Țara, septembrie 1944 (Anul 4, nr. 969-983)
1944-09-01 / nr. 969
g.. . ANUL IV. No. 969 ' N iTaxa nos. plătită în mun. cont. v» .fapt. Dir. Gen. P.T.T. Nr.29664/1941 - 1 9b9 —--------------—--------- 1 Vineri, 1 Septemvrie 1944 PtftiCTOR-PROPRRETfta î pg^f. Hg*. GYBQORS POPA SIBIU— REDACȚIA: Strada Regele Mihail, Nr. 16, Telefon Nr.: 746 — ADMINISTRAȚIA: Strada Avram Iancu Nr. 29, Telefon Nr.: 524 BUN SOSIT IN ARDEAL! Nu numai sobrietatea comunicatului dat acum câteva zile de Preşedinţia Consiliului de Miniştri — prin care se atrăgea atenţia autorităţilor şi populaţiei să rămână calme locului şi să primească prietenos armatele ruseşti eliberatoare — ne face sa rostim cu sinceritate cuvintele de mai sus, ci întreaga noastră raţiune de existenţă, ca şi o mare parte a trecutului nostru sbuciumat. Căci armatele ruseşti nu sunt numai aliatele noastre de azi, nu vor fi mâine numai eliberatoare fraţilor noştri de sub jugul maghiar şi nedreptatea germană, ci de ele ne leagă un nesfârşit şir de fapte de arme. Unde oare alergau domnitorii noştri atunci când primejdiile ameninţau hotarele ţării, decât în răsărit? Numai acolo primeau cu adevărat ocrotire, cum tot de acolo primeau povăţuiri şi ajutor. Singuraticile lor încercări ce se îndreptau spre Soare Apune au rămas totdeauna infructuoase şi au avut de foarte multe ori un sfârşit catastrofal. Să nu uităm apoi că din vâltoarea acestor lupte umăr la umăr rusoromâne a eşit Regatul Român, ca şi prima constituţie românească, cum nu trebuie să uităm că sprijinului de arme i-au urmat, dealungul secolelor, necontenite schimburi culturale. Amintim astfel pe românul Petre Movilă, creatorul Academiei din Kiev şi părintele curentului occidental al renaşterii ruseşti din secolul al XVII-lea. Un alt român care nu numai că a scris deasemeni în ruseşte, dar a fost chiar diplomat rus în necunoscutul de pe atunci Extrem Orient, a fost Spătaru Nicolae Milescu. Tot în acel timp (1630—1700) moldoveanul Pamva Berândă alcătuieşte cel dintâi dicţionar slavo-ucrainean. Şi dacă nu mai credem necesar să stăruim asupra intensei activităţi culturale desfăşurată în Rusia de Dimitrie Cantemir, ca şi asupra aceleea a fiului său Antioh Cantemir, supranumit Boileau al Rusiei, dintr'un număr atât de însemnat de cărturari români scriitori de limbă rusă amintim în schimb, cu titlul de informaţie, pe poeţii români Mihail Herescu, Tadeu şi Alexandru Haşdeu şi Alexis Nacco, pe prozatorii Leon Donici, Cheltuială, Olga Nacco şi C. C. Stamati, pe sociologii Al. Sturdza şi Grădescu, pe filologii Sârcu şi la Simirschi, pe istoricii Buzescu şi I. Halippa şi pe juristul Casso, ajuns mai târziu chiar ministru în Rusia. Dacă foarte multă vreme româneasca a fost limba unui popor mult prea împărţit sub diferite stăpâniri pentru a avea o îndestulă însemnătate politică şi cultură ca scriitorii ruşi să se simtă cifraşi spre ea, în schimb însă influenţa culturii ruseşti s'a resimţit adânc şi devreme asupra noastră, cel puţin dela Costache Stamati şi până la Constantin Stere, dacă nu chiar şi azi, literatura noastră a fost mult influenţată de creaţiile spirituale ale vecinilor nosatri din răsărit. Numai din înşiruirea de mai sus reese nespus de limpede faptul că nici chiar cu popoarele sub stăpânirea cărora am stat întâmplător timp mai îndelungat, n'am avut schimburi atât de intense şi de adânci, ca şi cu ruşii. Chiar şi după ce Rusia s'a izolat ca să încerce cea mai mare experienţă omenească, să creieze omul nou — experienţă privită foarte multă vreme şi de foarte mulţi îndoelnică, dar ale cărei rezultate viguroase le vedem astăzi mai bine ca oricând— relaţiile noastre n'au fost întrerupte. Să ne aducem aminte în această privinţă numai de îndelungile şi prieteneştile conversaţii dintre actualul comisar al afacerilor străine sovietice, d. Molotov şi Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României şi