Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-05-28 / nr. 22
jumătate de an 2. fl.10 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei m și pentru provinciele din hră pe un an 5. fl. 25 cr.iar pe Monar, o jumătate de anu 2. ol. 62 cr. Pentru prunc. și țeri străine pe anu 9. 45 cr pe an 4 44.72 cr. v.a. Inseratele se plătescu pentru întărea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 5. cr. și pentru a treia regetire cu 37% cr. v. a. hia telegrlpulese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe affată la C. Ibani gata, prin scrisori R. poște, cu trapcate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. 9l. 20 pr.dazar pe o Dela Reuniunea patriotică de ajusapt timpul vievetului. femeilor Austriei cuvintele Doăratului vau umblut inima cu grijă. lvori comătoare dar u și vu meătate, voi emureși scumpți coșnili, bărbați, rudeți, simțiți însă ca și noi, să susținerea onoarei lestriei e demnă de jertfa fiecăruia. Sunte cutul vulturului austriac a fugit adeberul, preptul și betivele. Pentru apărarea acestora poate omul se dea și primească numai lovituri. Șimile voastre cele blănde cugetă și aici a vindeca mai întăiu ranele, provedința vau fiu drumule spre înaintarea bunei cause, unii dintre iubiții voștrii vor aduce plini de mă măreață rane onorifice acasă, care fără sostrul' ar fi prefăcut în lini și vorte, ci ne aflăm gata a primi overtele voastre în Serile Soire destrumate de pănză Vurate de inși în legături, pe care le veți vrea a le da centru aliperea euoenințelor vravilor voștrii, și le vom trimite secur și iuteșeau la cela pe care eși vomiseau spre șenire comună. - recenta Timoruli e stabu camianie. Dr. trăier, adică: : 1) Sarmie din pănză de viu rece, firele destămate să fie de 4-6 policari de lungi și așezate în ordine. 1) Șnaripie mai proaste tot de pănză purtată cu firele mai scurte și ne puse în ordine. 3) Legături de pănză de un policariu (deget) de late. de se poate fășiuțe anume țesute de pănză de căte 30 coți de lungi. 4) Asemenea de căte de doi policari de late și de 30 de coți lungime. 5) De doi policari și jumătate asemine lungime și însușime. 6) Fășii tăiete de 2-3 policari late netivite, căte de 3-6 coți înfășurate. 7) Fășii de flanel tăietu netivite late de 3-4 policari, lungi de 3-5 coți. 8) Camerele simple din pănză nouă seau purtată, aducă bucăți de jumătate de cot și îndoite de căte un cotu. Monarhia Austriană. reta loul ș. c. îns de înprumut -nal dintreună se supotți CN du mai deruit. Printele de Prefectură din M. Vasarheli Iosie de laț, pe timpul căt va ținea răsboiul pe tot anul căte 100 d. v. austr. pentru de a se întrebuinți spre scopuri de răstoiu; mai departe, omeloieți dela tribunalul c. r. din Zilau au renunțat de dreptul de a primi prușatele cancelarii 1 rucz. care faleu pe anii 546 fl. 1 ee. Comunitățiie din Preturile Sibiului și a e un fond pentru invadin care se vor ajutora prnitanii, sau înnoit a livi, pentru totdeauna apoi atăt invalivii Pret vor rentoarce din capte, rămași. N Div zenaui restiitui gaveta din Milano in 7 uiu împărmieție următoarea arodlemente abrotită de cătră generalul de artilerie Congiule ghulii” o pare să dușm u ar avea de cuget a produce revoluțiune duiă sp pele armatei ce stă supt comanda mea, ca oșen în modul acesta să pe sienra posițiune, pe care el ve stă a o întimpina în cămince voia însă nui va succede. În scurtă liberă vreme vor sosi din statele erezitare ale Înpărțatuli nostru Monarh, puteri imposante noue, carii vor fi de ajunsu spre a apăra cu puterea cea mai mare revoluțiunea ce s'ar putea naște. Eu' mi dau cuvântul, cum că toate comunitățile acelea carii vor țănea una cu revoluțiunea, carii vor înpiedeca și vor strâca comunicațiunea, podurile șa. se vor pedepsi cu foc și sabie. Eu slobod în înțelesul acesta instrucțiunile mele sătră sub comandanții mei. Sperezu că nu voiu ai emit a apuca aceste mijloace mai trecerea întărirei armatei mele. Sibiiu 27 Maiu. Sau mai trimes adresse de loialitate la Serenitatea Sa Principele Guvernătoriu în urma evenimintelor de față, de cătră comunitățile: Badion și Puiu, după aceea de cătră comunitățile: Henedora, Orda de sus, Orda de josu, M. Portu, Limba și Păblișa (în Pretura Belgradului.) Ooerte patriotice înscă s'au trimesu la Presidiul Locotinței, spre scopul războiului de cătră