Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-06-30 / nr. 26
Telegraful ese odată pe sentemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe avară la C. R. pește, cu prin scrisori francate, adresate către repeditură. prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4.0l.20cr.v a. car pe jumetate de an 2. 1l. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei Sibiiu 30. Iunie. 1800. și pentru provinciele din liță pe un an 5. fl. 25 cr.enar pe Monaro jumătate de anu 2. ol. 62 cr. Pentru prunc. șiruri arădene anu 45 cr. pe an 4 ol.72 cr. ranseratele se plătescu pentru întâiea oră cu 7 cr, șirul cu litere mici, pentru a doua oră 537cr. și cu a treia repetire cu 37, v. a. langata, Nă. 70. Aljulu II. Monarhia Austriană. Sibiiu 29 Iunie, Italia, și respective Neapolea, cea mai frumoasă parte din regatul ambeloru Sicilii, acestu edeu europeanu, despre care zice proverbul italu: „vezi Neapolea, și apoi mori, e centrulu, la care privescu astăzi cordare milioane de ochi. Îndată cu nespusă în ce plecă Garibaldi cătră Sicilia, și numai decătu deveni guvernul neapolitan în îngrijiri nespuse; iar poporul începu ași manifesta nemulțămirea sa tot mai pe față. Guvernul promise concesiuni, daru nici acestea precumu vomu vedea șai la vale întărâtate, cori bredu că afară de uniunea Italiei întru'nul și același statu, suptu unu Rege și o administrațiune, pue măntuire. Încă din 26 Iun. p. fălose stindardul deru în zadaru, că acesta azi nu poate avea pentru poporu nici o potere fermecătoare de a împăca trebile, ci chiaru din contră, prevestește slăguvernului.. totulu alt resultatu. Înnainte pe de asta cu vreo căteva luni aru fi avutu poate asemenea pași cu căndu astăzi o comisiune centrală revoluționară provoacă pe poporu la arme chiaru și în capitală. O depeșă telegrafică datată din Neapolea, în 2 Iulie n. promite instituțiuni destul de liberale, însă iarăși fără nici un folosu. Depeșa pomenită zice: „Starea de asedie e legea de tipariu din ap. 1848--1849 sau întrodusu iarăși, camerile s'a confiematu pe 1 Septemvrie, și sa încuviințatu înființarea unei garde naționale provisorii” Cu toate aste constituțiunea din 1848 după părerea comună, nu se mai poate potrivi cu timpul de astăzi, și aceea viața și înnainte de 12 ani încă n'amuai pututu avea vreo viață mai îndelungată, decă nu numai după unele modificațiuni esențiale. Constituțiunea din 1848, era basată pe libertate, care în acela deceniu era principiul, în jurul căruia se întornau nescu în lume și mijlocu, căci alte două acela era ideii, o conțălegere cu Piemontul, aceea a îndrăptățirei egale, și mai multu decătu toate ideea de naționalitate. Apară de aceea, că constituțiunea din 1848, nu poate mulțumi cerințele și dorințele poporului în ziua de astăzi, nici încă și acea greutate la e pătrunsu de convingerea, cum că toate concesiunile promise ori date ori săntu făcute numai de năcazu, iaru nu de voe bună; ș'apoi organele despre carii se crede că aru fi inspirate din Turin și Parisu, încă 'și dau silința de a aduce în prepusu toate tendințele și păzuințele Regelui neapolitam; au știrtu că Regele chiaru și înnainte de a slobozi promițetoriu de reforme și dorința de adulți sau a păși ar fi făcutu întrebare la curtea din Roma, dacă pare i se poate concede a păși la negoțiani cu un Rege escomunicatu (cu Bețele Serdiniei Victorul ) și dacă pare prin abaterea sa dela sistema de pănă acuma, nuși va periclita măntuirea subletească? de unde apoi se putea înțelege prea ușoru că Regele din Neapolea întreprinde în schimbarea sistemei, numai pentru ca să se ajute în casa de nevoe, dela care trebuie spre bine, eară saru abate prea ușoru; și de aceea dată nice nu e cu mirare dacă constituțiunea dela 48, nu poate mulțumi pe nimenea, chiaru și căndu aru mai fi încă odată atăta de liberală. Despre o conțălegere între Piemontu și Neapolea aru putea fi vorba numai atunci, dacă acesta aru accepta nișce condiții foarte grele. Așa între altele Piemontulu pretinde în semnu de garanție, ca Neapolea să se rupă cu totulu de cătră Austria, odată pentru totudeauna; mai departe, ua să die gata a sili și pe guvernul padalu pentru de ași străforma sistema. Oareo ce zice, însă Franța cătră itali la toate astea? Îi lasă în dragă voe, și fără a suferi vreo întrevenire străină, se pare ca căndulearu șopti: „în vărstă sănteți, faceți ce știți.” Aruncăndu cineva o ochire preste eventualitățile Italiei, dela începutulu răsboiului italii încoace pănă în ziua de astăzi, că erupăndu odată revoluțiunea în Neapolea și