Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-02-14 / nr. 13
l. romano catolicu, Greco-resăriteanu cu arhiereulu seu în frunte, Meguțitoriulu își lăsă bolta, clerulu luteranu și celelalte, meserieșulu lucrulu seu, țeranulu alerga din sate, ca să aducă rugăciuni căldurise pentru bunăstarea și întrega sănetate a junelui Monarhu, și să dee laudă lui Dumnezeu pentru că a amorțitu măna ucigașiului și n'a lăsatu periciunei pe Unsulu seu. Din partea greco-resăriteniloru se va ține în privința acesta duminecă servițiulu dumnezăescu în capela grecescă din cetate la 9 ore dimineța. fibiiu 13 Fevr. i.entru căutarea celoru mușcați des lunu în Pumii, și Strugariu a fostu trimisu D. fisicu districtuale Dr. capesiue, care se întirsă ieri înderăptu, și ne adusă trista veste că lupulu în adevăru a fostu turbatu, și că turbarea a eruptu la mai din cei mușcați, din carii doi au și muritu. În D. Fribeg s'au deschisu în zilele aceste băile de soru rusești, care săntu forte bune șii cu tóte cele trebuințieee întocmite. La care ca la ori ce lucru nou aleargă micu și mare, bolnavu și sănătosu. Aru fi de doritu ca băile acestea să se privească de medicină asupra unoru bîle, și să se întrebuințeze după rănduiala mediciloru, mai vărtosu acolo unde Cuprumțarea se face mai desu. În Foea literariă Centrale pentru germania aflămu asupra cărticelei D. P.Șuler numită „Din țera Romănescă” care coprinde în sine proverbie și poesie romănești traduse în limba germană, următoarea critică: „O recomendatoriă traducere a unui pumeru de eminenți poesie și proverbie romănești, ce a succedatu pre bine, merită să se lățescă și în patria nóstră, nu numai din puntulu celu nobile alu dedicațiunei venitului pentru cei înecați în vera 1851 în Transilumnia, ci și din puntulu de vedere alu propriului seu prețiu” Aceasta ne dă dovadă destulă cum se întelesesă literată desrătuciele literarie ori a cării paționalități, aru fi de doritu ca astfeliu de producte, din care se cunoște mai învederatu caracterulu adeveratu națiunale alu unui poporu, să se lățească mai tare și în alte limbe, și fiindcă D. P. Șuler este bărbatulu, care aceasta nu numai că poate ci și dorește, atărnă dela poi ca să'i dămu materiale din mijloculu poporului nostru, și domnia sea îlu va împărtăși pre cătu se pote în uato seu vraderi romănescu lumei germane. Spre aceasta s'aru potrivi după părerea nostră căntecele poporali, povestele și colindele. Deci se poftescu toți aceia carii dorescu a sprijini cunoștința despre adeveratulu caracteru a națiunei sele, a strănge astfel cu poveste, și colinde din gura poporului, și din tote Șimu ce traduse de de cintele, șurțile unde sântu romăni, și anile trimite în coaci, sensațiune au făcutu astfeliu de căntece sărbești, Caragiu în limba germană. Afară de D. Profesore Smidt, mai ținu și D. Pr. Dr. Senț ț din procedura judecătorescă ed. D. pr. Dr. Milller din Enciclopedia drepturiloru etc. D. Pr. Șuler din diplomatică etc. eeaimenele prescrise unde romănii noștri iarăși arătară dovadă destulă de laudabile a loru diligență, cu tote că cei mai mulți lipsiți de cele trebuințiose pentru studiere, și de mijlocele vieții au a se lupta cu multe neajunsuri. Între toți auzitorii de drepturi D. I. Papiu e'a distipeu atăt în esamenile verbali, căt și ecripturi etite mai bine, și a purtatu după părerea tuturoru stăririumfale. Galeșu 13 Fevr La noi s'a descoperitu prin D. subt cojie șiiu o falsificațiune de monete. unu Moisă Alamorenu, și Ioane Fliș și altulu a făcutu o sumă însemnată de doezeceri din cositoriu, și s'a aflatu la dănșii ghipeu, cositoriu și toate modelele de faleificațiune, din care unele erau menite pentru bani turneț. Doi din ei săntu prinși și se voru da la judecătoria criminale, iară Fliș a luato la sănetoasa bănatu, verșețu. În 19 Cmiau pe lăngă unu văntu a eruptu în partea nemțească a orașului nostru unu focu care tuei totă impoporățiunea în spaimă, dară prin mesurele bune, ce se luară numai decuătu, ne ajută Dumnezeu a potoli și a etănge foculu arzindu numai o casă. D. Consule Vug s'a