Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-10-09 / nr. 80
318 - Întălnirea Împăraților în Vimaria, carea se lovi cu publicările presei franțuzești despre Austria, parcă țintește cătră o deslegare a greutăților din Princip. Se poate a fi adeverat, ca depărtarea Grafului Boul să fiă prețul împăcării, și noă ca la streini nu ni se cuvine a zăbovi la jertvirea demnității, ce s'ar ținea de o astfeliu de învoire; dar mai put de crezut, ca să se fi întălnit Monarhii numai, spre a se convinge, că desbinările lor sănt nedumerite, ori că Împ. FRANȚISC IOSIF s'au lăsat de împrotivirea la planul franțuzesc al unui stat dunărean. Poate în urmă se 'mprietinesc toți cu o întocmire, carea la cașul cel mai bun ar fi să fie numai provisorică și cercătoare. Deacă au Moldovenii și Romănii arăta putere din lăuntru, de a se forma cu toate mestecăturile nepotrivite de Iudei și Țigani, într'o nație, atuncea la urmă ajungerea neatărnării, ce o cer cei mai săngeroși din țeară și acuma, le va succede. Cei mai înțelepți și mai patriotici Romăni cunosc prea bine, că adeveratul pericul nu li se trage de cătră Turcia. Unde ai de a-ți alege între doi domni dinafară, e mai bine, să te ții de acela, care are mai puțină putință de a te subjuga. O parte mare chiar și a Preoțimei din Moldova ar prefera stăpănirea cea domoală din Constantinopole suprematului Țarilor. Ungaria. Pesta 7, Onorată Redacțiune! Ambe colegii reformate și gimnasiul evangelic, pe rudeniile mele, sau coreligionarii mei, carii vin acolo se studieze, din ambința cătră mire, nu numai să'i primească bucurie și să'i ajute, deaca au lipsă, ci pe aceia să'i îndrepte și să-'i susțină, ca să'și poată ajunge scopul. În aceste colegii, precum și în gimnasiu, profesorul, care le propune limba greacă, capătă un adaos de 100 cr. pe an din procentele anuale.” Aceasta e traducerea din cuvânt în cuvânt a estractului trimis de D. Șarvari, din care se vede, cum că testatorul înparte veniturile în 4 părți, și când e la numărarea părților, D. Șarvari ne arată numai trei, suplinind a patra parte cu o comă și câteva pause, acest defectu în testamentul cel original nici decum nu'l putem cerca, ci numai în peana D-lui Șarvari; cum că din ce îndemn a făcut Dina lui aceasta, nu se scie, destul că D. E. Gojdu, nefiind îndestulit cu ăst mod arătata stare a lucrului, și a devenit la aceea cunoscință, cum că a patra parte sar afla depusă aci în Pesta la „Devotatio synologim gig. g. n. r. nationalis.” Să vedem acum noga esecutorului testamental; ea sună așa: Escelenția Sa D. Emeric Pelti, esecutorul acestui testament, a pășit mai departe încercarea lui, în capătul raportului abui dat despre esecutarea testamentului, scrie următoarele: Între scrisorile reposatului (Atanasiu Balc), ce erau adăugate cătră testament, s'a aflat subt titula aceasta: „Spre încunoștințarea epitropilor, amicilor, și binevoitorilor mei” și nota aceasta. Eu numai școalelor protestantice adecimu aceea, ce am ajuns. Neputănd simțămăntul meu acest dinlăuntru într'alt mod al mulțămi, ce mia rămas, am poftit prin testamentul acesta al împărtăși cu ele. Sânt născut în anul 1744 în Macedonia în cetatea Moscopole. După ce am finut învățătura în universitățile din Germania și Olanda, am călătorit țările Anglia, Italia, Francia. Pe urmă am întrat în serviciul împărătesc rusesc, și în decursul a 22 de ani am servit la mai multe ambasade. Sub resbelul turcesc am fost dat de secretariatul espedițiunei la marea mediterană și la Arhipelag. Cu capătul resbelului la congresul de pace, ce s'a ținut în Moldavia și Romănia, am avut diregătoria secretariatului. Sănătatea mea însă neputând suferi clima cea rece a Petersburgului, am fost silit a'mi cere dimisiea, ce miam și câștigat-o cu ținerea letei întregi pănă la moarte. Executoriul testamentar a nota aceasta,și încheie raportul așa: Octomvrie 1857. În Nr. 58 al „Gazetei Transilvaniei” A. M. într'o corespondință însărcinat de D. Advocat Emanuil Gojdu ne comunică reaflata fundație a reposatului