Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-21 / nr. 16
de amicii sei decumue astăzi. Dacă Împăratulu Napoleonu au piertulu cumva încătua din îneluința sa dinafară, prin anecsarea Sovoei și a Niței, prin aceasta elu sau întăritu cu atăta mai vărtoru în năuntru. Fiți convinși zicie, corespondintele pomenitei soi, că Napoleonu Ș, acasă nici căndu nau fostu mai tare decăt acuma, și nici vănduau fostu mai nepăsătoriu Publicul din Anglia scrie corespondintele lui „M. Postu”nu trăbue să mai cugete ca căndu Împăratul Franției aru mai avea însă și acumu inimici nenumerați în Franția. Castrele ce eau îndaintatu a eși în tot anul în Salonu pentru deprinderi militare. în anul acesta voruoi de doue ori mai numeroase decătu ce au fostum. anul trecutu Întră alte noutăți mai însemnate ce străbatu astăzi din Parisu, este și aceea, că în urma unei conțelegeri mai nouă cu Austria, guvernulu franțusescu ar avea de cugetu a opeza la Pesta un consulatu franțusescu. Rusia. „Invalidul” rusesci cu privire la chestiunea Principatului Hessein, scrie despre reținerea Prusieii) și zice, că aceasta (Prusia) e singură numai apărătoarea și toată speranța Germaniei, căci Austria stă din mai multe popoare eterogene, pe care nu multu le doare capul pentru fericirea Germaniei. Germania fără Prusia n'are nici o însemnătate geografică. Prusia fiindu opugnată e în stare a se putea apăra pe sine singură, pe căndu Germania fără aceea e lipsită de toată spriginirea. Se zice că Lordul Russell încă au trimisu o poză cătră toți representanții Angliei, ce se află la curțile din Germania, în care acela vrea să arăte că pentru statele cele de mijlocu și mărunte germăne e un ce ne înconjuratu de lipsă, ca acelea să urmeze și săși identifice politica loru cu aceea a Prusiei. Consiliul acesta pe carelu împărtășește curțiloru Germăne pomenitulu Lordu nu e destul de deslușitu, elu servește însă de un simfomiu, cum că întră cabinetul din Berlinu și celu din Anglia domnește a fi o conțelegere multu mai bună, decătu ce se credea pănă acuma, și că bărbații de statu ai Angliei aprobează politica Prusiei. La Mogorvatile Comanilor pl. Ș.Esonomia; sosatogia; rotestatea roginiiasea la Comani. Comanii, timrulu selș rasifisin seetifican agghispțtpgei, sagea ega in maghe onoghe la denuii. Simrlitatea nobiie a aselogș Sonsuii si Distutogi, saghii mentieneaț de sogaele ripgilii e demna de toata sanda, si pomele puți Fabin, Dentosi, Risos. decipso dela rgobustele de samrp sonta doga mai gea. pumite, selș rpsini mai ulane desina a unii Masedonisne, Asiptisps si Sgetiepe, asianustti dela toioagele splingate de ei. Dintru inserpti, si indelunii timp dupra aseea, lamentatile fata epu vate fogte bine; bagbati maghi A. e. pnț Satone, de degheoroghi aspiga agghissiștei (Sato de ge gestiea.) Asest porț e uni monumentur getiosi desighe spetuiu tesnuiogi Comani in șghivintia antiestutei. Sp timra peesitu, sagele degerana toate, infirse gane de mogie si esonomiei de samrp. Palia se pririn de cagadini agulistose, si ranea debpea astr se se imrogte din Zisina si Argisa. Totpsi gustia cietiei samrene înea na se stense. Velidpeii intvingatogi adpsean levșși si agbogi fgastifegi din ogient in pali'a. Mati din șinsii rettesandu in ggadinile loga sele desfatatoghie si gpmose, țitan de sutteto din fogulț gomanu. e T seditipni integne si muite saretenii de ale statștui Îpa sedpse, amagite, de asemene mpieti d. e. An toniu de Steoratga ghvina Esgvriputui si alti. Rotestatea raghiiesea ega mai negestgensa. Comanii sgedeap spunea sprineghea domestica e sea mai stinga zgegatige sa sprineghea si vite. Inse in aceste rghiu intie megreat pumai sa egap in roteghea, rghea de ragte, sasi fiina si shinga si in frorgietatea raghintiessa, si tata agrea dghertorge sii sei ai hinde sa sslavi, ii deasa ei de somraga toghi se elidegaț, aroi totu mai rotea vende a depasi a steia oga, bai rotea si peido, deasa faseap sega geț. Asesta ega ți abses si o estgemitate fogtesista a rotestatiei raghentiessi. Ataghe roteghe ragentiessa domnitoghie seat mai bine aghityaghea tiganisa se estendearghe toata hietia pnii raghente; se sigarlanta asp rga tștgogț dessendentilogț, si se ghefegea atata Ila ategh sata si la regsonele fiiliogț. Totpsi Tișln rrip seguitiiie si meghiteie Delise, oghi rgin derghendegha pnei rgofesițni libege, rotea se si sastive ategea sa, si sp eșansiratipnea se finea rotestatea raghintiessa. Aseasta gelatipne otea valuga si ia griuinti'a tiloga adortati. Tineghimea si în independentie dela aistogitatea ragentiesea,se stesseain seamai mate ghigoge Modestia, spmrataghea, inbighea de ogdipe se rlanta in anima tineghimei atata rghin invetiatpga satp si rghin dergondege. Nise dergindeghile țimnastise insa na lirseap. Fiitogșiș setatianp debpa se fia arta srghe toate; atîta de a steghi rarghiei sale in timpile Dataliei, fata si in timplul rasei. Comanii se netoiap rghin sgessege a impne saga