Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-11-21 / nr. 92
367 trei au trimis orduri pentru marele duce următoriu la tron și pentru șeful cabinetului din Petersburg Principele Goreacof. Regularea graniței ruso-turcești din Asia s'au amânat pănă lui Maiu a anului viitoriu. ”ese Împăratul de vreo câteva zile încoace nu e prea vesel, la aceasta se zice a fi lucrul cel mult. Ooițirii rusești de marină carii se află în Frenția au cercetat în Tulow toate părțile arsenalului de acolo, ei au fost primiți de cătră admiralul, care le cu cea mai mare prietinie.Un iau condus doctor tânăr din Chemgeberg se cuprinde cu aflarea unei mașine de sburat, se zice, că într' atâta au înaintat cu ocupația acesta, încât prevede cu siguritate resultatul. (?) Principatele de la Dunăre. Marți în 6 ale corentei au răposat în vărstă de 75 ani Dompa Vorniceasa Maria Balș născută Conachi, muma Ec. S. Caimacamului. Îngroparea s'au făcut astăzi cu onorurile cuvenite acestei dame respectabile la Biserica Bărboiu. Ec. La Caimacamul, soția Ec. Sale, familia, membrii consiliului, mulți din străinii cei însemnați și un mare număr de boieri și de neguțitori au luat parte la slujba înmormântării, sevârșită de Presf. S. Mitropolit încungiurat de înaltul cler. De trei zile avem omăt mănos, care urmează a acoperi pămăntul cu o groasă învălitură. Deacă frigul s'ar țănea, apoi s'ar forma un drum frumos de sanie. Pănă amu comșunicațiile nu s'au întărziet. (subscris) Teodor Balș. (contrasignat) A. Sturza. Departamentul Cultului și a învățăturilor Publice împărtășește următoarea Anafora, care au căștigat înalta întărire a Ec S. Caimacamului Domniei, Teodor Balș. Reselenție! Din Ofisul Ec. Voastre, No. 33, Depart. Cultului și al Instrucției publice s'au încredințat despre înțăleapta îngrijire, ce aveți, arestatornici între săteni, pre lăngă moralitatea străbunilor lor, și învățături practice țintitoare la înlesnirea și îmbunătățirea lucrărilor, ce produc a lor și a fărei avuție. Spre a putea respunde la scopul cel bine-făcătoriu a Ec. Vostre și la chemarea ce faceți Depart. a deschide prin cele de căpetenie sate ale clerului, școli comunale, subscrisul cu onor Vă supune următorele: rezervăndu'și a asigura plinirea scopului celui filantropic și înțălept a Ec. Voastre, nu voiu pregeta a V'o supune. Departamentul prin măsurile sale din anul 1853 au îndatorit între condițiile contractului, pe posesorii moșiilor clerului a zidi în satele de 50 locuitori pe a lor cheltueală, căte o casă pentru școală. De aceste case sănt pănă anu 23. Spre a forma profesori pentru aceste școli, sau deschie în Vasilieană o școală preparandală, unde urmează 30 elevi meniți pentru astă profesie. Spre întreținerea acei școale, este asignată suma de 33040 lei pe an. Fiecare din acele școli sătene instalănduse, va cere o cheltueală de 1500 lei pe an, și cănd vor avea se complecta toate pe la moșiile clerului, suma cheltuelei peste ap se va sui 120.000 lei, care sumă este cu neputință a se purta de Departament. Spre a înlătura astă greutate, subscrisul crede, că între condițiile împosesuirei viitoare a moșiilor clerului să se adaoge și aceea a întrețenirei Profesorului din partea posesorului, cu atăta mai mult, bă fiii sătenilor, pre lângă acele Pe clase începătoare, vor învăța și cunoștințe practice a lucrărei pământului, a pomilor și a creșterei vitelor, când aplicație a acestor cunoștințe nu poate fi decât folositoare chiar și posesorului. Formarea unor asemenea elevi, este menită a se face în un Institut agronomic rănduit de Reglementul Organic cap . Anecsea Lit. E. art. 66 rostitoriu: „Afară de celelalte ramuri de învățătură se va învăța „într'un Institut așezat aproape de Iași, teoria