Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-05-23 / nr. 40

158 Corpului de armată” Lucrărire oviciose la acesta dicasteriu mi­­litare a țerei se înpartu în trei secțiuni: Secțiunea din țără are Adjutantura Corpului cu cancelaria presidiale.­­ În acesta secțiune se va întreprinde deschiderea, protocolarea și înpărțirea pacheteloru, ștafeteloru și depeșe­­loru telegrafice oficiise, ce vinu către presidiulu Comandei Corpului de armată, ș. a.­­Secțiunea a dou­are Cancelaria de operațiune. În sfera activității acestei secțiuni cadu tote piesele atingătorre de marșe, dislocațiuni și *775 trupeloru cu celelalte de asemenea natură. A treia Secțiune are administrațiunea militare, care se în­­parte în 5 despărțeminte, și adecă: 1 În despărțemănturu militare stabile, 2n despărțemăntulu economico-politicu-3 în despărțemăntulu de alimentațiune.­­ 4 în despărțemăntulu de justiție cu judițiu delegatu militare.­­ Și a 5. în despărțemăntulu sănetății. În despărțemăntulu din tăiu este șefulu adjutantele corpu­­lui, se pertractează în elu totu ce se ține de îndeplinirea trupe­­loru, și alte lucruri de asemenea natură. În despărțămătulu alu doilea este șefulu Supremulu comi­­sariu belicu, și se pertracteză în elu totu ce se ține de invali­­darea trupeloru, obiectele de casă, de leai, și deosebitele socoteli. În a 3. despărțemăntu este șefu supremulu administrato­­re de alimentațiune și se pertracteză în elu totu ce se ține de o­­biectulu naturaleloru, serviseloru și a subarendăriloru militari. În a 4. despărțemăntu este șefu unu auditore cu rangu de vice-colonelu și se pertracteză în elu totu ce se ține de justiția militare, și judițiu delegatu militare cu lucrările sele. 4­.. despărțemăntu are de Șefu pe Doctorele stabale diri­­ginte, și se pertracteză în elu totu ce se ține de sănetatea tru­­peloru și a branșeloru militari, precumu și așezemintele de me­­dicamente, și băile militari însă numai în privința medicească. Orăștia 18 Maiu. Șesulu de lăngă cărciuma și podulu de peste Streiu alu Simeriei ce a căpătatu în 9 Fevruariu 1849 ce­­lebritatea sea, a fostu astă dimineță scena unei selenități, care și pentru motivulu seu merită a fi descrisă, adecă aici în Orăștiu stabulu și batalionulu Eri la amezi a sositu 1 a regementului de infanteriă Barone Bianchi în marșulu seu dela Sibiiu la Timișoră sub­ comanda colonelului seu Potaischi, și astăzi la 4 ore dimineța a continuatu marșulu seu către Deva. După ce consulele nostru D. Velman făcu cunoscutu că la podulu Simeriei, ce a căpătatu celebritate istorică, se va ținea o paradă bisericescă militare, plecată la 6 ore dimineța ofițerii dela regimentulu Turnu și Tacsisu care se află aici, mai mulți amploiați de judecătorie, de finanțiă, de magistratu, și alte branșe, precum­a și unu numeru însemnatu de cetățeni în mai multe căruțe după batalionulu lui Bianchi, care după ce a sositu la cărciuma dela Simeria a luatu posițiunea naintea podului. La 7 oare veni D. colonelu Potaischi, apoi după ce căntă musica imnulu popo­­rale ținu D. Locuț­ inte Leopoldu de Conopațchi către soldați în limba ruteană următorea cuvăntare: Soldațiloru­ priviți pe lăngă voi, și onorați loculu acesta, căci aicea este cămpulu bătăliei de la Simeria, unde mulți din came­­rații noștrii în luptă asupra rebeliloru, și amăgiți prin trădare ș'au vărsatu săngele și au aflatu mortea onorifică.­­ Soldați­­loru­ aici pe loculu acesta de jalnică aducere aminte, nu ascun­­demu noi lacrămile, ce ne strălucescu în ochi pentru cei căzuți și cărora dămu rugăndune lui Dumnezeu, onoarea de pre urmă, la­­crămile zicu, ce totdeodată ne facu să dămu și făgăduința, că noi și la alte ocasiuni totu cu aceea credință vomu servi Preîndu­­ratului nostru Monarhu, și pentru bunulu seu dreptu totu cu acea abnegațiune ne vomu lupta, precum au făcutu aceștia, a cărora pomenire noi astăzi serbămu, așia să ne ajute celu poternicu.