile de partid şi sindicat, consiliul oamenilor muncii au fost chemate să acţioneze în aşa fel încât să se asigure valorificarea superioară a întregii cantităţi de masă lemnoasă, în vederea onorării obligaţiilor contractuale la sortimentele la care în prima jumătate a anului s-au înregistrat restanţe faţă de anumiţi beneficiari. De asemenea, se cer acţiuni hotărâte pentru finalizarea în cel mai scurt timp a reparaţiilor capitale de la fabrica de PAL, în vederea realizării integrale a exportului la acest important sortiment şi asigurarea atingerii parametrilor proiectaţi la fabrica de furnire şi panel, prevedere scadentă la finele trimestrului III. Atenţie deosebită trebuie acordată valorificării superioare şi integrale a masei lemnoase exploatate din parchete, ridicării calităţii produselor pentru a suplini cantitatea de producţie fizică mai mică planificată a se exploata în semestrul II şi pe această cale realizarea planului fizic prevăzut. Avînd în vedere că sarcinile de plan pe 1989 sunt mobilizatoare faţă de nivelul de dotare al întreprinderii, trebuie să se treacă urgent, cu toate forţele, la pregătirea condiţiilor necesare bunei derulări şi realizări a producţiei pe anul viitor, prin asigurarea stocurilor de masă lemnoasă pentru perioada de iarnă, la nivelul planului stabilit de centrala industrială. Programele de măsuri adoptate în unanimitate de adunarea generală sunt cea mai bună garanţie că forestierii mureşeni vor înfăptui înainte de termen şi în condiţii de înaltă calitate sarcinile de plan şi angajamentul majorat la 100 de milioane de lei pe anul 1988, precum şi a planului de producţie pe anul viitor. Forestierii mureşeni Sâptămină decisivă la secerişul griului! (Urmare din pag. 1) şi Oroi, unităţi care au beneficiat şi de aportul organizatoric al specialiştilor, de răspunderea sporită faţă de mersul campaniei. In schimb, la Fînaţe se cere din partea preşedintelui mai multă exigenţă şi preocupare pentru buna desfăşurare a secerişului, cu atît mai mult cu cît unitatea nu are inginer şef sau alt specialist care să se ocupe îndeaproape de problemele campaniei. Spre exemplu, duminică după-masă, deşi s-a lucrat la recoltarea griului, preşedintele nu şi-a făcut atîta timp încît să ajungă în cîmp şi să vadă cum lucrează combinerii, cu ce probleme se confruntă, ce măsuri trebuie luate pentru o activitate mai rodnică, combinerii descurcându-se singuri, aşa cum au putut. Aproape peste tot, o atenţie sporită s-a acordat şi onorării obligaţiilor contractuale faţă de stat, livrîndu-se pînă duminică, în baze, 7.000 de tone de grîu. In privinţa producţiei, cele mai bune rezultate se înregistrează în cooperativele agricole din Căpuş, Grebeniş şi Band, iar soiurile cele mai productive s-au dovedit a fi Transilvania, Potaisa, Fundulea, şi Turda 81, soiuri din care a fost, de altfel, reţinută sămînţă de bună calitate pentru toamnă, care s-a trecut la condiţionare. In paralel cu strânsul recoltei s-a acţionat energic şi la balotarea paielor, lucrare realizată cu 16 prese pe mai bine de 2.700 de ha. Necazul e că pentru o parte din prese s-a terminat sfoara de balotat, în aceste condiţii au fost depozitate 5.500 de tone de paie, iar volumul mare al acestora va da în continuare mult de lucru mecanizatorilor şi cooperatorilor. In această acţiune vor trebui însă antrenate toate forţele satelor pentru a urgenta şi punerea paielor la adăpost şi eliberarea terenului în vederea efectuării la timp şi a celorlalte lucrări prevăzute. NOTE Să întărim disciplina în transportul în comun Apreciem cum se cuvine efortul ce se depune pentru ca în municipiile, oraşele, zonele suburbane ca şi din alte localităţi transportul oamenilor muncii la locul de muncă şi apoi acasă să se facă în condiţii bune, operativ şi după grafic. Dar, iată că uneori mai sînt şi excepţii. Luni, 25 iulie 1988, de exemplu, pe linia 15, între orele 5,30 şi 6,50 nu a circulat nici unul din cele 3 autobuze ce aveau plecarea de la Nazna spre Tîrgu-Mureş. Această anomalie a creat mari greutăţi oamenilor muncii care deşi au sosit la timp în staţii, au întirziat la programul de lucru. Am dori ca dispeceratul din Tîrgu-Mureş care dirijează autobuzele să acorde aceeaşi preferinţă şi autobuzelor de pe linia 15 ca şi celor care servesc liniile 3, 8, 9, unde graficele de circulaţie se respectă mult mai riguros. RODICA MAIOR de la întreprinderea comercială cu ridicata, şi MARIOARA ZORILA de la Centrala telefonică interurbană Tîrgu-Mureş ★ Avem sesizări că mai multă atenţie în respectarea graficului de circulaţie se cere şi pe linia 14. I.A.S. Seuca şi Sîncraiu de Mureş au terminat secerişul In întrecerea socialistă, ce se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, colectivul de muncitori şi specialişti ai întreprinderii agricole de stat Seuca înscrie realizări remarcabile, încheind recoltarea griului. Ca urmare a tehnologiei aplicate de inginerul Augustin Şarlea, directorul unităţii, a lui Ioan Cucui, inginerul şef, a şefilor de ferme şi mecanizatorilor, oamenii muncii de la Seuca au reuşit să obţină o producţie de peste 8.000 kg grîu la hectar. Terminînd recoltarea griului, combinele de la Seuca au fost dirijate să lucreze la întreprinderea agricolă de stat Zagăr şi în Consiliul agroindustrial Tîrnăveni. Secerişul griului a fost încheiat şi de către întreprinderea agricolă de stat din Sîncraiu de Mureş. Şi aici, inginerul Oprea Toma, directorul întreprinderii, împreună cu Ioan Cotuţiu, inginerul şef, cu inginerul Vasile Sîngeorzan, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, cu şefii de ferme şi combinerii au muncit cu mult elan şi răspundere, reuşind să strângă operativ recolta de pe cele 550 de hectare. Ţinînd seama de suprafeţele întinse unde s-a acţionat, este un fapt laudativ pentru sîrguinţa cu care s-a muncit, evitîndu-se risipa. Acum, ne spunea Liviu Timar, inginerul şef al Trustului întreprinderilor agricole de stat Mureş, peste tot se urmăreşte ca în cel mai scurt timp să fie încheiat în toate unităţile secerişul griului, să se impulsioneze transportul şi eliberarea terenului de paie, să se urgenteze recoltarea şi depozitarea furajelor.