Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)
1854-10-09 / nr. 80
- - catolici, 128 greco-orientali, 42 greco-catolici, 2 reformați, stopolegii sau întămplatu. Generalii răniți ruseși carii au fost armeni, 1 unitariu. După o știre telegrafică a sositu vaporulu „Bertolet” cu trupulu Marșalului St. Arnaud în Marsilia, și a fost salutatu cu valve de tunuri. Monitoriul înștiințeză că ceremoniele de îngropare ale Marșalului Sf. Arnaud se vor ținea în biserica invalizilor unde se va și îngropa cu cheltuiala statului, ia duși la Constantinopole, au murit și au fost cu onore militare îngropați. Ținerea acestor Generali, și celoralalți 270 ruși răniți, carii se află în Stambula se laudă forte tare, ei nu se tănguescu, ci observesc o tăcere posomărătă, și nu dau nice o șire despre posițiunea militare a rușilor în Crima. Între ei să se afle și unu secretariu alu lui Menșkov, care a petrecutu pe acesta în misiunea știută, și care pentru aceea este foarte cunoscutu la demnitarii turcești. După știi din Galați au întranu fostulu Comendantu turcescu în București Zadic pașa cu 1,000 cstași turcești cavaleriă în Brăila. Elu formează aripa cea mai exstremă stăngă a armatei ce se înpinge spre Besarabia. Precum se zice vor trece aceste trupe precum și colonele următore lăngă Brăila Dunărea, și fără să atingă Galații între aceasta cetate și gura Prutului eră și vor trece Dunărea, și în unghiulu acesta însemnatu strategicu vor începe operațiunele. Din Varna se scrie că dela plecarea Armadei în 26 Aug. pănă în 22 Sep. sa mai transportatu la Crima în mai multe despărțeminte pănă la 15,000 trupe de reservă, și transportarea se continue întruna astfel iu, căt corpulu de obsidiune dela Sebastopole să se urce la 120,000 afară de corpulu ce este menitu a observa corpulu lui Menșkof la Baccisarai, și care numeră 30,000. Pentru trecerea lui Omer pașa de la Varna la Crima se ține gata unu vaporu. Are să se țină în cuarticulu de căpetenie alu aliaților unu consiliu de resboiu, la care să ia parte și Omer pașa, care apoi după aceea se va întorce la Șumla. La băgatu de semă că cele mai multe bolnăviri de holeră se întămplă în Viena în Iosefstadt, care suburbia prin puseciunea sa, modulu de edificare, ocupațiunea poporului, calitatea apei de beuta se numeră între cele mai sănetoase suburbii ale Vienei, și unde în anii ceialalți sau întămplatu cele mai puține bolnăviri. În 12 Octom. e. n. sau bolnăvitu de holeră în Viena 103, sau însenătoșatu 48, au muritu 55 persoane. Dela izbucnire sau bolnăvitu 1014, sau sănetoșatu 155, și au muritu 436. Despre Marșalulu St. Arnaud se povestește următorea memorabile Istoriă. Elu ar fi trimisu mai nainte de înbarcarea lui la Constantinopole notariului său din Parisu testementulu său, cu o scrisore în carea se zice: „Deacă Sebastopolea nu va fi luată în 28 Sep. atunci Dta poți pune în lucrare în 29 testamentulu meu” Este cunoscutu că marșalulu a muritu în 29 Sep. c. n. Mercuri am petrecutu la mormăntu pe D. ingrosistu dela colactoratulu statului Teodor Laslo. Doi copii nevărenici vărsau lacrămi după părintele lor. D. Marele Logofătu și directorulu Vorniciei Dimitrie Ioanid în trecerea sa dela Berlinu la București a dăruitu pe sama fondului școlei de musică vocale pentru căntări bisericești a diecezii greco-orientali 5 galbeni împerătești, aduce publice cuvenita mulțămire. Din cămpulu resboiul Din Varșovia se scrie în gazeta de Colonia următorele: Ea a fost publicată în organulu guberniului următorea știre din Criina. În 19 Sep. sa publicatu în foile de aicea lupta avantu posturilor carea sa întămplatu în 8 Sep. între trupele nostre și ale anglofranțozilor. De atunci am căpătatu dela principele Menșicoa știri din 14 Sep. cum că trupele noastre, care au luatu posițiune naintea Sebastopolei, au ajunsu norocosu pe drumulu dela Bacci-Sarai. Aicea după ce principele Menșicos a căpătatu din Cherciu și Perecopu ajutoriu, a luatu o astfeliu de posițiune, din carea elu, de că vrăjmașulu ar ataca Sebastopolea, va putea să 'i atace dosulu, și armele. Aicea așteptă principele nou și numerosu ajutoriu ce i sa trimisu. Din contră