Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-02-11 / nr. 6

24 care aretată că românii săntu unu poporu de orați. Seara cu capitala iluminată, la teatrulu ro­­mănu se represeată o piesă ocasională care rea­­ducea aminte evenimintele anului trecutu din aceia zi. Intracestea iată ajunsă aci și M. Sa Dompulu, care mersă la teatru, unde fu primitu și salutatu cu cele mai vii aplause. Astreliu se sevărși zioa aceasta din 2Alan, atătu de mare și însemnată pentru Principatele romane. Italia. În timpu ce în Roma se ocupau mai multe corporațiuni din partea dregătoriiloru, de a elerga la Papa cu adresse, unul dintre ascultătorii uni­­versității din Roma, însoțitu de alți consce­lari ai sei de același simțimăntu, au vrutu a adresa o asemenea scrisoare de loialitate cătră Papa. Îndată ce înțelesere despre vestea aceasta o parte dintră tinerimea ce avea cu totul alte sim­­țiminte, începu a se face unu zgomotu în întraga universitate. Se trase clopoțelulu, și prelegerile se întrerupsere prela jumeștate. Mulțimea striga, și întreba după autorul adre­­sei pomenite, care abia scăpă fugindu la vite di­­rectorulu școalei. Acesta spre a liniști inimile rupsă adresa, însă tinerimea totu nu se mulțemi cu atăta, ci pofti arderea ei, aceea ce sau și fă­­cutu. Întărâtarea după cumu se scrie e mare în toate părțile. În institutele publice și în mănăstiri se fa cu pregătiri spre primirea trupe­­loru celoru nouă franțusești. Generalul Fran­­țusescu din Roma - Goion, mai cere trupe, căci după cum i se pare garnisoana ce stă din vreo cinci mii de feciori, nu e de ajunsu pentru sus­­ținerea ordinei și a liniștei. Se așteaptă so­­sirea a două mii de ostași franțusești călăreți și pedestrii.­­ Din Sicilia se scrie, cum că poliția dea­­colo cu dreptu dreptu prinde la oameni. Din mănă 'n mănă umblă o proclamațiune, care pro­­voacă pe sicilieni la o răsculare generală. În proclameațiunea aceea se aduce în­ainte, cum că exemplul acesta­­ lu va imita și Neopolul. Pro­­clamațiunea pomenită, se sfărșește cu acestea: Să ne sculămu strigăndu: „Să trăiască I­talia și Regele Victoru Emanollu!” În 11 fevr. se scrie din Neapolea, (după foia oofițială vienesă,) cum că Regele de acolo au slobozitu o ordinăciune, în care demăndă ca să se sloboze liberi toți cei ce au fostu închiși ca suspicioși pentru escese politice, și aceia să stăe frumintes forului criminalu, carii sau doveditu ca vinovați. Sau făcut totodată di­­sposițiuni cuviincoase spre a se asigura după pu­­tință fericirea și bună­starea poporului sicilianu. Franția, Independința” din Religia, scrie că­­ mulți dintre Episcopii franțozi sau dusu la Paris, ca avea să poată înțălege din gura Împăratului Napoleonu despre tendințele sale ce le are în privința stăpănirei lumești a Papei. Fiindu pri­­mit de cătră Împăratul, ni descoperire ingriji­­rile loru, și ziseră întră altele, cum că den­­șii privescu cu durere posițiunea, în care aau adusu evenimintele vie Papa, se află espusă în vericulul celu mai mare, și poate va fi silitu a părăsi Roma. Împăratul răspunse la acestea, cum că dănsul nu crede cum că Papa ar fi chiaru silitu a părăsi Roma, căndu armata fran­­țusească se îngrijește pentru securitatea Se. Sale. Însă chiaru și căndu aru părăsi Sf. Părinte Roma, dănsul (Împăratul) totu­luși va retrage trupele sale de acolo, și prin părăsirea Romei din par­­tea Papei nu privește vre­unu actu seriosu. În casul acela­­ zile Împăratul­­ va promulga în statele romane