Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-02-23 / nr. 16
S - „ atenția tuturor bărbaților de stat franțuzești. Nord” e de acea părere, că lui Napoleon prea lespe va reporta iarăși un triumă sățirea lucrului prelungă toate protestările lustriei Angliei și turiei, atârnă numai dela hotărârea duraturilor. Juuralui bazează mult le aceea, ca lucrul acesta să se hotărească în decursul lunei lui adecă înnainte de alegerile generale, foile belghice înștiințează, că celle Leopold au tocmit la juvaerul din Bricsela D. Dufur juvaere de brilant în preț de 100,000 fr. care sânt hotărâte a forma o parte din zestrea, ce va da înălției Sale Princesei Șarlote, Miresei înălției Sale Arhiducelui Ferdinand Macs. O parte mare a acestor brilanturi, care se vor întrebuința la gătirea pomenitelor juvaere, se trage dela Princesa r , cea dintâia soție a Regelui din belția. iotușn 091 *” Posta cea mai din urmă atâte eciri din Honcong din 15 Ia. Precum se înștiințează din Canton Choesis bombardează în portul din insula Wampoanuarie, neâncetat forturile Englezilor, flotele împărătești s'au împreunat cu psurienții Chinesi spre a ataca împreună pre Englezi. Chinesii au atacat vaporul englezesc „Tietle” și au măcelat pre toți cei ce se afla în corabie, căria apoi iau dat foc. Mai departe se scrie din Macao din 10 ianuarie, că împăratul din China au lăsat a se publica, că toate cinci porturi, care, europenilor. sânt puse de asedie. ! ”o depeșă telegraficuă din pune înșciințează, le prinpe constantin au sosit în 26 Fevr. în Turnu. f Scirile din Neapol vestesc, că acolo deocamdată domnesc liniște deplină, însă epitetuli le desvoaltă o activitate foarte mai „franția „predicingineri cuvântării de tron al Împăratului n franțuzesc. viu DN .- avicon (încheiere). Cu privire la deosebitele cerințe ale stării, am hotărât, ce reduce chieltuielile, fără de a suspenda lucrările cele mari, câștigat, de a primejdui ecsistențiile agonisite, unele dări ale mai micșora fără de a vătăma finanțele statului. Buchtetul din anul 1858 vi se va pune Dumneavoastră înainte în echilibru; toate cheltuielele prevăzute sau însemnat în acela. Resultatul împrumutului va fi în stare de a ecva spesele răsboiului. Cerințele tuturor ramurilor de dregătorie se vor asigura fără a fi siliți a alerga față depou la creditul obțesc. Bucichetele răsboiului și ale șarinei sau reduc întrun chip, între marținele pomenite, pentru ca să-și țină hotarăle lor, să și să susțină o uniure militară deamnă de mărimea țării. În înțelesul acesta sau hotărât contingentul anual pentru 100.000 feciori! Numărul acesta întrece cu 20.000 feciori, pe cel al recrutației din vreme de pace. Însă după sistema, carea am primito eu, și căriea îi atribuesc o însămnătate mare, doue a treia parte dintre acești conscriși vor remănea numai doi ani subt steaguri, și apoi vor forma o rezervă, care va întăia primejdie, va da țării o armie de 600,000 feciori bine deprinși. Reducerea statului efectivi va erta de a mai înbunătăți plata gradurilor mai de jos, și a feciorilor de rând, o măsură, carea va mai scumpi mijloacele traiului vieții. Din temeiul acesta hotărește buchetul o sumă de 5 milione, pentru de a începe mărimea plății cei mici, a unei părți de officiali mai , lipsele cele mari,, au dat pildă bună de dreptate și supunere. Asemenea nu sau dat uitării nici postul corespunzătoriu, pentru îmființarea unei tirtere translantice, a cărei lipsă se simțea de mai supra. Dvoastră, începând din 1 Ianuarie 1858,. fii sergeți zăciuiala de răsboiu tacselor.. aceasta Pe lângă toată crețerea puștielelor. voiu propune, ca se cugeta despre întroducerea unei dări noue penreturile mobiliare. DUMNICNĂ, cad O tendință curatii:. au mișcat de stăpănire, de a transpune arestanții din Bagno în Caienne; din nenorocire, origurile cele galbine,, de vreo 50 ani încoace colonizației se luvră au priședecât foarte mub muritarea PULII nă Ppun p care are de a Uedulementul acesta la leiigiuni sub pi adiceau aiunderea. AComi; carea prin măni iscusite, Cri vede, ai se mai lăți cultura și comerțul, meritează mai cu seamă luarea voastră aminte. Decretul decentralizației ești acuma decurând, va vavori strădania administrației, și eu pu voiu spui de a vă presiune D-voastră, după , de lipsă pentru desvoltarea coloniei. . 