Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-02-23 / nr. 16
62 Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 23 Fevr. Luni după ameazi pe la 2 oare fiind și o zi de primăveară foarte plăcută sa strinsu o mulțime de omeni în piațulu celu mare, fără să ție de ce, se părea însă oamenilor că aru avea unu presimțut cum că în ziua aceea va sosi în bucurătoarea știre de multu așteptată despre nașerea Maiestatei sale Împerătesei. Dar nice nu ia înșelatu acestu presimțiu, căci de odată se împărți faima, cum că Maiestatea sa aru fi născutu o prințesă. Firește că aceasta știre a trasu pe mai mulți oameni, și așa se umplu piațulu de privitori, cari aștepta cu nerăbdare asigurarea faimei ce se lățise. Cănd iată pe la jumătate la 6 ceasuri sara bubuitulu tunurilor și resunetulu sărbătorescu alu clopotelor nu ne mai lăsă la îndoială. Aceasta ștre care se lăți dintr'o dată prin toată cetatea umplu de bucurie inimile tuturor, ce se manifestă mai învederatu prin aceea, căci toată cetatea era într'o mișcare neobicinuită pănă sara însăratu. Eri la 11 ceasuri ținu Ecselenția Sa Părintele Episcopu Baronulu de Șaguna în capela din ulița măcelarilor îmbrăcatu în cele mai scumpe odoare bisericești „Dociologhia” pentru fericita ușurare a Maiestatei sale Împerătesei, cetindu rugăciunea prescrisă din genunchi. Horulu musicei vocali esecută căntările prescrise, apoi la sfărșitu intonă imnuru poporale. La 117 oare sa ținutu în biserica parohiale romano-catolică de aicea de Feld superiorulu, unu „Te Deum” solene la care a asistatu Înălțiele lor Arhiducii Albrecht și Sigismund, înalta generalitate, și toate dicasteriele și branșele militari și civili, și o mulțime de cetățeni. Soldații cari stau afară naintea bisericei în paradă, au datu salvele cuviinciose, cărora respundeau tunurile de din afară. La trei oare după ameazi a fostu prănzu mare de 70 persoane la Înălția Sa Arhiduca Albrecht, la care au fostu pocniiți înăl. Sa Arhiduca Sigismund, înalta generalitate, Ecselenția Sa P. Episcopu Baronulu de Șaguna, Stabulu major și toți Șefii dicasterielor și branșelor, care esecuta în vremea prănzului piesele cele mai frumose naintea Palatului Bruchentalianu unde rezidesă Înălția Sa Arhiduca Albrecht Înăl Arh. Albrect a rădicatu în sănetatea Maiestatei sale Împperătesei, și a Înăl sare nou născutei Arhiducese unu toastu Aseară a fostu earăși o serată totu la Înăl. Sa Arhiduca Albrest, și la 8 ore o serenadă cu făclii, a cărei ductu eșindu din Curtea svatului merse prin ulița măcelararilor și a Poplăcei cei mari, apoi se întoarse prin ulița Cesnădiei la piața naintea palatulu Înălțimei Sale, Arhiducei Albreică, aci se cântă unu căntecu ocasionale, și se esecutară de musica militare mai multe piese, apoi se sevărșiră cu imnuru populare. O mulțime de oameni umbla pe toate ulițile, eară în piața numai încăpea. Timpulu a fostu prea frumosu. Precătușimu. Domnulu supracomandantulu alu Armatei austriace din principate Eeselenția Sa F. M. L. Contele Coronici a primitu felecitările pentru norocita naștere a Maiestatei Sale înperăteasei dela înălția Sa Domnulu Țerei Barbu Știrbei, dela înălția Sa doamna Elisaveta Știrbei, romănești și dela toate auctoritățile. Nici binefăcători nu au lipsitu pentru seracii din cetatea noastră. D. Consiliariu împerătescu și Directorulu de bancă Zenovie Constant Pop de Boemster, a tremisu Ecselenției Sale P. Episcopu Baronu de Șaguna 500 d. m. c. ca să se împărțească la săraci în zioa aceasta plină de bucurie. Aceasta sumă sa împărțitu în următorulu modu: La parohulu romano-catolicu din cetate sa datu 100 f. La parohii greco-resăriteni din susuburgii căte 50 f. La parohulu evangelico-luteranu din cetate 509. La bolnavii, și reconvalescenții din spitaliulu militare 50 fl. La invalizii militari 50 fl. La copiii din retrangementu 50 fl. Parohului greco-orientale din cetate 50 fl. Scolarilor dela școla greco-resăriteană din Ioseostat 50 fl. cu aceea îndatorire ca persoanele numite să înpărțească acești bani după dorința dăruitoriului la seracii din parohiele lor. Aceștia vor binecuvănta pe nou născuta prințesă, și vor vărsa rugăciuni pentru săpetatea