codicile franțusești, ganisa administrațiunea­­ justiției, finanței,­știi ș. a. după porma franțusească, și după punerea acelora în lucrare va întroduce reforme corespunzătoare dorințelor poporăciunei, caru după restaurarea păcii mi a ordinei se va grăbi a feace cu­­noscutu Papei, cumuă­nă. La­vrăndu a se reîntoarce la Roma, va găsi acolo securitatea dorită, și nu va mai întimpina greutățile care facu atăta de neplăcută posițiunea de față. Ne­vrăndit însă Pana totuși a se mai reîntoarce la Roma, atunci Împăratul în conțelegere cu poverile cele mari aru căuta altă cale. Rusia, despre decretarea unoru reforme nouă. De la granița Rusiei se scrie în b Fevr.­­ Solda­­tul de linie va sluji pe viitoriu numai 12 ani, earu În­ trei ani va rămânea în stare de reserapă, tocmai așea va fi și la marină. spre pănă acum era numai 6, pe viitoriu va fi 18 rubre de argintu. (sam 30 ol.) La slobozirea pe acasă se va lua în conside­­rațiune a se lăsa cei mai harnici pentru lucru, ca așea să nu pătimească agricultura din causa lip­­si pentru că aceștia se potu aduna și concentra mai ușoru și mai degrabu­ sei loru. Deprinde­­rea în învățătură sau făcutu pentru armată­­ de obște, și se dă îngrijire și pentru îmbunătă­­țirea traiului. Soldatul primește fărm­ă bună și deajunsu, din care apoi cocu­păne punerii miliției Debrăcămintea cea grea încă se va modifica. Recrutarea de băieți va înceta. Autorită­­țile poliției săntu avisate seriosu de a se porta cu cuviință și cu prietenie cătră partide. Firește că aceste măsuri nu voru avea pretutindeni ase­­menea caracteru, de­oarece Rusia e voie, iară Îm­­păratul e departe;­­ totuși aceasta nu e greșala guvernului, căci acolo e mai ușoru a înschimba o sistemă decătu amploiații. Înnainte de toate înse are a se observa străniu starea școaleloru poporale, earu sistema pentru de a sili umbla­­rea la școală trăbue să rămâe. sare numai cum că persoana Sf. Sale și va or­­po­­­Leafa ram­ală Numele contrivuențiloru la balulu ținutu în 30-ea Ianuarie a. c. în ospetăria „la Leulu de auru” în A. Carolina, în folosulu fon­­dului școalei greco-orientale. Dr. Ilie Măcelariu d­r. Consiliariu de prefect. 15 dl. v. a. Unu anonim 10 fl. Nicolae berghian junior pelariu 10 ol. Gheorghie Verghianu june­­ pelariu 10 fl. Dimitrie ber­­gianu­ pelariu 7 fl. Alesandru Tordașianu porr. gr. orient­ 5­ fl. Nicolae Ghioriog, curatoriu primariu 5 fl. Nicolae berghianu sen. gocman 5 fl. Samuil Țirlea Măcelariu 5 fl. Nicolae Apolzanu lăcătariu 5 fl Acsente Severu 5 fl Pavel Mezei, Reghiu fișc. prov. în Cricău 5 pl. Achim Dăianu, econom în Chișfalău 5 pl. Petru Branu jude com. în Ciugudiu 5 fl. N. Ladai c. r. Cons. de Pref. 5 fl. Moise Mendel fabr. de raciu- israelitu 4 fl. Au­­gustin de Popp Prot. gr. cat. 3 fl. 50 cr. Victoru Pipoș c. r. 6ff. la bănărie 3 or. Alesandru Cleblatu neguțetoriu 3 fl. Vasilie Roșiu Macelariu 3 fl. Docto­­rul Șiloi 3 fl. 19 cr. Iosif Mendel israelit 3 ol. Dr. Vest Advocatu 2 fl. N. Roman­­ Notariu publ. 2 pl. Franțu­scu Sebeni Advocat 2 fl. Antonie Bozor canțelist 2 fl. Nicolae Găitanu c. r­ asessor urb. 2 fl. Ioanne Panp măestru de păr 2 fl. Ștefan Ienei Macelariu 2 ol. Doctorul Otveș 2 pl. Gheorghie Saboslai Cetățanu 2 fl. Iacob Cheresteș măestru de năi 2 fl. A. Erem­eih covrigariu 2 fl.I. Dergan 2 fl. Sevastian Tesla cetățanu 2 fl. Gheorghie Făgărășanu măestru de năi 2 fl. Mihail Vic­­toru israelit 2 fl. Antonie Dobac 2 fl. Iosif Fitusu 2 fl N. Iipatu c. r. Laitenant prim. 2 dl. N. Borgovanu c. r. Lau­enant prim. 2 fl. Ferdinand Publig 2 fl. Gheorghie Cacian c. r. jude în Deva 2 fl. Amos Frăncu c. r. Adj în Deva 2 ol. N. Fetti c. r. Adj. în Deva 2 fl­­. Anton c. r. Căpit 2 ol. Carol Elecheș Prot. ref. 2 fl. Ștefan Bimer măcel. 