Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)

1854-10-09 / nr. 80

- - catolici, 128 greco-orientali, 42 greco-catolici, 2 reformați, stopole­gii sau întămplatu. Generalii răniți ruseși carii au fost armeni, 1 unitariu. După o știre telegrafică a sositu vaporulu „Bertolet” cu tru­­pulu Marșalului St. Arnaud în Marsilia, și a fost salutatu cu valve de tunuri. Monitoriul­ înștiințeză că ceremoniele de îngropare ale Marșalului Sf. Arnaud se vor ținea în biserica invalizilor unde se va și îngropa cu cheltuiala statului, ia duși la Constantinopole, au murit și au fost cu onore militare îngropați. Ținerea acestor Generali, și celoralalți 270 ruși răniți, carii se află în Stambula se laudă forte tare, ei nu se tănguescu, ci observesc o tăcere posomărătă, și nu dau nice o șire despre posițiunea militare a rușilor în Crima. Între ei să se afle și unu secretariu alu lui Menșk­ov, care a petrecutu pe acesta în misiunea știută, și care pentru aceea este foarte cuno­­scutu la demnitarii turcești. După știi din Galați au întranu fostulu Comendantu turcescu în București Zadic pașa cu 1,000 cstași turcești cavaleriă în Brăila. Elu formează aripa cea mai exstremă stăngă a armatei ce se înpinge spre Besarabia. Precum se zice vor trece aceste trupe precum și colonele următore lăngă Brăila Dunărea, și fără să atingă Galații între aceasta cetate și gura Prutului eră și vor trece Dunărea, și în unghiulu acesta însemnatu strategicu vor începe operațiunele. Din Varna se scrie că dela plecarea Armadei în 26 Aug. pă­­nă în 22 Sep. sa mai transportatu la Crima în mai multe des­­părțeminte pănă la 15,000 trupe de reservă, și transportarea se continue întruna astfel iu, căt corpulu de obsidiune dela Se­­bastopole să se urce la 120,000 afară de corpulu ce este menitu a observa corpulu lui Menșk­of la Baccisarai, și care numeră 30,000. Pentru trecerea lui Omer pașa de la Varna la Crima se ține gata unu vaporu. Are să se țină în cuarticulu de căpe­­tenie alu aliaților unu consiliu de resboiu, la care să ia parte și Omer pașa, care apoi după aceea se va întorce la Șumla. La băgatu de semă că cele mai multe bolnăviri de holeră se întămplă în Viena în Iosefstadt, care suburbia prin puseciunea sa, modulu de edificare, ocupațiunea poporului, c­alitatea apei de beuta se numeră între cele mai sănetoase suburbii ale Vienei, și unde în anii ceialalți sau întămplatu cele mai puține bolnăviri. În 12 Octom. e. n. sau bolnăvitu de holeră în Viena 103, sau însenătoșatu 48, au muritu 55 persoane. Dela izbucnire sau bolnăvitu 1014, sau sănetoșatu 155, și au muritu 436. Despre Marșalulu St. Arnaud se povestește următorea me­­morabile Istoriă. Elu ar fi trimisu mai nainte de înbarcarea lui la Constantinopole notariului său din Parisu testementulu său, cu o scrisore în carea se zice: „Deacă Sebastopolea nu va fi lua­­tă în 28 Sep. atunci Dta poți pune în lucrare în 29 testamen­­tulu meu” Este cunoscutu că marșalulu a muritu în 29 Sep. c. n. Mercuri am petrecutu la mormăntu pe D. ingrosistu dela co­­lactoratulu statului Teodor Laslo. Doi copii nevărenici vărsau lacrămi după părintele lor. D. Marele Logofătu și directorulu Vorniciei Dimitrie Ioa­­nid în trecerea sa dela Berlinu la București a dăruitu pe sama fondului școlei de musică vocale pentru căntări bisericești a diece­­zii greco-orientali 5 galbeni împerătești, aduce publice cuvenita mulțămire. Din cămpulu resboiul Din Varșovia se scrie în gazeta de Colonia următorele: Ea­ a fost publicată în organulu guberniului următorea știre din Criina. În 19 Sep. sa publicatu în foile de aicea lupta avantu­ posturilor carea sa întămplatu în 8 Sep. între trupele nostre și ale anglo­­franțozilor. De atunci am căpătatu dela principele Menșicoa știri din 14 Sep. cum că trupele noastre, care au luatu posițiune naintea Sebastopolei, au ajunsu norocosu pe drumulu dela Bacci-Sarai. Aicea după ce principele Menșicos a căpătatu din Cherciu și Pere­­copu ajutoriu, a luatu o astfeliu de posițiune, din carea elu, de că vrăjmașulu ar ataca Sebastopolea, va putea să 'i atace dosulu, și arm­ele. Aicea așteptă principele nou și numerosu ajutoriu ce i sa trimisu. Din contră anglo-franțezii nu