Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-07-15 / nr. 55

l 727­ Mencicof din Constantinopole fără să fie izprăvitu ceva, după ce pofta refusă a subscrie nota, și pe odihna Rusiei a se retrage din acesta nevoie s'a făcutu învederată, s'a cugetatu în Parisu și Londona, ca să tragă foloase din acesta încălcitură a Rusiei, și să dea o lovitură pre puternicei vaze rusești. Trimiterea Esca­­dreloru la Besi­abai nu avu numai de scopu, ca să întărescă pozi­­țiunea materiale a porții, ci totdeodată se slăbescă și posețiu­­nea morale a Rusiei. Decă s'aru fi sfetitu acestora poteri a re­­ținea pe Rusia dela înplinirea amenințărileru­sele, și a înpede­­ca ocupațiunea principateloru danubiane, atunci ea aru fi pătimitu o umilire, ce aru fi treguitu să'i slăbescă vaza pe multu timpu. Presa guberniului a amănduroru poteri maritime s'a espri­­matu cu furiă asupra ideei de a trece Prutulu, și aliatele guber­­nie au dec­laratu­ amăndoe flotele stau Sultanului spre dispuse­­țiune din acelu momentu, din care elu va cere întrarea loru în dardanele, și fiindcă poarta enunciasă că va privi ocuparea prin­­cipateloru ca unu casu de resbelu, trebuia să ne tememu, că în­­trarea Rușiloru în Moldavia va avea de urmare întrarea flote­­loru franțusescă și englezescă în cornulu de luru. Nimicu în­­să din toate acestea Căndu a ajunsu știrea despre întrarea musca­­liloru în principate la Constantinopole, avea ambasadorii pote­­riloru apusene acolo instrucțiune, să miște pe Sultanulu, ca să nu chieme flotele, și Padișahulu pricepu firește acestu neambigu semnu. Acuma lovitura ce se pregătisă Rusiei a căzutu în făntănă. Partidele stau iară asemenea, Rușii de dincoaci de Prutu, și flo­­tele în fața apeloru turceți. Rusia însă mearsă unu pașiu mai departe, neîndestulinduse cu aceea, cum că­ și au restauratu vaza sea perfectu, și fiindu că ea nepăsăndui de amenințarea, ce i se pusă în contra, enunciata întrare o și sevărși, vrea să se folosescă acum de pusegiunea sea ce se făcu favorabile, ca să pregătească contrariului o umilință. A dua notă cerculare a cont. Neselro de eși, și dec­iară, că ea nu vre să știe nainte de deșertarea principateloru pănă pu voru porni de acolo amăndie flotele. Și de se subpunu amăndoe aceste po­­teri maritime în faptă la acesta pretensiune, atunci lovitura ce pătimește vaza loru, va fi tocmai așia de mare, că tu aru fi ciostu de mare acela, ce ele o au fostu pregătitu pentru Rusia! Problema sinistriloru dinafară alu Franției și alu Angliei este acuma mai puținu îndreptată într'acolo, ca să înpedece con­­flictulu între Sultanulu și portă, cătu a aduce negoțiațiunea de onoare între Rusia și propriele state ale loru fără scădere în ecuilibriu. Și acesta este o problemă grea, decă încungiurarea resbelului se dorește cu ori­ce prețiu, precumi acesta se prevede totu mai tare și în contra mărețeloru moduri de vorbire, ce a întrebuințatu presa de lăngă Tenisă ca și de lăntă Saina. Au pu­s'au dechlaratu și ductorii partidei radicali în Anglia, Hume și brig pentru politica Lordului Aberdeen! În protiva astfeliu de con­­trari aru fi o minune, detă colosulu nordicu, ca să întrebuin­­țămu o represiune multu obicinuită, nu se va face în toate zilele mai colosale! Noi așteptămu cu încordare după știrile din S. Petersburg­, pănă însă vomu sosi aceste, noi nu vomu spera multu în veștile de pace și de resbelu ale gazeteloru din Parisu și Londona, căci precum ni se vede, nu este o mare deosebire între redacto­­rele lui Globe și redactorele Constituționalului. Îîntămplări de zile. Maiestatea Sea Împeraturu s'a înduratu a hotăra, ca lăngă fie­care Episcopiă de legea gr. resăritenă să fie căte doi Epi­­tropi din statulu mirenescu. La Șumla s'a apucatu Omer Pașa a face unu lagăru întăritu. Delurile, care se estindu în pgiurulu Șumlei în forma unui semi­­cercu se provedu cu valuri de pămăntu, precum au fostu­și la De după anulu 1828, aceste valuri, care acum se ridică de nou, au fostu Romanțov la a. 1774, Caminschi la a. 1810 cu capetele sparte aruncați îndărăptu. După unu articulu în Monitore Rusia susține la Peching în urma tractateloru încheiate cu China, o misiune care constă din unu Arhimandritu, trei Preoți, doi descali și patru tineri, carii se deprindu în limba chineză. Acesta misiune se reporește zece ani și face statului rusescu toțui Europeni nu le este calea deștică spre a străbate la Petint. Ooițirii englezești de marină laudă flota franțusescă. După șticle, ce au venitu de la cvartirulu de căpeteniă alc prin­ Gortacoi, nu se face îndelungulu Dunării din partea Turciei mici o pregătire de vreo trecere peste Jiu.