­­ (Aici a­u căzutu în 9 Fevruariu 1849 din regimentulu acesta 3 o­­fițeri și 86 feciori, și 5 ofițeri și 214 feciori au fostu răniți.­ După ce s'au așezatu iarăși coloanele, a cititu parohulu ca­­tolicu din Orăștiă sentările de onore, o misă încetă, la care au făcutu soldații pre­­și a căntatu musica­ tele elori cărți, C­um­ i binecui ă loculu, și o mulțime de ómeni săteni de prin prețiuru, a datu batal După erăriirea ouanai cern­eți, e­”. lu trei salve, apoi a defilatu în companie pe lăngă D. colonelu, și după aceea au avutu o oră ca să dejune și odihnescă. La dejuna­­rea ce o ținură ofițerii și iuflietii se ridicară mai multe toaste pentru Maiestatea Sea c. r. apostolică, pentru armată, pentru corpulu­oințirescu, ce era de față, pentru magistraturu, consu­­lele și cetățenii din Orăție, unde s'a portatu grigă bună de a­­cestu batalionu. O bună impresiune a făcutu portarea D. colo­­nelu, care a chiematu la sine pe soldații, ce s'au luptatu acolo în 9 Fevruariu 1849 și săntu cesora­u cu monete, și le a cu­­vinte în elă cărătoarie, un vepiți­ voc­ea 7,410 fre a pornitu batalionulu spre vu­ă, ca n­o ani de petrecere în Ardealu, să'lu părăsescă cu totulu. După plecarea batalionului părăsirămu și noi orășianii căm­ In pulu bătăliei de la Simeria și lăsarămu păzirea morminteloru ace­­storu munțiloru dela A­ te au fostu a plăriloru acelora. (es. sin). Abrudu 20 Maiu. Astăzi areposatu­l Petru Popoviciu în urma unei lănguri. Reposatulu după absolvirea studieloru juridice și depunerea censurei de advocatu, de la revoluțiune încoace a întratu în servițiulu acestui orașiu în calitate de Senatore, care postu­l'a portatu astfeliu, în cătu 'și a căștigatu prețiu­­irea obștescă. Fie'i țărâna ușioară! έmtămplări de zile. Înălția­rea Arhiducele Albrecht Gubernatorele civile și mi­­­­­litare în Ungaria face iarăși o călătoriă de inspecțiune prin de­­­spărțemintele Locum­ințeloru: Pesta, Cașovia, și Oradia mare­ Făimosulu lotru Șandoru Roja pe acui capu săntu puși 10000­ fl. să se afle acuma în Bucovine. șorec În Aglia domnește atăta de tare vărsatulu strumiu între copii, de s'au închisu scoalele, cu toate că vițe ia are­­ bunu. iușudenă a În Brusela se gătește entr rege o strămucită, cuiniee l. pn întorcerea mea din călătoriă.­­b­ino În unele părți ale Galiției s'au ruptu iarăși m­orii, și lu, înecatu nu numai mai multe vite,­­­ și mai mulți oameni ș'au perdutu viața. După „Gazeta Brașovului” nu a foetu de unu petraruu de se­­culu așia tărgu slabu în brașovu ca auuma, de și timpulu a oșu prebunu. În Boemia a trecutu doi preoți însemnați dela Capolicienu la protestantismu, a căroru trecere a făcutu mare tomotu. După o corespundință în Gazeta Timișorei din Iași, resbe­­lulu între Ruși și Turui aru urina fără îndoială. În galiția au început a ici cole a se­­­ colora, și este temă că se va extinde. Între Turci și Montepegrini iarăși a începutu o moruie dușmănească, din privință că Omer Pașa nu se astămpără. Și Def­initiva împărțire a Monarhiei austriace în privința mi­­litare, ce a urmatu după noua organisațiune a ramuriloru mililitari, ce stau subț Preînalta supremă comandă de armată s'a publicatu în 28 Maiu e. n. în Viena. În loculu împărțirei de pănă acuma în 4 armate și 1 gubernementu întră împărțirea noă în 1 co­­mande de armată, și 2 gubernemente. Comandele de arm­ă pri­­mescu totodată și sfera activității a comandeloru militari de țară de pănă acuma, ce se voru desființa. Comandele de brigadă ge­­nerali se voru mai simplifica, și la serviție de cancelarie se voru aplica ofițeri din pensiune; pentru finanții se face prin a­­caepta simplificare o ușiorătate esențiale În­sfera 1. Armate stă: Boemia, Moravia, și Silesia, Austria, Salmuurgii, Stiria, și Tirolu; în a 2. carintia, Carniolia, Litorale, și Italia; în a 3. Ungaria, și Transilvania; în a 4. Galiția, Bucovina, și tracția 1., Gubernementu Bănatu, și voivodina, a 2. Gubernementu croa­­ția,­­ și Dalmația.

Next