comunitățile Preturei Badion 862 d. 75 cu v. austr. de cătră soțietatea de comerț în S. Sebeș 90 d. dela Directorul c.r. provințial de arhitectură - Vințeni Trehih 100 d. v. a și dela Consiliariul de Prefăctură din Alba Carolina - Franț La sosiunea puil, la care sau angajat dinră Frănci o parte a divisiunei troseu. Regimentul al 3-a de Zuavi, țistoriu de divisiunea atinsă, care vrea să ia o trecătoare preste un canal, veni în crucea gloanțelor dela bateriile pustriace, și cu veni o perdere însemnată. Pe cum se vede lupta la Vercelli au remasa totuși neotărâtă, fiindcă ambele părți ou retras în puseciunile lor de șar puinte. Din alt punct al cămpului devin o șiri deosebite. Între altelea că abia au furirait Garibaldi Varese, și o au și întrupar eau regatului Sardiniei. Documentul în pritința aceasta sau și publicat în foile buuuiale. Pltirile mai prospere din cămpul bătăiei nu sănt încă destul de amvrite. Lutele din tot mtineu, roata- norocului se lpsirte acum la o porte cum la alta. O lovire otărătoare se așteaptă poate căt mai îngrab. Din lovirile cele de pănă acuma nu putem combina prea mult, decăt că acelea au decursu foarte crănceni, armata Austriacă au dovedit și pănă acuma, nu numai artă militară, ci și o bravură întru adevăr rară, ostași de rănd, pouițri și comandanți, de o potrivă mergu în crunea podului, și aceasta nu o dovedescu vu jurnalele nici vorbele culese de ici de calea,i săptele însuși. Comandanții, offițerii și soldații căzuți și răniți, sunt tot atătea fapte esemplare de onore și bravură pentru armata austriacă. Date mai pe larg și sigure despre lovirile cele mai prospere sevârșite dela sfărșitul lui Marin. încoace, și pănă astăzi nu sănt decăt mai numai cele sosite pe cale telegrafică, despre care zice „Vandegheg:” Depeșele sosite pănă astăzi sănt compuse atăt de scurtate, încăt dintreceleae cu neputință ași face omul o închipuire peresctă.” Ca vor naște evenimintele de pe cămpul răsboiului, de vor aduce atătea păreri și faime veligice, care- sinul viitoriului. Noi ne mărginim astădată a aduce următoarele 41 depeșe telegraice despre cele întămplate de curănd pe cămpul zetrului- după Gazata officială de azi „8. vote.” I. „Din Verona se înștiințază în 3. Pe cămpul răsboiului nu sau întămplat nimic deosebit, Finduă ișimicul înaintează tot mai rare preste Novara cătră Ticino, generalul de artilerie Ghilai, și au tras corpurile mai rare cătră arma aceasta și șile au trupat spre a se folosi în momentul cuvenit ingrabă de intreaga putere concentrată. Maestatea Sa c. r. apost. este ocupat cu organizarea înmulțitelor puteri de resboiu, însărcinănd mai întări ae generalul de artilerie Hes, cu o misiune în cartelul general al armiei a 2-a. Elor pomenite, carui se și „grijii aceasta au comendat fronții Victor Ema arcane acoperite de vălul neștiinței, așezate în din urmă, și că la urmările cele și de oiintre se necimbă așen zicănd pe toată ora, sănt niște la renovoiite, ale răsboiulii, nu se vor mai adaoga și grozniciile unui răsboiu cetățanu. Dat în cvartirul mei principal Galasco 25 Maiu 1859. Ghulai. m. p. Din Italia aflăm că Maestatea Sac. r. apostolică sau îndurat a cerceta în Verona pe general maiorul Braun, care se află pe calea însenetoșării, și pe ceialalți bolnavi din anitalurile militare de acolo, cu sosirea Maestatei Salu; în Verona sau încurajat toată oștirea, unul și același pulsu bate la fieștecare soldat, a se lupta pentru drepturile și integritataa monarhiei, și înpăratul seu. Știrile de prin 2 Lupte se spunu că în sfărșitul lui Maiu sau întămplat în arma spăngă a Franco- sardinilor adecă între Vercelli și Palestro mai multe loviri mici dar crăncene. Așea la Palestro, unde au fost bătuți Piemontezii care era trecut dincoace de Sesia. La Vercelli se pare cum că lupta nu s'ar fi înceși din partea inimicului ci de ai noștrii, pentru că era, ca să impedece pe acela a nu se așeza cu tăriă pe malul stăng al Sesiei. Lupta se aătiu grosnică. Cu oca i c. Pe din Verona se scrie, se află astăzi în puseciune concentrată, Abiate-Grasso. Încă nice o știre, treaba la lupte, totuși sub cursul zilei de astăzi ar fi o asemenea știre de așteptat. Astăzi plecă, spre întărirea trupelor Modenese, la Modena pe sub G. M. Iablonschi, în 4 iunie, pe malul stăng al Armia Thinului. Cu argirul general încă ar di venit