și practica economiei de cămp și de păduri, după cele mai bune metoduri urmate în asemenea așezământuri și potrivit cu clima și trenbuințele țărei; în urmă, asemenea instituții se vor așeza prin „țară.” Atât fosta Epitropie a a școalelor căt și acest Depart, cerca să a pune în lucrare astă dispoziție, însă tot fără succes. Împregiurarea de față și mai ales bine-voința energică a Escserenției Voastre, a da cuvăntului vieață prin faptă, favorează punerea în lucrare a acestui Institut de cea mai mare însemnătate și a anume: în satul Cărlig lăngă Iași, precum o cere legiuirea citată. Dar pentru că acea moșie, este împosesuită pănă la 1858, apoi spre a anticipa folosul unui asemenea Institut inspirat din acei 33.040 lei pe ani, rănduiți pentru școala Preparandală, s'au făcut un proiect, după care se va subîmposesui dela posesorul actual 10 fălci pământ de deosebită calitate, pe care cu puțină cheltuială s'ar dura câteva case rustice, unde la ani s'ar strămuta din Vasisieană profesorul cu acei 30 elevi preparanzi, ca pre lângă urmarea lecțiilor preparandale, se învețe în 3 ani un curs practic de economie, dela un econom ce s ar aduce din străinătate. Acest profesor econom, după espirarea contractului de față ,ar lua asupra sa toată împosesuirea Cărligului, ca esploatăndul pe conta sa, se fie îndatorit a întreținea Institutul cu condițiile, ce i se vor prescrie, spre a complecta acel Institut prin întroducerea și altor ramuri de economie, și a organiza o formă modelă, carea între altele în privirea poziției sale ar aproviziona capitala cu articole de bună calitate. În astă formă modelă, pe rănd se vor forma: Agronomi, Pădurari, Vataji și alte specialități a economiei rurale, atăt de folositoare pentru o țară, unde toată industria se mărginește în lucrarea pămăntului, mai ales, cănd pentru concurența cu productele țărilor învecinate, este neapărat a îmbunătăți cerealele și alte producte a Moldovei. Ear averea Clerului, care în mare parte se compune din păduri, ce pănă amu din lipsa oamenilor speciali, nu se pot nici păstra nici spori, s'ar asigura spre întemeerea veniturilor sale. Aceste, cu tot respectul se supun l și hotărârei Ecselenției Voastre. (subscris) G. Asachi. No. 5411 anul 1856 Oct. 25. O cearnă timpurie ne au cuprins cu toată a ei asprime. Sămbăta trecută termometrul au însemnat 15 grade sub zero. Drumurile de sanie s'au așezat în țară. După prigul simțitor de alaltăeri poi am simțit astă dimineață la 2 oare 5 m. după mezul nopții, doă puternice zgățăituri, cutremur de pământ. Mișcarea era legănătoare și îndreptată de la amiazăzi spre mează-noapte. Barometrul era destine la 326 linii, iar termometrul r Iisumna. 4- St. Clusubt președința ui în luna serie din Paris cu datul 23 Noemvrie: Ele se ținu în Împăratului consiliu ministerial, pricina în toate locuriprin o altă măsură, care a posesiei Ș DD lai Dor Ceva despre șerpși. (închiere Dinții, în care s'au zie că se află veninul la șerpi,” la cei clăn„. *) Așa dară nu e adevărat aceea ce se crede îndeobște, că șerpii slobod veninul prin limbă, cercetările făcute în privința aceasta au dovedit, că veninul șerpilor se află în gingei la rădăcina celor doi dinți a fălcii din sus, care se slobod de amândoi părțile peste cea din jut, R. 8 . 9 ND. Vii rănitori, și chiar după ce s'au tras afară își păstrează veninul timp mai îndelungat, unul, carele aurisen urma unei mușcături de șerpe, își lăsă cizmele, prin care au fost mușcat, motenitoriului său, carele nu trecu mult și mult. Așijderea muri și al doilea moștenitoriu. În urma acestei întâmplări cercetânduse cizmele se află piele dintele de la un șerpe clănțănitoriu. va După șergui cei înveninați ai Egipetului e soiul cel mai înot