succedăndu și aci armeloru lui Garibaldi, va veni apoi răndulu la regatul papalu; și străplăngănduși revoluțiunea stindardulu și aci, eveniminte te voru lua apoi unu caracter general, din Italia întreagă, va potea deveni prea ușoru la ideea, ce va trăsări toate inimile și numai după aceea va urma o organisațiune adevărată în întregul statu statu, cănu poate se va desbate chiaru și chiestia, dacă acelu statu, să poarte nume de regatu? împărăție? ori republikă? În Roma și dealtmintrelea stau trebule foarte rău. Oamenii săntu resoluți a aștepta în toată ora sosirea zileloru de isnită, după cumu anotează unu corespondinte de acolo. Fiește care amaloiatu e datoriu a fi înarmatu, chiaru și preoții încă poartă pistoale la brâu. Toate inimile batu de spermă și groază. Mai dăunăzi nu era prea anlecatu Garibaldi pentru aneesiunea Siciliei lăngă Piemontu deocamdată; daru decăndu e și guvernulu neapolitanu în publiku cu reformele, acela încă află de bine a se învoi, mai alesu după ce și Regele Victoru s'a declaratu întracolo, că aneesiunea Siciliei, celu puțânu în princinu are se întămpla că nu mai curăndu. De vreo căteva zile încoace certulează prin jurnale o chestiune cu totul nouă, chestiunea porăndu o broșură în privința chestiunei polone. Gazeta cruciată, arată că „Speran de Gepeoa,” amintește cu mare plăcere, cum că în Fontenebleau (cetatea unde petrecu preste vară domnitorii Franției,) au fostu primiți foarte bine în vara aceasta mai mulți poloni. Ce va să zică astădată chiestiunea poloniei, nu se știe cu siguritate. Se crede cu anevoe că Împăratul Napoleoni a nu mai aduce pe tapetulu europeanu și astă checțiune, decă nu poate numai atunci, când s'ar putea comdana lucrul pe calea bunei conțălegeri cu celelalte puteri europene, și în speție cu Rusia, și poate numai atunci, cănd sar lua la o desbatere serioasă chestiunea orientală. Dealtmintrelea după cum vedem curgerea ne vine aminte aceea ce a zisu căndva unu Rege înțăleptu: „Nimica nu e nou suptu soare..Curgerea trebiloru în Turcia, încă nu promite Europei zile senine. Causa orientală iară s'a pusu la o parte, iaru Rusia se ocupă seriosu cu trebile sale interne. Sibiiu 27 Iunie. v. La mai multe întrebări ce ni sa făcutu din diverse părți, sare a potea afla mai deaproape despre pașii ce s'a făcutu în privința reuniunei noastre literarie, imi care s'a vorbitu de mai multe ori, astăzi potemu răspunde atăta, că în 21 curg. s'a așternutu în sănile Serenităței Sale Principeui Guvernatoru suplica, spre dobăndirea concesiunei mai înnalte, pentru sudare inteliginței romăne, carea să se ocupe apoi cu compunerea statuteloru cerute pentru asemenea reuniuni. Sperămu resultatulu doritu.. Brașovu 21 Iunie v. Dici a decureu esamenile publice în gimnasiul nostru romănescu gr. or. în 13 și 14 Iunie, cu resultatu doritu, după care a urmat apoi examenele în cele patru clase normale de feciori, și în cele trei clase de fetițe. - Mărașa D. c.r. Consiliariu de școale Dr. P. Vasic, îndemnatu de zelul ce'lu caracterisează,nu s'a pregetatu pici astădată a osteni la Brașovu, unde a preșezutu la toate esamenele din școlile pomenite. Împărțirea premiiloru s'a îngămplatu în 19 Iunie, se poate zice cu o selenitate foarte însemnată și rădicătoare de inimi. Sala cea mare a noului gimnasiu, abia potu astădată încape pe cei ce se aflară de față. Un feliu de mulțumire ce nu o poate descrie condeiul se manifesta pe fețele tuturora, ce a contribuitu foarte multu la măngăerea cea din păuntru a DD. Profesori, carii și astădată știu că merita cu toată dreptatea recunoștința și mulțumirea publică. D. Gavriilu Munteanu, Directorulu gimnasial, a publicatu cu ocasiunea esameneloru pomenite o programă pe an, școl. 185%, destul de interesantă, cu spesele Prea Onor. D. Prot. I. Popasu, carele toată viața și o oferează pentru înflorirea școaleloru noastre naționale. Numerulu școlariloru au fostu în gimnasiulu pomenitu 61, în școalele normale de feciori 258, în șc. de fete 66. La olaltă 385. Măria Sa, D. Consiliariu de școale au puricesu de aci, pentru cercetarea școaleloru în a Ș. Protopopiatu alu Brașovului. Dumnezeu sălu aoarte'a pacel. vontribui prea multu pentru de a rădicată, constituțiunea din an. 1848 celi nou constituționalu, viziunea matu, toate; astăzi pe însă afară npu putură inimile Neapolei, s'a prodaliniști întăriturile celu de libertate mei domla apoi schimbănduse Parisu, întitulată: lopă. Într'o broșură restaurarea Poloniei,”a eșită „Împărăția pu demultu dela Reni, se zice că în și va eși de cutre biloru în ziua de astăzi,