1 Eu vă aduc aminte de o lege, careara a face roditoare luncile Gascopei. Dnvintarea agriculturei are de a fi unul dintre cele mai neapărate obiecte a îngrijirei voastre, pentru că dela închintarea, seau datează prosterarea seau căderea împărățiilor. duițiipogil Un alt proiect de lege, carele este de al inițiativei Marșalului Ministru de răsboiu, vi se va propune D-vostră. Acesta este un codice penal milităresc, carele adună tote legile risipite și contrarie, din anul 1790, aducăndule totodată în consonanță cu instirațiile noastrel D voastră, precum nu mie îndoesc, vă veți ținea norociți , a vă lega pumele , stră de un op așa însemnat, ațiio 2 pli proi pe. lab ceriul cu o pace onorofică și cu un fiiu iubit. Domnilor - lgpete oniț laa Fiindcă ședința aceasta e cea din urmă a legislativei -j. stră, ertatici, a Vă mulțămi pentru supusa și .. re, care mi - ați dat dela anul 1852 încoace. Dv.voastră ați proclamat împărăția. Dvoastră și sprijinit toate măsurile, care au restaurat ordinea și prosperarea în țeară. Deoastră miați dat ajutoriu energic în vremea răsboiu Dvoastră ați împărțit cu sine bucuria; când nuau dăruit Conlucrarea Dvostră- loială nuau pus pre mine în stare de a înființa o stăpănire, întemeiată ce voința și interesele toporului. Aceasta au fost o problemă greu de rezolvat, pentru carea au fost de lipsă un patriotism adevărat, de a deda peara cu instituții noue, și de a pune în locul arogastiei tribunei și luptelor învrăjbitoare, care au primiie ridicarea și uerminieteriilor, discuție liberală, însă simțită și Aceasta au fost un „rș deosebit pentru țeară și libertate, pentru că libertatea 1 mare inimic mai primecdiv ca pe ru.vazimilor și sfaba vorbire. Serine prin conlucarea corpului mare de stat și credința armiei, puternic mai cu seamă prin ajutorul poporului, carese ție că toate clipitele eieței mele sânt consfințite ștereselor lui, prevăz eu pentru țeara noastră un iistoriu plin de nădezii. Franția fără de a vătăma dreptul cuiva, sau ocupatearăși rangul, carele i se cuvine ei, și se poate da cu zituri tane spre tot ateea ce poate să produci geniul săei ceva mere. Dzeu să nu înceteze a o apăra, și țeste scurt se va putea zida despre epoca noastră, ce au scris un surat de stat rațional și renumit neepre consular. Îndestulirea era peste tot și a cărui inimă nu era cuprinsă de patimile martidelor, era fericit pentru fericirea obștească Unii senatori și deputați pot depuseră jurământul, și Ministrul Fuld declară de deschisă ședința din anul 1857. La 1% oră se duseră Împăratul și Împărăteasa, tot cu aceeași cerimonie, cu care au venit. Bubuitul de tunuri înștiință începutul și sfârșitul festivității. Corpul diplomatic întreg și multe dame fură de față la festivitate. În piața Carusel se adunară o muțime mare de popor. ” Culântarea Împăratului au făcut în Parte o tentație mare: Cei de pe lăngă” burcă vor striga încâtva ; mulțimea însă, asupra căria e țintită privirea guvernu- Împăratul încheie cu cuintele,, care le au liseere despre consulat. Împăratul, cu prilejul acesta numește pref. Tiero bărbat de stat, istoric renumit și național. Sântem curiozi, că ce impresie , cuvintele adie„. sau țiuiz de 372 aceste rrezi” acea lui va fi mulțămită. respecteze rangul onorific că Maredin zi în pl ..NM fie NLVMBDL.N