Ţara Noastră, noiembrie 1933 (Anul 11, nr. 445-469)
1933-11-01 / nr. 445
Domnilor și iubiți frați. Vă muilțumesc tuturor pentru primirea călduroasă de care mă împărtășim. Mulțumesc și prietenilor mei pentru cuvintele bune pe care le-au rostit în fața dumneavoastră. Toate acestea nu le primesc pentru mine, le primesc pentru credința pe care o sport în disietul meu și pe care o aduc în fața dumneavoastră. Eu vin cu dragaci în Oltenia, mă simt acasă în orice colt al României, dar și tu mai multă bucurie mă regăsesc aci în mijlocul dumneavoastră, al oltenilor, și iată de ce. IDEIA NAȚIONALĂ ȘI SPIRITUL MARILOR MOIRI Voi, oltenii, reprezentați două însușiri ale sufletului românesc, cari au hotărît istoria noastră. IDETA NAȚIONALA ȘI-A GĂSIT TOTDEAUNA CULCUȘ IN ACEST PETIC DE PAMANT AL ȚARII, IAR SPIRITUL DE REFORMA AL MARILOR MOIRI TOT DE PE MALUL OLTULUI A PORNIT. De sute de ani s’a simțit aici în leagănul istoriei române, că numai strângând laolaltă pe cei de-un sânge, și numai apărând cu viața peticul de pământ pe care trăim, se poate salva ideia de patrie. De mai bine de o sută de ani s’a ivit acest fir roșu în istoria noastră, iar în veacul de răzvrătiri al lui Tudor Vladimirescu, tot de aici a pornit flacăra. Cei de jos s’au adunat să protesteze împotriva străinismului care se abătuse asupra țării și boierii craioveni au fost aceia cari au dat mână de ajutor boernașului Tudor Vladimirescu. Iar când a fost vorba de un spirit nou în viața politică a țării, tot din Oltenia, de la popa Șapcă, da la Golești, de la Islaz, au pornit cuvântul de salvare. Eu care simt fiorul istoric și care port «cest ghem în inima mea, pe care-l torc cu sânge, mă simt mai aproape de pământul acesta. Ceea ce iese din inima mea este în sufletul vostru și ceea ce iese din sufletul vostru ajunge la inima mea. Acesta este sentimentul cu care vin eu la dumneavoastră. Vă vorbeam de vremea lui Tudor Vladimirescu. Multe au trecut de atunci. Istoria însă se repetă. Un val de străinism se abătuse asupra țării, înainte cu o sută de ani. Eram o țară plină de străini. Tot un val de străinism este astăzi. D-voastră vedeți firmele românești, fie la ministere fie în altă parte. Dar cei cari se agită pe dedesupt și sug vlaga din sărăcia voastră, sunt toți străini. De aceia eu la București, când am căutat să pun urechia ca să ascult de unde clocotește nenorocirea, miam dat seama că acest străinism trebuie dat la o parte și am aruncat lozinca . ROMANIA A ROMÂNILOR“. DOUĂ SOIURI DE STRĂINI Să ne lămurim. Ce însemnează străin ? Sunt două feluri de străini, întâi, străini sunt aceia cari în căutarea norocului, din toate părțile globului au venit după război și s’au așezat aci, simțind miros de hoțt; hienele, șacalii aceștia, cari se învârtesc pretutindeni acolo unde este ceva de câștigat, voiajorii norocului, au venit în această țară ; ei n’au niciun drept de cetățenie, dar sunt foarte mulți. Când am fost ministru de Interne mi-am dat seama de acest rău și am întreprins o anchetă în județele de nord ale Ardealului, ca să văd cât este de infectat de străini acest brâu al țării. Am trimis general cinstit, care tocmai i ieșise din activitate, să stea trei luni în Maramureș, unde simțeam ca e mai mult istovit sufletul românesc. In acest județ, generalul în cercetările sale a putut să constate 60 mii de străini, cari nu sunt cetățeni, ci numai elemente de consumațiune și de nesiguranță. Acești străini au corupt autoritățile, și generalul trimis de mine s’a întors cu o căruță de sigilii falsificate și cu o altă căruță de bilete de liberăcirculație, pe cari de asemenea le falsificaseră aceiși străini. Afirmă că pe suprafața țării noastre se găsesc cel puțin 500.000 de oameni cari n'au nimic de a face cu noi, și sunt elemente parazitare. Lucrul e limpede, nicio putere