îna treitul preşedinte al Societăţii Naţiunilor. Prăpastia, nefirească între vecini, săpată timp de patru ani de apăsarea germană, fiind spre fericirea acestui îndurerat Ardeal care îşi caută o nouă isbăvire şi a e pe cale să o găsească astăzi — înlăturată prin regească hotărîre de la 23 August 1944 care încunună astfel lupta dusă de atâta vreme de blocul naţional-democrat, ne regăsim astăzi din nou alături de vechii noştri aliaţi de veacuri, ruşii, şi aliaţii, creatori ai României Mari, moderne şi progresive, anglo-americanii. Astfel că astăzi, când vorbelor li s'au dat slobozenie, putem spune, cu cea mai adâncă sinceritate, că cu ruşii n'am fost niciodată duşmani, chiar dacă împrejurări, dincolo de voinţă noastră, ne-a făcut să fim adversari şi să fim târâţi în mijlocul unei ţări cu care n'am schimbat decât cele mai prieteneşti relaţii, decum focuri de armă. Iată de ce azi, când armatele sovietice păşesc pe pământul Transilvaniei — şi iarăşi să nu uităm că nu pentru prima dată ruşii vin în Ardeal să prăvălească nedreptăţile maghiare — când se înnoadă din nou firul unei prietenii seculare, nu putem întâmpina, cutremuraţi de sinceritate, pe aceşti mari şi de totdeauna aliaţi şi sprijinitori ai noştri, decât cu tradiţionalul nostru . BUN SOSIT! de I. Ch. Severeanu TRIUMFALA PRIMIREa Armatelor Sovietice in Capitală Aramtele ruseşti, venind din Moldova şi Dobrogea, au sosit în Capitala ţării. Coloanele motorizate şi blindate s’au îndreptat spre regiunea frontului spre a coopera cu trupele române la alungarea şi nimicirea forţelor germane care s-au dedat la acte de sălbăticie faţă de oraşele şi populaţia noastră. Rusia Sovietică şi-a trimis fiii să sprijine acţiunea vitezei armate româneşti, în opera de curăţire şi lichidare a unui duşman barbar, lipsit de simţământul recunoştinţei. Trupele ruso-române sunt din nou aliate, luptă împotriva aceluiaşi vrăjmaş pentru eliberarea Transilvaniei. * Ori la orele 10,30, primele elemente motorizate ale trupelor sovietice şi-au făcut apariţia la marginea Capitalei, în bariera Colentina. O oră după aceea, coloana motorizată a armatei roşii, într’o ordine perfectă a străbătut străzile Capitalei. Primirea trupelor sovietice s’a făcut într’un cadru de voioşie generală, de către o mare mulţime de cetăţeni ai Capitalei, care, cu steaguri tricolore şi cu flamuri roşii au ovaţionat îndelung armata eliberatoare aliată. COMUNICAT In cursul dimineţei de 29 August, o coloană înaintată sovietică, în drum spre front a trecut prin periferiile Capitalei fiind primită de o delegaţiune compusă din domnul ministru Constantin Titel Petrescu şi domnul general Iosif Teodorescu comandantul militar al Capitalei. Populaţia Bucureştilor a întâmpinat trupele sovietice în spiritul cel mai amical. Mişcările trupelor sovietice pe teritoriul român nu afectează câtuşi de puţin activitatea autorităţilor şi organelor administrative ale Statului, în consecinţă toţi funcţionarii urmează a rămâne la posturile lor şi a-şi continua în mod normal activitatea. TRUPELE GERMANO-MAGHIARE care pătrunseseră pe teritoriul românesc la Est de Braşov şi la Vest de Arad au fost alungate peste frontieră - Lichidarea ultimelor rezistenţe germane din ţară se face cu succes -Comunicatul Marelui Stat Major al Armatei Operaţiunile de lichidare a ultimilor rezistenţe germane clate pe teritoriul naţional, au continuat la Teciu, în zona petroliferă, în jur de Ploeşti, la Slobozia şi Călă-raşi cum şi la Or.Gora, făcân- du-se alţi numeroşi prizo- nieri şi capturându-se pradă de război. Pe Dunăre, în urma unei lupte între vedetele rapide române şi germane, au fost scufundate 3 vedete inamice, carbarbuse numeroase vase de transport. In urma acţiunilor executate de trupele noastre la Nord Est de Braşov şi Vest de Arad, trupele germanomaghiare care pătrunseră în puncte izolate pe teritoriul nostru, au fost respinse peste frontieră.