­­. Turcii întărescu punctulu Prevadului între Șușia și Varna. Vuliu s'a celebratu ziua nașterii înperătesei Rusiei în tote bisericele Moldaviei. Totu așia și în bisericile tuturoru confesiuneloru în Polonia! După știrile între ocupațiunea ce au sositu la Viena în 21 Iuliu, sea împĕratulu Rusiei s'a hotărătu a se slobozi cu Franția An­­glia, Austria și Prusia în priviința întrebărei orientali la ne­­goțiațiuni. La aceasta întoarcere a lucruriloru avea parte esențiale c. r. Generale Cont. Giulai. În Peciu s'a judecatu în 11 Iuliu unu cutare Iosifu Staub din Naghi-Hagimaș prin judecătoria militare pentru aprindere la moar­­te prin streangu, și în lipsa Gădei s'a înpușcatu. În luna lui Maiu s'au pusu 3.356.000 Timesulu esculă împutarea­ de scrisori pe poștă în monarhia noastră. Holera face în Copenhaga pași înspăimăntători. În 24 de ore s'au bolnăvitu 84 persone, și au muritu din ele 602. După spunerea călătoriloru în Odesa se desvoaltă cea mai mare activitate.­­ Asprimea notei cerculare a contelui Neselrode asupra cabi­­neteloru Franției și Angliei se împută acelei împregiurări, căci diplomatulu rusescu aru fi pre subpusu, tatu în dardanele, că flotele aru fi înain­­de s'a făcutu floteloru aliate în depenia circulare a lui Neselrode, și întărește în pulicu, a floteloru în Besica-dar nu este nici o analogiă. În 8.lul a căzutu în Brașovu grindină în treptate de 2-3 au făcutu pagubă multă. În S. Lelecu au arsu în 4 lul, 30 case și 22 șiure, darmii au scosu pe Gen­­o babă bolnavă din flacără. Î gimnasiulu romano-catolicu din Brașovu s'au izprăvitu e­­saminele, și în 17 s'au împărțitu premiere. Trupele muscălești au ajunsu în 3 luliu în București, și fu­­ră întimpinate de Eminenția­rea Mitropolitulu ț erei și de cleru, în ornatu bisericescu cu crucea, și apă sfințită, a plecatu ori de aicea către Murări- Principatele dela Dunăre. Presa are în privința principateloru următoarele știri! D. Ghere consulele generale în Iași, a datu Prindigelui Ghica încre­­dințarea, că Țarulu nu vrea a se privi întrarea trupele ru­sele în principate ca unu casu de resbelu, vedea bucurosu abdicarea principelui, și că cabinetulu rusescu pu aru Ba ce e mai multu, s'a datu și aceea încredințare, că guverniulu Rusiei va face, ce este prin­ putință, ca să restaure Autonomia stateloru romane(?). La festivitatea, ce s'a ținutu în ziua nașterei împeratului Nicolau a lipsitu consulele englezescu, fără să fie văzutu tare la ochi. Principatele săntu la tote punctele mai de căpetenie prove­­zute cu oștiri. În împregiurările de față administrațiunea merge fără nici o schimbare. Buletinulu oficiale în Nr. 43 descrie solenitatea, ce s'a celebratu cu înpărțirea premieloru la scolarii cei eminenți de însuși măna stăpănitoriului, în următoriulu modu: București. Luni în 29 ale trecutei luni în urma ecsame­­nelor anuale ce s'au făcut, 15 zile dearindul in toate clasele Colegiului Național și în pensionatul D-lui Monti, celebrănduse împărțirea premiilor. M. La prea înălțatul nostru Domnu a bine­­voit a onora această celebritate cu a M. Sale aflare de față, însoțit de înaltulu cler și de deosevite notabilități civile și mil­­tare, și a incupuna insuși M. Sa alesu mai deosebiți din toate clasele, pe școlarii premianți ce s'au ceremonia s'a început cu cuvăntul rostit din partea Eforii școalelor de către Domnulu Director C. Bozianu, la care Măria Sa a răspuns precum aici urmează: Domnilor­ precum ziceți, ziua de astăzi este o adevărată zi de familie. La tite solemnitățile asistăm cu acea luare aminte și împor­­tanță ce știi că dăm celor șai șici îndeletniciri; iar aici Ne simțimu pătrunsu de un osebitu simtimentu de bucurie și nădejde. Socotim că instrucția publică este pusă pe cale bună: din zi în zi ea înainteză și dobăndește o noă desvoltare in osebitele sele franci, unde Rușii au aflat o mare împotrivire. Ea este cu atătu de mai mare importanță, o cheltuială anuale tota­la de 65,000 cu cătui al­­e înă­­­laii, și principateleru D. Episcopu Dr. Hainald Oșorheiu. danubiane, Maiestatea se zice, că aru și ființa de față că

Next