din lume. nici un tribunal al dreptății omenești nu poate să-i pună pe acești oameni în spinarea noastră. De aceea, din acest colț de țară, unde istoria românească pulsează mai viu, unde conștiința națională rezistă mai bine, unde sentimentul de protestare e mai treaz, vreau să lansez cuvântul: AFARĂ CU ACEȘTI INDIVIZI, CARI N'AU CE CĂUTA PRINTRE NOI. Nu vom face cu ei nici un act de sălbăticie, îi Vom conscrie pe toți, vom constata cărui stat aparțin, vom Iată un aspect al problemei, iată un soi de străini. Dar sunt și alți străini, sunt străini cari In sensul tratatelor de pace au drepturi politice. Știți că în această țară, pe pământul pe care l-am întregit se găsesc infiltrațiuni minoritare, în Basarabia, in Bucovina și in Ardeal. Noi le vom respecta în drepturile lor. Tratatul nostru de pace este foarte larg. Pe când în alte părți se consideră cetățeni aceia cari la izbucnirea războiului, in 1914, au locuit pe acele teritorii unde se află azi, la noi se consideră cetățeni aceia cari se găseau pe teritoriul României la data ratificării tratatului, adică cinci ani mai târziu. In Ardeal, au venit în cursul războiului, din Austria, o mulțime de străini, sub presiunea ofensivelor lui Brussilov, și s’au așezat aici. Ei bine, noi am fost largi și darnici, am fost chiar nedreptățiți din acest punct de vedere. Vom respecta drepturile politice, dar un lucru să se știe: CONDUCEREA POLITICA A ACESTEI ȚARI TREBUE SA STEA IN MÂINILE ROMANILOR, A NAȚIUNII DOMINANTE. Nu voiu Politica se face prin rațiune și prin instinct. Foarte multe probleme se rezolvă cu capul, cele mai multe prin inimă. Regretatul Take Ionescu a avut dreptate când a calificat războiul nostru, războiul instinctului național. Războiul României nu s’a făcut cu mintea, ci cu inima. Dacă ar fi fost să vă luați după minte, atunci când erau bogați, înconjurați de aurul care curgea și dădea năvală, când Germania plătea grâul nostru pe de o parte și Anglia pe de altă parte, judecata v’ar fi spus să stați mai bine cu belșugul vostru. Dar a vorbit inima poporului, căci instinctele hotăresc în marea frământare a neamului nostru. Instinctul meu de român vă spune astăzi, că țara noastră nu merge pe drumul bun al istoriei. In această privință, eu mă deosibesc aproape de toate partidele. Nu le voi cerceta pe toate, dar voi spune că mai mult mă deosibesc de partidul național-țărănesc. Astăzi sub oblăduirea acestei guvernări, pojghița de străinism a ajuns mai tare decât oricând. Acest partid a început lupta în nunele chipului galben și supt al țăranului român și pleacă de oraț cu reprezentantul cel mai tipic al exploatării. A început cu d. Ion Mihalache și o sfârșește cu d. Max Aușnit. Eu n'am nimic cu d. Max Aușnit, dar vădă este reprezentantul calificat al regimului. După cum în Moldova bieții beeri își dădeau moșiile în arendă lui Moki rscher, încât și țara fusese pocolită după numele acestuia: 1SCHERLAND, iar pe urma exploatării neomenoase care nu o mai putea tolera au pornit valurile revoltei din 1907, tot așa astăzi pentru partidul d-luion Mihalache omul care caracterizează regimul este d. Max Aușnit. Nu mă interesează pe mine acest d. Max Aușnit, cioți Aușniții, cari scot capul după perdea! Și atunci vă rog să mă înțeleți pe mine, când vin în mijlcul dumneavoastră aici la Craiova în această cetate a românismului, să lansez sentimentul meu de protestare, care nu-i 1 meu, ci al omului care caută un acord cu adevărurile neațiului său. Fără să caut vorbe p rea aspre, căci asemenea vorbe grele nu se rostesc la înmormântare, trebuie să spun că partidul național-țărănesc n’a ost nici național, nici țărănesc. 