dăruitoriului celui mărinimosu, care multe bunătăți au făcutu seracilor nostrii și pănă acuma. Sibiiu 22 Fevruarie. Sânt vrednice de laudă simțimintele și cugetările frumoase; sânt vrednice de mirare cuvintele și vorbele măngăitore, însă de mărire, de cinstire și de respectu adevăratu sânt vrednice numai faptele bune. Aceste nu adducu numai bucuriă, pace și liniște în cugetulu și conștiința făcătoriului de bine; nu'i căștigă acestuia numai laudă și nemurire între oameni în lume, ci îlu appropie și de Dumnezeu. Fericitu acela, care precâtu știe să prețuiască meritulu faptei bune, pre atătu caută și prilejuri de a o pune în lucrare, însă mai fericiți aceia, cari se împărtășescu din foloasele faptei bune! Nu facemu paradă cu simțimântalitatea noastră, nici cu vorbele prin care o esprimămu: noi arrătăm unu adevăru, care precâtu e de mare, și îlu simțimu de adâncu, pre arătu pe credemu datori de a lu predica mai tare. Încă o inimă simțitoare și compătimitoare s'a interesatu de poi și de lipsele și neajjunsurile noastre; încă unu sufpletu generosu a trasu mulțămirea și recunoștința noastră pentru totudeuna. O persoană însemnată, alu căria nume populare resună cu plăcere în gura a toată romănimea străine, ne a îndatoratu în zilele și chiaru și la alte popoară aceste cu o facere de bine frumoasă ce nu se va uita și se va pomeni în veci. Această personă cu inimă și sufletu atătu de bunu, cu interesu atătu de caldu pentru noi și ale noastre și cu nume atătu de vestitu, în toate părțile este Domnulu marele Logofătu alu credinței, cavaleru alu mai multor ordine împărătești și Colonelu Ioan Solomon din țeara romănească. Acestu generosu făcătoriu de bine, în vremea petrecerei sale între noi, ca Romănu bunu s'a informatu cu de amăruntulu despre starea Romănilor de aici, și creștinu dreptu credinciosu s'a interesatu foarte de aproape despre posiția creștinilor de o credință cu dânsulu. Asaflăndu că Episcopia noastră din Sibiiu, care păstorește biserica greco-resăriteană din țeara aceasta, e seracă și lipsită de mijloacele trebuincioase spre a spori măntuirea suffletească și trupească a credincioșilor ei, s'a pătrunsu de unu îndemnu sfântu de a'i face unu ajjutoriu mare și pobilu. Pe lăngă o adresă prin care'și a arrătatu cugetulu seu celu creșinescu, a alăturatu o sumă de 100 galbeni dreptu 600 florini în argintu și a trimisu Ecselenției Sale D. Episcopu Baronulu de Șaguna, lăsându în disposiția sa de a'i întrebuința pentru unulu din institutele episcopiei, care va socoti că e mai întrebuințatu. Ecselenția Sa D. Episcopu mișcatu de atăta evlaviă a acestui făcătoriu de bine către cele sfinte ale bisericei noastre, prin respunsulu ce'ia făcutu 'la addusu cele mai adevărate mulțămiri din partea sa, din partea clerului și din partea atotu poporului nostru, și la încredințatu că generosulu daru, ce a binevoitu a face, se va adăoga la monumentulu pantasianu, care e o fundațiune destinată pentru înbunătățirea stărei preoților noștri. Totu cu prilejulu acesta o deputațiă aleasă dintre tinerii Seminariului teologico-pedagogicu, avăndu în fruntea lor pe unulu din DD, profesori ai acestui institutu, s'a dusu la cvarticulu unde locuește făcătoriulu de bine spre a'i adduce în persoană încredințările lor cele mai curate de recunnoștință pentru nobila sa faptă. Noi nu ne ridicămu glasulu aici ca să înălțămu cu laude pe D. Logofătu și colonelul Solomon, ci ca să ne arrătămu mulțămirile noastre cele sincere pentru facerea de bine cu care nea îndatoratu vecinicu, și prețulu ce dămu acelui daru generosu, cu care a venitu spre ajiutorulu bisericei noastre și spre măngăiarea a totu poporului nostru. Meritele lui sânt cunoscute, numele lui celu popularu îlu cinstescu bătrâănii și îlu respectează tinerii, lauda personalităței lui e trămbițată la totă romănimea și la popoare depărtate, încătu ori ce amu putea zice, amu adăoga foarte puținu la renumele ce și a căștigatu în patria sa și în țeri străine prin bravuri și fante eroice. Noi pătrunși de simțimintele sale de Romănu și creștinu, ce le a descoperitu către biserica noastră și către noi, pu putemu tăcea fapta gene- Musica Mili--