numai că au între­­prinsu nimica pănă în 14 Sep. asupra Sebastopolei, ci nu au pă­­răsitu nice pusețiunea, ce au luat'o. De aceea sănt toate șirile în foile străine despre întămplările din Criia din 8 pănă în 14 Septem. cu totulu rătăcite. Pănă la 1 Octombre nu sa auzitu nimicu din Criia. Spusese cum că ar fi începutu în 23 Septem. bombardarea se legănă tare cu toate că gazetele vrea să știe, cum că generalulu Canrobert ar fi dat ordine, ca să stea ostele pregătite, asupra forturilor din afară ale Sebastopolei, că va începe asaltulu Spre acestu sfăr­­șitu să aibă aliații 150 tunuri fiește­care cu 1,000 pușcături cu glonțe de 24 punzi, pănă la 100 punzi. Armata de obsidiune nume­­ră la 100,000 de ostași, și se crede cu tăriă că garnisona rusescă din Sebastopole numeră numai 34.000. Generalulu Lughenville ca­­re a condusu și obsidiunea dela Roma este însărcinată cu opera­­țiunele de obsidiune asupra Sebastopolei. După alte știri din 15 Sep. ar fi și începutu bombardarea forturilor din afară care sănt întro depărtare de o­ milă en­­glezească de cătră amenzi și asupra fortului carantinei cu celu mai bunu succesti. Rușii au respinsu foculu aliaților cu mare energie, însă pentru că tunurile lor nu duc așa de­parte, fără nice unu succesu.­­ Aceste știri se par însă ne­adeverate, căci deacă ar fi făcut aliații celu mai micu resultatu, elu sar fi trimbițatu în toată lumea, ce însă nu sa întămplatu pănă acum cu toate că timpu ar fi fost de ajunsu. Apoi „Amiculu soldaților” care are scri­­sori mai prospere din Pontu zice, că nici dărăpănarea Anapei ni­­ce espumnarea forturilor din afară și ale Carantinei la Seba­­ Principatele dela Dunăre. În „Gazeta de Moldavia” aflăm următore știri: „În urmarea prea Înaltei hotărări, atingătoare de re­ntro­­narea prea Î. Domnu Grigorie Alecsandru Ghica, adusă la cu­­noștința publică prin proclamație a Ed­. S. Derviș-Pașa, comisar Împărătesc în Principate, Consiliul Administrativ estraordinar, au adresat Î. S. o Anafora de felicitație și au deputat pe unul d­intre membrii sei. D. Secretar de Stat A. Sturza. Dlui ducănd acel act au purces ieri spre Viena însoțit de D. Colonel Mavrodi, șefi Statului Major și adjutant Domnesc. El. La Feldțargmaistru Baron Hes, Comandantul armiei 3-a și a 4-a Î.R. și Apostolică și Ec. Sa D. Feldmarșar-leitenant Baron Chelner de Chelenstain, șef Statului Major General, au pur­­ces ieri spre Cernăuți. Prin Înalta sa poziție, prin deosebitele sale calități ș afabilitate, Es. Sa au țint în astă seară, să în­­sufle sentimentele de o înaltă stimă, tuturor acelor ce au avut onor să'l apropie.­­ Aflăm că după invitarea Es. Sale D. Baron de Hes, Con­­siliul Administrativ se ocupă cu proiectul estatornicirei unei linii telegrafice dela Cernăuți la Iași.” „Vanderer” erăși atacă întrunu articuli datatu dela Bucu­­rești în 6 Octom. e. n. boierimea țerei romănești, și atăt fai­­mosa notă a renegatului Moșar pașa, căt și portarea acestui la sosirea principelui o adsecrie intrigelor boierilor mari cu ur­­mătore cuvinte: Modulu cum avea capitalea să primescă pe prin­­țulu stăpănitoriu nu este numai o causa internă, ci încă și cu totulu loiale, în carea nu numai Moșar pașa dar vice suzera­­nulu Abdulu Megitu nu are dreptu de a se mesteca a cestu punctu de vedere se află pașalu lui Moșar pașa cu to­­tulu bătătoriu la ochi, și nedechiarabile, atunci din contră por­­tarea boierilor, carii pre acesta sau nebunitu cu intrigele lor, și cercă prin elu să scotă castanile din focu, este înserată de toți adeverații amici ai patriei ca o trădare a drepturilor și dem­­nității țerei. Prin acesta eră și sa datu dovadă, că boiarii cei mari puțini se îngrijesc de drepturile țerei, unde vine la mi­­jlocu patimile de partită, și au să'și astămpere ura sa cea personale. Pentru aceea și indign­ațiunea de obște nu se întorce atăt asupra lui Moșar pașa, căt asupra intriganților boiari.” Nu vrem să cercetăm în­căt se fac intrigi asupra Domnu­­lui stăpănitoriu de unulu și altulu dintre boiari și din ce motivu, atăta însă cutezăm să zicem, că corespundintele din București, care a înbracatu o haină plină de momeli, nu are dreptu a înte­­­­­ ui. Deacă din a­ . A.

Next