steghișiișii semnalșii demnitatiei; saga srighiișiți ai imrine soliditate, si simtipșiț de gomanț se npțttia, si essita rghin infatisiagea esemrelogap ratghiotise. Satga aseste midtose in timrpghie mai bpne, se adapse si sultșga ssieptifisa - poti- Iagharghin saintoriniu seientifliora fgimose. Vlasin in 1a Iansighin 1860. I. Opst rgof. gimnazial. N. învitarea spre a lua parte la ele a fostu îmbrățișată cu cea mai mare căldură în toate locurile, astfel cu, încâtu din resultatele celoru patru loterii de pănă acum de și la olăcare sau făcutu căștiguri mari de bani, cu toate acestea sau datu mijloace însemnătoare de bani la institutele indicate de Maiestatea Sa Împeratulu. Aceasta nice nu putea să dă aitimintrile ciindeă în marele imperiu austriacu sântu foarte numeroși bărbații generoși carii au o inimă plină de simțire pentru nefericiții confrați și sântu gata totdeuna spre a le întinde mână de ajutoriu. Acum e în lucrare a cincea loteriă filantropică de statu, care se va trage în 12. Maiu 1860 și e prevăzută cu căștiguri mari de câte 70,000, 30,000, 20.000, 15,000, 10,000, 8000, 6ou, 5000, 4000, 3000,2000, 1000 fl. și aș. cari căștigă laolaltă însemnătorea sumă de 300.000 ani. Vinitulu curatu alu acestei loterii e destinatu de cătră Maiestatea Sa c. r. Apostolică, pe jumătate spre înființarea unui institutu de țeară pentru smintiții de minghe din Stiria Carintia și Carniolia și spre subvențiunea institutului de surdo-muți din Dlagdenfurt; eara celalaltă jumătate e dedicată spre înființarea unui institutu militare de scaldă în locuru de cură Pistian în Ungaria. Smintiți de minte - serdo- manți-Vătaiă! Ce simțire mișcătoare producu aceste cuvinte în fiăcare neptu omenescu și ce în pulsu mare sântele spre a contribui după puteri pentru nefericiții noștrii conorați răpiți de schinteia cea Dumnezeiască a mințelor de auzit și limbă, și pentru bravii ostași carii se întoarnă acasă din câmpul de onoare scâldați cu sânge, cu mădularele trunchiate or cu sănătatea stricată. Fiă dată ca aceasta invitare spre a lua parte la a cincea loteriă ce e făcută pentru perfericiții nostrii confrați cătră toți filantropii bărbați și cătră toate filantropele muieri să fiă înbrățișată totu cu aceie și căldură și să aibă totu același resultatu favoritoriu ce au avutu și loteriele de pănă acum, și fiă ca toți filantropii carii poate nu voru fi așa de norocoși ca să căștige în 12. Maiu 1860, săși aibă remunerarea în consciința loru cum că au contribuitu și ei dinariulu celu mai din urmă spre ușurarea dureriloru nefericițiloru noștrii conotații. Sorțulu costă 3 clorini de valuta austriacă. Despățțmântulu loteriei filantropice de statu dela c. r. dreptoratu de loteriă. Viena în luna lui Aprilie 1860. Ferideric Stanc, c. r. consiliariu guverniale. Ogdinea, spmratagea, siștiagea spnta tegiptile esonomțlți de samrț; ela nn spnosse moletatea si essesptile hietiei setatienessi. In asta stage imbpepgatoghia fpga gomapnii in spten mai de 6. sesoli. Sei mai nobili senatoghi gomani se netoinp asi easti ga taima de esonomi bani si de reghinti de famina. Sghdinti'a in sasatogie indepungț timrț fa radita sp toata saptitatea. Sativa ani dara antaițluc gesroip rpnieș, Sensogii afland npmegalu setetieni- Iogu Aogte mispsiogatț, rghetepsega dela fiasage setatiapa ingementț, sa ve ta sasatoghi, inbe a se sasatoghi sp esorp, de a rgodpse si sghesse Dagbati în folosplu statici. Se e dghertp indelingu timru În orgita sasatoghia sp fete st gaine, sp selave, seap gidenie de sange, basnhiag si in somnatighea gene gatițnitoga ratgisiene si rliereise, npmai dpra mai multe segte si seditipni rgin legea Sanșela din 444 a. Sng. sastigaga rlebeii dgerta de a insniea sasatoghii imrgțmatate sp familii ratgisiene. Vagbatula din sapse momentose se rotea desragti de femeia; sa inse indelang' timrp pa hiene inpținte nese punp sasș de desragtige. - Matgonele gomane in spnobsintie si norilitatea srighitpale inttespga rghe matgonele ggese. In totn timrila stgalpsiga in Coma mattone magi si mine de vigișii. De esemrin rotemț aduse rghe o Instetia, Sogpelia si altele. Mai tagdin inse sp intagea sogprtipnei, sandp essesștiie npumai atveaș maggini, intghigele femeiesei si ratimile sselegate a aseloga, doveniga losomotiuiu Ia eele mai șite 9o 9-1 Îmnvităciune repetită despre a lua parte la a cince loteriă filantropică de statu. Loteriele filantropice de statu cu a căroru îndeplinire e însărcinatu c. r. direptoratu de vizitele de loterie din Viena, și cari după cum este euutu sântu destinate de cătră Maestatea Sa c. r. Apostolică pre bunulu Nostru Părinte, ca din vinitulu loru curatu fără ca să se facă vr'o subtragere, să se înviințeze institute noue publice filantropice or să se ajuture cele ce esistu, au avutu pentru scopulu loru celu binecuvântatu, cea mai bună privire la toate țerile imperiului și Redactor respunzător Ioannian 64 JEC L. Editura și tirariul tipografiei liecesone