anglo-franțezii nu numai că au întreprinsu nimica pănă în 14 Sep. asupra Sebastopolei, ci nu au părăsitu nice pusețiunea, ce au luat'o. De aceea sănt toate șirile în foile străine despre întămplările din Criia din 8 pănă în 14 Septem. cu totulu rătăcite. Pănă la 1 Octombre nu sa auzitu nimicu din Criia. Spusese cum că ar fi începutu în 23 Septem. bombardarea se legănă tare cu toate că gazetele vrea să știe, cum că generalulu Canrobert ar fi dat ordine, ca să stea ostele pregătite, asupra forturilor din afară ale Sebastopolei, că va începe asaltulu Spre acestu sfărșitu să aibă aliații 150 tunuri fieștecare cu 1,000 pușcături cu glonțe de 24 punzi, pănă la 100 punzi. Armata de obsidiune numeră la 100,000 de ostași, și se crede cu tăriă că garnisona rusescă din Sebastopole numeră numai 34.000. Generalulu Lughenville care a condusu și obsidiunea dela Roma este însărcinată cu operațiunele de obsidiune asupra Sebastopolei. După alte știri din 15 Sep. ar fi și începutu bombardarea forturilor din afară care sănt întro depărtare de o milă englezească de cătră amenzi și asupra fortului carantinei cu celu mai bunu succesti. Rușii au respinsu foculu aliaților cu mare energie, însă pentru că tunurile lor nu duc așa departe, fără nice unu succesu. Aceste știri se par însă neadeverate, căci deacă ar fi făcut aliații celu mai micu resultatu, elu sar fi trimbițatu în toată lumea, ce însă nu sa întămplatu pănă acum cu toate că timpu ar fi fost de ajunsu. Apoi „Amiculu soldaților” care are scrisori mai prospere din Pontu zice, că nici dărăpănarea Anapei nice espumnarea forturilor din afară și ale Carantinei la Seba Principatele dela Dunăre. În „Gazeta de Moldavia” aflăm următore știri: „În urmarea prea Înaltei hotărări, atingătoare de rentronarea prea Î. Domnu Grigorie Alecsandru Ghica, adusă la cunoștința publică prin proclamație a Ed. S. Derviș-Pașa, comisar Împărătesc în Principate, Consiliul Administrativ estraordinar, au adresat Î. S. o Anafora de felicitație și au deputat pe unul dintre membrii sei. D. Secretar de Stat A. Sturza. Dlui ducănd acel act au purces ieri spre Viena însoțit de D. Colonel Mavrodi, șefi Statului Major și adjutant Domnesc. El. La Feldțargmaistru Baron Hes, Comandantul armiei 3-a și a 4-a Î.R. și Apostolică și Ec. Sa D. Feldmarșar-leitenant Baron Chelner de Chelenstain, șef Statului Major General, au purces ieri spre Cernăuți. Prin Înalta sa poziție, prin deosebitele sale calități ș afabilitate, Es. Sa au țint în astă seară, să însufle sentimentele de o înaltă stimă, tuturor acelor ce au avut onor să'l apropie. Aflăm că după invitarea Es. Sale D. Baron de Hes, Consiliul Administrativ se ocupă cu proiectul estatornicirei unei linii telegrafice dela Cernăuți la Iași.” „Vanderer” erăși atacă întrunu articuli datatu dela București în 6 Octom. e. n. boierimea țerei romănești, și atăt faimosa notă a renegatului Moșar pașa, căt și portarea acestui la sosirea principelui o adsecrie intrigelor boierilor mari cu următore cuvinte: Modulu cum avea capitalea să primescă pe prințulu stăpănitoriu nu este numai o causa internă, ci încă și cu totulu loiale, în carea nu numai Moșar pașa dar vice suzeranulu Abdulu Megitu nu are dreptu de a se mesteca a cestu punctu de vedere se află pașalu lui Moșar pașa cu totulu bătătoriu la ochi, și nedechiarabile, atunci din contră portarea boierilor, carii pre acesta sau nebunitu cu intrigele lor, și cercă prin elu să scotă castanile din focu, este înserată de toți adeverații amici ai patriei ca o trădare a drepturilor și demnității țerei. Prin acesta eră și sa datu dovadă, că boiarii cei mari puțini se îngrijesc de drepturile țerei, unde vine la mijlocu patimile de partită, și au să'și astămpere ura sa cea personale. Pentru aceea și indignațiunea de obște nu se întorce atăt asupra lui Moșar pașa, căt asupra intriganților boiari.” Nu vrem să cercetăm încăt se fac intrigi asupra Domnului stăpănitoriu de unulu și altulu dintre boiari și din ce motivu, atăta însă cutezăm să zicem, că corespundintele din București, care a înbracatu o haină plină de momeli, nu are dreptu a înte ui. Deacă din a . A.