arătatu și aci cu esemplu de laudă, pătrunsă de simțirile cele dureruse. Austria. Viena 19 Fevruariu. Întrega cetate e încă ce a etărnitu atentatulu de ieri întreprinsu asupra vieței a Prebunului Monarhu. Tóte surnalele descriu fapta acesta infame cu colori, care dau viă dovadă despre cutrierarea, ce a produsu atentatulu în tote clasele locuitoriloru din cetatea capitale. Gazeta vieneză se esprimă în chipulu următoriu: Jurnalulu acesta în decurgerea aniloru celoru mulți, de când există, n'a împlinitu nici odată o datoriă atâtu de dureroasă, ca astăzi, unde cade asupra ei trista chiemare, de a înțtiința despre criminea cea îngrozitoriă, care a adusu ieri ne locuitorii reședinței în indignațiune și groză. Maiestatea mea c.r. apostolică, Preânduratulu nostru Împăratu și Domnu e și ieri în 18 zevruariu pe la amiazi după obiceiu în preumblare pe bastionu. Ajungând aprópe de porta corintică, stătu Monarhulu puțintelu lângă bariera zidului cetății, și privi în șanțuru, ce încungiură cetatea, unde tocma în jurulu casarmei interimari se esecutau niște eserciție șilitari. Domentulu, în care Maiestatea Lea dimpreună cu adulantele eră de aripă Colonelulu Conte Colonel se depărtă de la barieră, și porni mai departe,și l'a alesu ucigașiulu, ca să se repetă, asupra Monarhului din dereptu, și cu unu cuțitu mare să înpingă Maiestatea sa, cearta persoanei cei sfințite în momentulucelu dintâiu a Maiestății Sele, a fostu suprinsu de acestă lovitură, dar îndată s'a reculesu, și întorcănduse, a trasu avia. Contele Odonel pănă atunci se și aruncase asupra uciiașiulii, și se nevoia în luptă cu dânsulu alu pune josu și alu om. La aceastalu spriginiră și mai mulți inși din clase naturii alergară acolo. O patrulă militare chiemată intr'acolo arestă pe criminalele. Elu se chiamă Ioane Lueni, și e z caloă de croitoriu, din Alba Regale în ungaria. Monarhulu liniști pe cei ce se aflau în vețiunu, car rffă iiii de grozi și de cutremuru. Făcănduce atentu că au gru șaziu, și a pusu Maiestatea Seamăna la rană, ci su împiedece curgerea sângelui, și a mersu cu pașiu ei turu î mănăștinei Sele Arhidunelui Alurechtu, unde i se legă rana, fi acolo apoi s'a dusu într'o iaretă în palațiu lu mnuiritean. Acheta e decurgerea, ce ne a venitu pănă acum la mortința luetră, despre o crișpene, care nu are esemplu în juerustriei, de ale cărei urmări a scăpatu premndurata mănă a șuoipoternicului capulu Împăratului și alu domnului nostru, și împărăția acesta, care în anii din urmă a fostu treu cercată. Ce seurș de însușirea ranei, și etarea sănetății a Maiestății Se„îngroptămu pe fiecare la buletinulu medicinale. Cercetarea judecătorescă a înteputu, și va cumuri motivele acestei fărădelegi și izvorulu ei. iii - În aceeași zi, în care s'a întâmplatu atentatulu, sera la 6 dre a ținutu Arhiepiscopulu din Viena Te Deum în Biserica catedralei S. Stefanu, la care au fostu Maiestatea Sea Împărătesa văduva Împăratului Franciscu, Carolina Augusta, Părinții și frații Maiestății Sele ai Împăratului, precum și ceialalți membrii ai casei domnitori, carii se aflau în Viena, apoi miniștrii, consiliarii imperiali, corpulu diplomaticu, generalitatea, amploiații de curte, și garda împărătescă, Guvernatorele Austriei de josu, și alte dicasterie mari și iie și comuna cetăței cu consululu seu în frunte. Biserica precum și piața era plinu de omeni, cariiangăi la câtu și la eșirea din biserică a familiei împărătești și arătau bucuria pentru scăparea Împăratului vin aclamațiunile cele mai entusiastice. Sera a fostu cetatea din propriulu îndemnu iluminată. Se mai ținură rugăciuni de mulțămită și în celelalte biserice din capitale de tote confesiunile. Jurnalulu ministeriale „Corespondința Aueriaru” are eră și unu articulu, în care descrie crudelitatea, tă Turcii în resbelulu cu Montenegrinii, și apoi aduce îmainte cruzimile, ce au de a suferi de ouite toți . din turciască de către Turci. Arrituululu se încheie cu ramărilee cubinte: Care „ireî știnescă simțitoriă nu va pofti sinceru, ca să se pună odată capetu tuoip, cu care ee pur