3l n’a întărit ideia națională, nici nu a ajutat interesele ărănimei. Dumnealor au făcut politică de industrialism. Daă facem bilanțul, ne dăm seama, că toate protecțiunile au ost acordate multelor industrii, cine plătește e țărănimea. Vi ’a vorbit, și dumneavoastră ca ărani înțelegeți, că nenorocirea de azi, îsi are pricina în DEZACORDUL INTRE PRETURILE PRODUSELOR INDUSTRIAcerceta de unde au plecat, pentru că în sensul legilor noastre ei nu sunt cetățeni. Astfel conscriși, îi vom trimite la Societatea Națiunilor, pentru ca sub auspiciile acesteia să fie reintegrați în patria lor de origine, și niciodată un asupritor, dar eu știu ce însemnează tendința de dărâmare a unui stat. Eu am fost minoritar și am văzut cum a fost guvernat Ardealul în perioada de prăbușire a Ungariei, când s’au trezit tendințele centrifugale ale naționalităților. ȚIN SA SE ȘTIE, CA DREPTUL DE A ȚINE IN MANA FRÂNELE, ESTE DREPTUL NOSTRU. FACEM POLITICA DE SANGE ROMANESC, PENTRU CA SÂNGELE ROMANESC A FĂCUT ACEASTA ȚARA. Eu fac această politică națională și dumneavoastră mă înțelegeți aici la Craiova, fiindcă d-voastră reprezentați puritatea de rasă. La București nu mă înțeleg toți, fiindcă acolo s’au cam corcit. Glasul curat al țării nu poate să iasă decât din gură românească. Și când cineva pornește de la Erzerum și se pomenește ministru, desigur că nu vă poate vorbi ca mine, aceiaș limbă. Când vine cineva de la Salonic sau de la Kraguievaț, și fiul lui ajunge în scaunul de îndrumător al țării, fiți siguri că inima lui nu va înțelege cuvântul românesc.. LE ȘI PREȚURILE PRODUSELOR AGRICOLE. Dacă nu se poate trăi, este că tot ceea ce provine din producția industrială, dumneavoastră nu puteți plăti cu ceea ce câștigați din munca pământului. SĂ REFACEM IDEIA DE CREDIT Ce-ar fi trebuit să facă acest guvern național-țărănesc ? Ar fi trebuit să apere prețul produselor agricole și să apese, să coboare, prețul produselor industriale. Atunci ar fi făcut o politică națională, fiindcă industria la noi, in majoritatea ei nu-i românească. Ar fi intărit clasa plugarilor. Nu s’a făcut aceasta. Iată chestiunea care nu s’a rezolvat, și asupra căreia trebuie să stăm de vorbă. Să cercetăm o problemă: problema conversiunii. In mod normal, ar fi trebuit să se rezolve cât mai repede. Fiecare, judecând limpede își dă seama că cu cât înaintăm mai mult, fără o soluționare definitivă, mergem spre mai rău, și pentru creditori și pentru debitori. In loc să taie acest nod gordian, actualii guvernanți, cari erau cu lozinca pentru masele populare dar cu rădăcina existenței lor în buzunarul creditorilor și al deținătorilor de bani, nu s’au hotărît nici pentru unii, nici pentru alții. Rezultatul a fost moratoriul, care nu-i decât prelungirea situațiunii nenorocite • in care se găsește țara. Am adus acest exemplu, ca la lumina lui să vedeți care i judecata acestor oameni. Partidul nostru este partid național și agrar. Noi reprezintăm sângele și munca românească, de aceia trebuie să fixăm aoi anume puncte de judecată, pe cari dumneavoastră când veți fi acasă să le lămuriți, să stați de vorbă asupra lor. In materie de conversiune să știți că noi suntem pentru lichidarea cât mai de grabă a acestei probleme. NU SE MAI POATE, FĂRĂ O REDUCERE A CREANȚELOR. Acesta-i punctul de vedere normal. Noi nu voim să asuprim, nici pe unii, nici pe alții, ci SĂ REFACEM IDEIA DE CREDIT, FĂRĂ DE CARE NU SE MAI POATE MERGE ÎNAINTE. Datoriile pe cari trebuie să le plătiți nu se pot pune de acord cu prețurile actuale pe cari le obțineți, și ar fi anormal să se plătească în întregime datoriile contractate acum cinci ani, când pământul avea altă valoare. Eu nu sunt dintre aceia cari să facă demagogie. N'am mințit pe țărani, nu te-am făcut nici o făgăduință, aceasta e greșala de care m'am ferit totdeauna. prin urmare nimeni nu poate să-mi suspecteze buna mea credință. APĂRAREA INTERESELOR AGRARE Imediat după aceea, pe ruinele băncilor parazitare va trebui să se facă