D. Atanasiu Bala, vare de vr'o 40 de ani fiind înființată,și întorsese fața de cătră noi și dormea somnul eternei uitări, și poate că doară în veci era ascunsă de naintea noastră, de cumva prin istețimea și energia Dlui E. Gojdu nu se reînvia, nu se aducea la lumină. Deoarece însă cea mai mare parte a Romănilor, pre carii i interesează mai de aproape, și carii pot lua parte de această binefacere, Românii gr. răs. "și poartă „Teleg. Roman,” drept aceia ca naintea acelor se nu semănă acest lucru moment ce cu totul necunoscut: îndrăznesc a Vă ruga, să aveți bunătate, un scurt compendiu despre amintita fundație prin organul Domniei Voastre cu atăt mai vărtos a publica, cu căt, precum însuși Dl. Gojdu mia descoperit - acum se scie cu ceva mai mult despre dânsa, de căt mai painte. Lucrul dată stă așa: Domnul E. Gojdu, aducându-mi aminte, că la colegiul reformat din Debrețin se aflase o fundație înființată prin reposatul D. A. Bala, provocă pre D. Iacob Sagvagy profesor acolo ca să'l încunoșciințeze cu starea fundației lui A. Bala, și că mai au parte Romănii din ea? D. Șarrari la astei și respunse Dlui E. Gojdu prin o epistolă, în carea zice, că dela 1846 nici un Romăn nu s'a mai arătat pentru stipendiu, trimițând deodată și un estrad din testamentul fundatorului A. Bala, cu o notă a executoriului testamental ,„ ambele în limba nemțească scrise, care pe romănie sună așa: „Estrad din testamentul reposatului D. 4. Bala „făcut în Vesta în 1. Dechemvrie 1814.” „Eu testez și rânduesc, precum urmează: După moartea N'am putut trece cu vederea, a nu împărtăși aceasta cu legatorii, de oarece binefacerea aceea, ce a făcut fericitul testator cu scoalele noastre, pre noi deosebi ne obleagă spre ținerea aceluia în memorie recunoscătoare.” - Pănă aici Cătățimea fundului întreg încă pănă acuma chiar timpota, nu e cunoscută, atăta însă din răspunsul Președintelui Deput. năț. școalei gr. n. n. de aci dat D. Gojdu pe întrebarea: că cât ar face suma aici depusă? se scie, cum că una din 4 părți la sus atinsa deputățiune denusă trece peste 100 mii fiorini, acum deacă a patra parte trece peste 100 mii, întregul fund firește e mai mare de 400 mii fiorini. Câți bărbați vrednici ar fi putut cresce un așa grandios capital în decurs de 40 ani Romănilor, deacă ar fi fost în mânile lor și câtă înapoiare suferim astăzi”) prin aceea, că a fost în mânile străinilor, în mânile acelora, carii atunci s'ar bucura, cănd Romănii în veci ar remănea acoperiți cu vălul întunecimei, carii atunci râd în pumni, când Romen sumele de bani din acele două procese dobândite, și anume mânul numai cu ochii cuprinși de ceața neșciinței se uită către ei, cum să mândresc și cum se înalță ei, ajutorați prin sudoarea lui! Pe cum dară cunoascem noi paguba și înapoierea acea mare, ce o suferim prin aceea, că nu ne a fost în posesiune aceasta fundație pănă acum de o parte; așa de altă parte trebue să recunoascem și sincera și din adăncul inimei curgătoarea mulțămită, cu care sântem datori aceluea, carele din letargicul somn al periciunei ni-o-a reînviat și adus la viață, ni-o-a dat în posesiune adecă, D-ui advocat Emanuil Gojdu, în contra lui Naum Dadani și Naum Moțea, și respective în contra Dlui Barone Mihail Horvat, nepoții și asociații săi, după retragerea speselor judiciare, și după retragerea remunerațiilor de 10 procente promise D-lor advocați apărători Carol de Cheresteș și Francisc de Moravtinschi pentru osteneala lor, se vor depune pe ipotece asigurate, pe interese anuale, sau din acele bunuri se va cumpăra un bun, ce va da venituri. Aceste interese anuale se vor folosi așa, că se vor împărți în 4 părți, din care o parte capătă colegiul reformat din Debrețin, o parte colegiul reformat din Șaroșpatac, a treia parte gimnasiul evangelicu din Pocon. - - - *) Suferim înapoiare în adevăr, dară cine alții sănt de vină decăt iarăși numai noi, carii sau nu ne știu căm păstra foloasele căștigate, sau după ce le-am perdut ne-am lenevit a lucra energios după recăștigarea lor? Red. -