2 ol Ioann Firet Ne­­guț.israelit 2 fl. Simonis Augustu 2 fl. Simon Mendl ist. 2­ ol. Lepold Blum Neg. ist. 2 fl. N. Bing medic 2 fl. N. Nehai c. r. Pres. de Prefect. 1 cl. 40 cr. N Spendling c. r. Pres. de Pref. trib. 1 cl. 40 cr. Ca­­­­vesseli Dîr Gin. „.­ 1 fl. Antoniu Fo­­garași cetățan 1 ol Gheorgie Ghiorțog - Neguțetoriu 1 fl. Nicolae Roșca­măcel. 1 fl. Alecsiu Covac Notariu madgistr. 1 fl. Hermann Ficret Neguțel. ist. 1 fl. Paul Boda Măsariu 1 fl. M. Heneli­u M. Cociș 1 fl Petru Roșca măcel. 1 ol. Carol Danfi măestru de năi 1 bălai Perțept. allod. 144 N. Cichi cetățanu fl Sterian cl. Dr. Reiner 1 fl. Antoniu Crișanu c. r. vărnariu 1 fl Moise Hartfelder ist. 1 fl. N. Maister c. r. Consil. de Pref. 1 fl. N. Cain 1 dl. N. Herdlișca c. r. Pretor 1 fl. N. Eniedi Inginer 1­ fl. N. Collaia c. r. Adă. 1 fl. N. Molnar Director 1 fl Nicolau Moldovan Dium­ist 1 fl. N. Rubinec c. r. secret. e Preo. 1 dl N. Țepeș Achi țesist 1 fl. N. Șleghei Adă. 1 fl. N. Lipischi Tem­­niceriu 1 fl. N. Micc. r. offical 70 cr. N. Bauer c.r. ooficial 70 cr. Grigoriu Mihali Prot. gr. cat. în Zlatna 1 fl. N. Borșoș c. Advocat 1 fl. N. Hinț Acressit. 1 cl. N. Voicicovschi c­l. Adj. 1 cl. Ioann Huber c. r. Contr. Percept. 1 fl. Covasnai ass. urb. 1 fl. N. Es­­senter Adj. urb. 1 fl. N. Mezei Preș. urb. 1 fl. N. Mincuș telegrafist 1 ofl. N. Ienei cetățanu 1 ofl. N. Stepnițca c. r. Adj. 1 fl. N. Lipcovschi Major 1 fl. N. Bohorcica Căpit. 1 fl. N. Bohus official 1 pl. (Va urma.)­­1 Girație Edictală Simion Dutcu, de legea greco răsărite­ană, născutu în Fișăr, Pretura Cohalmului, Prefec­­tura Brașovului, au părăsitu cu necredință ne­legiuita sa sție Bucura Bălan totu din Fi­­șăru, de 16 ani, fără de a se oi știutu vredează că unde este. Prin aceasta susu atineul părăsitoriul de eția­ sa legiuită, se sorocește, ca dela datul pe față ,în termina de un anu să se înfățoșeze negreșitu înaintea scaunului Protopopescu al Coha­lmului, căci din contră să va da hotărâre la acția soțu­­­lui și în absența dănsului. Draosu 28 Ianuarie 1860. Scaunul Protopopescu orien. al Coha­șului. Ioan Iosif. Adm. c­ d­­ L e­t o­ ­­n­pitație edictată. Ioan bucură de ref. gr. răs. păscutu în Șoard, și căsătorit în Ferihaz, trad­u Sigi­­șoarei, au părăsitu cu necradință pe ligiuita sa muere Maria Corman de aci, de 12 ani, ne­­știindusă de elu unde sar­ad­a. Deci mai susu numitul prebegitu prin aceasta se sorocește dela data de mai josu în terminu de un anu, să se înfățișeze negreșitu înaintea scaunului protopopescu a Sighișoarii, căci riră, se va da ho­tărâre la acția puerii lui cei părăsite, coreorm SS. 1 și în neființa lui de față.­­ 1. Fevr­­esc. Zaharie Boiu, cureuriie benilor în Viena în 17 fevr. p. eal. austr. al. si la­dinao­­ Galbini Împărătești­u . Din Împrumutul național 5­ . 117 80 Metalicele . .­4­40 Redactor respunzător Ioann Va­­ sos­ în N-rul trecut al Telegr. romănu, la fața 18-a, columna întăia, șirul, de pe urmă, din greșală sau pusu nu­­merul sufleteloru de Religiunea gr. orient. din Bucovina numai 33,669, care greșală o îndreptămu cu aceea, că după șematismul eparhialu din a. 1857.Eparhia Vituoui­i are 346 ,690 suflete. El era și tipariul Mitogrefiei J.

Next