o politică de credit agricol. Nu putem să mergem mai departe cu o asemenea incertitudine. Orice inițiativă e paralizată în societatea noastră. Trebuie să intervină o mână hotărîtă, care să dezlege problema ci sinceritate ,trebuie luată o hotărîre, care să fie respectată. Spunea adineaori Valjan, către a fost cu mine în Italia, tot ce s’a înfăptuit acolo în decurs de 11 ani. Opera realizată însemnează respectarea voinței lui Mussolini, care cu pumnii strânși pune toată lumea în mișcare și face să se transmită în opinia publică a țării sale sentimentul de datorie. FARA ACEST SENTIMENT AL DATORIEI, TARA NOASTRA VA INTRA IN PUTREFACȚIE. Eu prețuiesc mai presus de toate ideile pe care hotărîrea unui om poate s’o pună în valoare. Vi s’a spus aici, de către Nemoianu care a arătat că și în raporturile noastre externe sunt anume nedreptăți. Ele nu cunoșteam această chestiune, dar țin să declar că în legăturile noastre cu celelalte țări, trebuie să existe realitate de ambele părți. Va trebui ca atât politica internă cât și cea externă să o îndrumăm întru toate după interesele noastre agrare, fiindcă numai așa putem să facem politică românească. POLITICA SATELOR SI MATS ©- ‘NALIZAREA ORAȘELOR In cărțile vechi se vorbește despre marea republică a Veneției, care stăpânea cu câteva sute de ani în urmă marea Aldriatică, înainte de a porni în depărtări, în numele orașului lor, funcționarii făceau acest jurământ: „JURCA VOI FACE TOTUL PENTRU A AJUTA PROFITUL ȘI ONOAREA REPUBLICII“. Onoarea nu poate să trăiască decât dacă se reconciliază cu profitul. Țara noastră, așa cum se prezintă în rânduielile ei de-acum, nu-i o țară de profit, ci o țară păgubașe. Iată de ce va trebui să se țină seama de interesele agriculturii. In ceea ce privește produsele industriale noi spunem că industria trebuie să fie subordonată marilor interese agricole. Numai acele industrii pot să fie protejate de către noi, prin tarife vamale, cari se pun de acord cu interesele agriculturii. Fiindcă agricultura înseamnă câștig românesc, pe când industria nu prea este românească. Noi vom căuta să armonizăm aceste interese ale industriei și ale agriculturii, punându-le de acord. Vom face politica satelor, pentru că acolo în umbra lor se găsește rasa noastră, care a menținut în cursul veacurilor caracterul acestui neam. Dacă n’ar fi fost satele noastre, n’am fi avut nici orașele noastre. Pentru că satele au însemnat elementul de muncă, și pe temelia lor s’au așezat orașele, în care domnesc străjinii și pe cari le exploatează ei. Nu vom pierde din vedere ceea ce se petrece la orașe. Vom urmări naționalizarea acestor orașe, pentru ca ele să nu mai fie ca niște piroane înfipte în trupul nostru, și să ajungă o expresie adevărată a națiunii. Voi, elementele oltenești, cari reprezentați munca românească, sunteți chemați să fiți trupele de avangardă, cu cari vom începe naționalizarea orașelor. Voi nu trebue să veniți numai cu cobilița prin mahalalele orașelor, CI SA LUAȚI ASUPRA VOASTRĂ MISIUNEA DE A PUNE CEA DINTÂI TEMELIE A BURGHEZIEI ROMÂNEȘTI ! Am crezut că-i nimerit să vă lămuresc în câteva cuvinte cared drumul pe care voi merge înainte. In ceea ce privește aceste orașe, cari, foarte multe din ele. Sunt azi cuiburi de străinism, de îndrumare împotriva existenței de stat, cu voi împreună le vom strânge la pieptul nostru, până le vor trezni încheiturile. TOTUL SE MIȘCĂ! In sufletul meu este o mane frământare. Mă uit înapoi pe scara vremii, prin câte am trecut. Am fost subt unguri, am fost în marele război, ei bine fac o spovedanie. Niciodată n’am cur qt iscat această furtună pe care o simt astăzi. Nu știu ce se va petrece mâine, nu știu ce va fi poimâine, căci viața nu mai are niciun punct de reanim, totul se mișcă. Acesta-i sentimentul meu, pentru că sunt foarte român, iar