Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)

1855-10-25 / nr. 11

A seb ina nenante si in tolio știa, soia si simbata. Deessele telergafise se imagtorghin boletine stgnogdiage. Abonamentat se lase aavsi la tote Pogăgiile, in inptpgi la somisioneghi. In pspgessi laliogagți Ioanili. Magti 25. OCtomnti DPAPUMHI Ravtiță reșii Iani este jnmătate valbentin Iassi, eag In rrovinsie, franso 25 lei. Candaldeinssiintiateserlatesse 30ragale. Santoga gedastiei si a esreditiei este la Tiroggatia Eganseso - Comana, Rasngagi No 36. opt genastiașii M. Aogupiseanu. șanii măriți, puămali ubișuriți Sepmretea giganilogi. (Urmare la N. 1.) Nu ne putemu opri de a nu arăta cătă luminată ingrijire, cătă adevărată filantropie, cătă activă bună presidă la tote lucrările guvernului Francesti întreprinse pentru a veni în ajutorul claseloru nevoieșe, și a le face să treacă cu chita se poate mai ușoare, clasa cea mai grozavă suferințe În N. 1așu împărtă ce poate lovi omenirea, foametea, știu articolul Monitorului ce se atribuește unei pene strălucite. Voimu acumu a arăta și cumu unu adevăratu sinistru al intereseloru din lăuntru înterpretează și aplică ideile unui mare imperatoru. Iată circulara Dlui ViPanii cătră toți prefecții (administratorii) Franciei: Domnule prefectu. Puindu chear de astăzi la disposițiea voastră o parte din suma de zece milioane franci încuviințate prin decretul imperialu din 22 Sept., vinua vă aduce aminte despre găndirea ce trebuie să'i îndrepteze întrebuințarea. Deîndată ce recolta anului acestuia s'au văditu puținu producătore, Imperatorul au prescrisu dindată toate măsurile ce putea împuțina zeul. Securitatea cea mai deplină s'au închizășluitu comerțiului ce cumpără în țeri străine gră. și făinele loru spre a le răspăndi pe piațele noastre; tote favoarele putinciose s'au acordatu acestoru importații și navigației ce le realisează; tarifele drumuriloru de feru pentru transportele pănii în lăuntru s'au înjositu; măsurile cele mai aspre săntu rostite în contra precupețiloru ce s'aru încerca de a sui prețurile prin chipuri viclene. Într'unu cuvîntu, totu ce era cu putință s'au făcutu, și neajunsulu trebuitoru consumației noastre pentru anul acesta se va găsi negreșitu în grănele care în fiecare zi ne sosescu din străinătate precumu și în îmbelșugarea recolteloru accesorie precumu cartofe, hrișcă, păpușoi etc. Dar, pe lăngă preocuparea sa de a asigura aprovisionemîntul generalu al țerii, Imperatorul au gănditu în specialu la acea numerosă parte a populației ce nu trăește de cătu prin munca sa de toate zilele, ei au voitu să îmulțească pentru dînsa lucrul, și acolo unde plata nu ar fi în proporție cu scumpetea momentană a obiecteloru trebuitore viețuirei, să provoace bine făcătorea organisație a unui fondu de ajutoru. În acestu îndoitu zelu M. S. au menitu suma de zece milioane franci, a cărora împărțire face acumu obiectul acestei circulare. Spre a dobăndi o întrebuințare mănoasă din partea ce este hotărită pentru departamentul vostru, Domnule prefectu, trebuește toată măluința, toată mivna, totă activitatea voastră. D voastră nu veți ficșa într'unu chipu absolutu partea cuvenită fiecării comune în proporție cu sacrificiile ce ea singură ar putea face; cu chipul acesta nu s'ar putea da nici unu ajutoru comuneloru serace sau runate, adecă aceloru ce au mai multă trebuință de a fi ajutate. În totu feliul însă veți stimula chîtu se poate mai multupre consiliile municipale, și veți ținea seamă de silințele loru. Veți face asemine unu apelu la haritatea individuală; ea formează în Francia o comoară fără sfărșitu. Veți vizita singuru comunele, vă veți pune în relație cu tote persoanele a cărora devotamîntu va voi a vă ajuta, veți da împuiere la toate lucrările în stare de a putea fi organisate cu folosu, veți ajuta și veți provoca la nevoie tote combinațiile (cfituri de păne, bilete de scădere, cuptore de pitării economice, societăți alimentare -hrănitore etc.) ce voru putea ușura, pentru clasele muncitore scumpetea trecătoare a pănei. Văzăndu vă așa singuru la lucru, și cu voi pre toți bărbații de inimă, populațiile voru simți cu cătă activitate și compătimire Imperatorul se preocupă de nevoile loru. Ele voru înțelege că dacă îmbelșugarea recolteloru nu atirnă de cătu de Dumnezeu, acei ce suferă prin neajunsul acestora săntu celu puținu sprijiniți și ajutați de unu guvernu însuflețitu pentru dinșii de o îngrijire cu totul părintească. Dacă cu toate silințile vostre, cățiva tulburători s'aru încerca de a esploata în folosul patimiloru sau nebuniei loru, suferințile popurului, repetați claseloru muncitoare că tulburarea și ne orăndueala n'aru adăogi la recoltă unu singuru grăunte de grău, dar aru aduce o răpide lovire la încredere, la muncă, și n'aru face debiîtu a spori miserica loru. Apoi, dăndule și ajutoruri și consiliuri, făcețile totu odată să înțăleagă că este de vederatul loru înteresu de a respinge pre făptuitorii neorănduelii, și pre acestii loviți'i cu o represie nemijlocită și aspră. Ei nu trebuie să uite, că Imperatorul, care face pentru Francia atăte lucruri mari și glorioase, va ști bine, totu odată, a păstra în ea liniștea și buna răndueală ce energica sa voință ne au redatu. În îndeplinirea deosebiteloru îndatoriri ce vă impune situațiea, eu vă ceru, Domnule prefdhetu, o rîvnă sprijinită, o voință hotărită, și o inițiativă sdravănă. Dați mu adesu seamă de stăruințele voastre, și însemnațimu persoanele ce vă voru ajuta mai multu. Primiți, Domnule prefectu, asigurarea deosebitei mele Ministrul din lăuntru considerații. VIPani. (va urma)