sufletul meu se confundă cu sufletul acestei țări. Dacă vrei să vezi cum e marea, iei un pahar din apa ei, aceasta-i marea... Așa-i și sufletul meu, care nu-i decât un freamăt din marea durere a mulțimei. Aș vrea ca fiecare din dumneavoastră care sunteți aici, să vă coborâți în sufletele dumneavoastră, să vă dați seama de primejdie, să vă gândiți la familie, la copiii voștri, fiindcă viața trebuie să meargă înainte Sunteți datori să recunoașteți că sunteți în mare parte vinovați de ceea ce s'a petrecut. Trebuie să treacă un val de pocăință în sufletul vostru, pentru că hotărîrea voastră a dat greș. Acum cinci ani ați crezut tuturor minciunilor, cari s'au purtat pe la poarta voastră. In Ardeal, când a vefăgăduieli nu vă fac, căci sufletul vostru e amar, vă spun însă: Va fi vai de voi, dacă veți mai greși încă odată. In curând, acest guvern se va prăvăli. Poate că-l vom da peste cap noi, dar eu cred că va cădea prin propriile lui păcate. Sufletul meu vine în mijlocul dumneavoastră, olteni, și face apel la voi. Sunt gata, ca în sens de ordine, de autoritate, de idealism, de credință în sângele românesc, să fac o politică de dreptate pentru massele populare, din cari m’am ridicat. Dați-mi o mână de ajutor. N'am mințit niciodată, nu voi minți nici acum, când tâmplele mele au început să albească. Dacă veți face acest lucru, veți fi pe drumul cel bun, dar dacă ducându-vă pe la casele voastre, nu veți ști să vă transformați în apostoli, atunci veți fi niște nenorociți, și pe spinarea voastră vor întinde hora cei cari v'au exploatat fără rușine. CU CAPUL ÎN SUS ȘI CU BUZUNARELE GOALE Eu merg pe drumul sângelui românesc. Nu mă găsesc de ni d. Iuliu Maniu la guvern, nu mai puteam sta de vorbă cu poporul, se trăgeau clopotele, parcă ar fi venit Mesia pe pământ. Vă mărturisesc, mi-era milă de ei, căci știam ce-i așteaptă. El BINE, UN POPOR POATE SĂ FIE MINȚIT ODATĂ, DAR DACĂ SE LASĂ MINȚIT ȘI A DOUA OARĂ, ARE DREPTUL SĂ ASPIRE LA O EXISTENȚĂ MAI BUNĂ. Prin uRmare, cercetați-vă sufletul. Mie nu-mi pasă dacă veți fi în jurul meu într’un număr mai mare sau mai mic. Mie îmi trebuie oameni de credință. Eu cred în rostul acestui neam, o viață întreagă m’am zbătut pentru această ideie. Eu n’am venit la voi când veneau mincinoșii, căci nu mă puteam lua la întrecere cu ei. Vin acum, când sunteți pățiți, viu în ceasul al 12-lea și vă spun: Căutați să vă luați după oameni cari reprezintă adevărul, după o muncă de o viață întreagă, ieri pe acest drum. Strămoșii și moșii mei, de 500 ani au slujit în fața altarului. Au cunoscut durerea poporului și lupta de rasă. La 1848, un strămoș al meu, sub Axente Sever a luptat la Aiud, ca să nu mai rămână acolo piatră pe piatră... Iar eu o mlădiță târzie al acestei înaintași am căutat prin cuviințe întraripate să dau girai suferințelor celor mulți. Iată de ce vei merge înainte pe acest drum. Biruința mea depinde de voi., ©ari trebuie să conduceți mulțimea și să o lămuriți, întrucât mă privește pe mine, să știți că și singur merg pe acest drum, pentru că dacă nu voi salva Jitt, îmi voi salva cel puțin conștiința mea. Când voi muri, dacă va fi să cadă lava asupra mea, cum a căzut pe Sodoma și Gomora, să mă acopere, peste 2000 de ani când mă vor desgropa, mă vor recunoaște prin aceea că așr stat cu capul în sus și cu buzunarele goale.... (Aplauze furtunoase, mare în întreaga adunare, ovații cari durează câteva minute). Politica sângelui românesc Un regim care n’a fost nici național, nici țărănesc .. . Politica satelor și a sângelui românesc Discursul d-lui Octavian Goga la adunarea de la Craiova „Va fi vai de voi, dacă veți mai greși odată!“ D. OCTAVIAN COCA inirea dintre Regele Carol și Boris au fost discutate chestiuni cari privesc normalizarea raporturilor intre cei două firi — Eri a avut loc la Ramadan întâlnirea dintre Regele Carol al României și Boris al Bulgariei. întâlnirea celor doi regi a fost cât se poate de cordială. SPRE MALUL BULGĂRESC După ce au trecut în revistă compania de onoare, Regele Bolțig și Regele Carol, însoțiți de suite s-au urcat pe iahtul „Ștefan cel Mare“ care, ridicând ancora, a pornit în larg, spre malul bulgăresc. DEBARCAREA LA RUSCIUC Portul Rusciuc plin de vapoare era înțesat de lume care a venit să aclame îndelung pe Regii Carol și Boris. D. Pavlov ,primarul Rusciukului a prezentat tradiționala pâine cu sare, după care a rostit următoarele: „Sunt fericit de a putea saluta pe M. Voastră și a vă ura bun venit în numele orașului. Vizita M. Voastre va fi o zi memorabilă, așa cum, a fost și vizita pe care acum 31 ani Regele Carol I a făcut-o aci. Nu ne îndoim că venirea M. Voastre pe pământ bulgar va contribui și mai mult la strângerea relațiilor amicale pe cari noi riverani ai Dunării o dorim atât de mult“. Primarul a făcut apoi cadou tava de argint Regelui Carol. M. S. Regele Carol II a răspuns mulțumind pentru sentimentele cordiale ce i se arată de către regele și poporul bulgar. La ora 11 jum. yachtul regal, în care se aflau cei doi Regi, împreună cu sunta, a plecat în susul Dunării, până la Zimnicea. ÎNTOARCEREA DIN ESCURSIE Yachtul regal „Ștefan cel Mare“, pe care se aflau cei doi Suverani, s-a înapoiat din excursiunea făcută pe Dunăre, la ora 5 d. a., acostând la debarcader, în sunetul tunurilor trase de vedetele române și bulgare. Aci se aflau reprezentanții autorităților civile și militare, precum și un public foarte numeros, care a aclamat îndelung pe Suverani. SOSIREA LA GIURGIU. — PLECAREA SUVERANULUI SPRE SINAIA La ora 5 jum. d. a., yachtul regal cu M. S. Regele Carol II, dr. I Al. Vaida-Voevod și Titulescu, precum și întreaga suită, escortată de cele două vedete și monitorul „Lascăr Catargiu“, a acostat la debarcaderul portului nostru în juralele mulțimei. Erau de față reprezentanții tuturor autorităților civile , și ’ militare, șevalete și multă lume . M. S. Regele s’a urcat în trenul regal, care a pornit spre București, la ora 6 seara, în uralele numerosului public aflat în port. COMUNICATUL OFICIAL M. S. Regele Boris III al Bulgariei și M. S. Regele Carol III al României s’au întrunit azi 30 Octombrie la Giurgiu în România. După ce au trecut în revizie compania de onoare română care se găsea la Giurgiu, cei doi Suverani au debarcat la Rusciuk în Bulgaria unde au trecut în revistă compania de onoare bulgară. Cei doi Suverani însoțiți de suitele lor s’au urcat apoi pe yachtul regal român „Ștefan cel Mare“ care l-a condus spre Zimnicea-Șiștov de unde s’au înapoiat la punctul de plecare. Un dejun a fost oferit de M. S. Regele Carol în onoarea M. S. Regelui Boris. Cu acest prilej președintele consiliului de miniștri al României, domnul Al. Vaida, președintele consiliului de miniștri și ministrul de externe al Bulgariei, d. N. Mușanov, și ministrul de externe al României d. N. Titulescu au avut pe yacht o lungă convorbire asupra diferitelor chestiuni privitoare atât la raporturile reciproce ale celor două țări cât și la pacea în Balcani. Cele două guverne s-au declarat dornice de a rezolvi cât mai repede posibil chestiunile pendinte între țările lor și au manifestat dorința lor de a colabora într-un spirit de cordială amiciție la opera de consolidare a păcii. SUVERANUL S'A REÎNTORS LA SINAIA M. S. Regele Carol II a trecut, aseară, cu trenul regal, prin triajul gării de Nord, venind de la Giurgiu și îndreptându-se spre Sinaia, unde a ajuns la ora 23,10. * Tot așeaăr, la ora 8, s’au înapoiat în Capitală, cu un tren special, d-nii A. Vaida Voevod, președintele consiliului de miniștri, N. Titulescu, ministrul afacerilor străine, Savel Rădulescu subsecretar de stat la externe.