Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-11-08 / nr. 89
fuz ie nici preotimea nu va ghemanea indereptu , si conlucrandu astfeliu fiacare din cei chiamati in sfera sa, va esi ghipita Ațin celu mai armoniou si afacerile noastre scolarie voru lua in scurtu timpu acelu avantagiu, care va fi in stare a dă tinerimei noastre o educatiune natiunala si bisericesca, septita de toate momelile cele periculose, la care ea se aluneca atata de usioru. “O informatiune solida, care o va invata asi slimă limba cea dulce momesla, asi iubi natiunea, dela a carei trupina se trage, a spnoasse si a apretiui legile Patriei, care ilu siptescu de volnicii, a privi in superioritati si regimu si ptitogii si inghietorii legiloru, si astfel iu intrarmata cu taria spiritului, nu numai ca nu, se va misică si de cea mai lina suflare a ventului, ci nici viscolulu celu mai furtunosu nu va [fi in stare ai dă directiune gresita. ——— În privința respunsului Maiestatei Sale de a venitu la representațiunea Universitatei Națiunei săsești din 29 Martie 1862 a slobozitu Universitatea săsească următoriulu Cercular: Nr. 514 Circular cătră toate jurisdicțiunile cercuale ale pămăntului săsescu. Maiestatea Sa c. r. apostolică sa înduratu pregrațiosu la preamilita representațiune a universitatei națiunei săsești din 29 Martie 1862 Nr. 33 în priviința cestiunei pentru practica esecutare a egalei îndreptățiri naționale în Transilvania pe baza c. r. diplome din 20 Octom. 1860 și a legei fundamentali de statu din 26 Fevruariu 1861, a slobozi următoarea J.. raus cu datu Sunvrun 18 Obct. 1862: În patrioticele cuviinte ale representațiunei sunsepeității naționale săsești din 29 Maprie a. c. recunoscuu cu adevărată bucurie o nouă dovadă a credinței și a alipirei loru totdeuna păstrate Mie și casei Mele. Alipirea de constituțiune a imperiului Neu, concesă prin diploma Mea împărătescă din 20 Octombre 1860 și patentulu Meu împărătescu din 26 Fevruariu 1862, ce sa pronuneiatu atăt de hotărâtu: „Ami servește tocmai ama de adevărată îndestulire, ca și sinceva declarațiune a întregii poporațiuni din pămăntulu săsescu a gi țara de a conlucra în dietă spre edificarea celoru interne relațiuni de dreptu publicu ale marelui Meu principatu Transilvania și a referințeloru lui cătră întregulu Meu Imperiu. Și fiindu că rugăciunea îndreptată pentru o curăndă conchiemare a unei astfeliu de diete din partea universitatei națiunei săsești corespunde și dorinții Mele cei mai vie, a vedea ordinate afacerile marelui Meu principatu Transilvania cătu de curăndu spre indestrirea tuturoru semințieloru de poporu, ce'l înlocuescu înpruru modu compatibilu cu condițiunele unitatei și posițiunei de putere a totalului Meu imperiu, așteptu grăbirea tuturoru disposițiuneloru, ce încă suntu necesarii cu pe conchiemarea dietei transilvane. Cancelaria Mea aulico-transilvană la propunerea altorfeliu de proiecte, are a supune propunerile și rugămintele desvoltate în representațiunea universității națiunei săsești după ascultarea regescului gubernu unei noue cumpăniri și apoi a Mile așterne cu părerea ei. Este voința Mea, ca universitatea națiunei săsești să se încunoștiințeze despre aceasta hotărăre a Mea cu aceea adaugere, că Eu îi remănu aplecatu cu grația Mea împărătească.” Plină de simțămintele mulțămirei și ale bucuriei, se grăbește universitatea națională săsească a aduce la cunoștiința tuturoru oficiolateloru cercuale și a representațiuneloru loru sunetulu acestei preînalte decisiuni, precumu ca descoperitu cu decretulu înaltului regescu gubernu din 3 ale s. c. Nr. 26154 și a sositu astăzi aicea, convinsă, că solemna manifestare a Preiînaltei voințe, care ce pronundă în grabă și îndurare căștigătoare de inimi atătu de însemnalmente, va provoca la întreaga populațiune a pămăntului săsesc, pretutindinea asemenea simțeminte de cea mai adăncit mulțămitoare indestulire. Este o rădicătoare măștiere, a avea certitudinea, că drumulu pe care universitatea națională săsescă în representațiunea ca din 29 Martie a. c. a pășitu cănduia pătrunsă de necesitatea punerii în lucrarea egalei îndreptățire pentru toate națiunele Ardealului, a recunoscut legile fundamentale de statu ale întregului imperiu austriacu cu vărtoasă hotărâre, și pentru aceea a căpătatu remunerabila recunoștiință a Maiestatei Sale preînălțate a împăratului și principelui țerii într'unu modu pre onorătoriu. A păși ne acestu drumu, Bal devisa, care națiunea săsească, totdeuna aducănduși aminte de chiemarea sa istorică „spre scutrea coroanei” va avea a o ținea neclătită în naintea ochiloru. Năsuința noastrăaachen lucra serios de calea constituțională a legislațiunei spre binele și pacea țerii ce unește „în via dorințo a monarhului, a vedea ordinate afacerile marelui Principatu Transilvania căgu de curăndu spre îndestulirea tuturoru semințieloru de noporu ce'l înlocueecu, întrunu modu compatibilu condițiunele unitatei și posițiunei de putere a lui imperiu austriacu. Dumnezău să țină pre Împăratulu! Acestu circulariu are să se aducă la cunoștiința publică a adunăriloru cetățenești și a comunitățiloru scaunale și districtuale. Sibiiu 12 Noembre 1862. Dela Universitatea națiunei săsești in Smidt. m. Transilvania. n. Art. m. p. „Lloyd. Restann” ce scrie din Viena us dată din 11 Noembre c. p.: Mai deunăzi ți am fostu scris, că ce așteptă o pre înnaltă resoluțiune, prin care să se organiseză tabla regescă în Transilvania. Aceasta resoluțiune a eșitu de curăndu. Între ponderoasele dispozițiuni se numeră, că activitatea acestei curte jusițiară nu are să fie periodică, și permanentă, șiedinte Mai departe sa creatu un postu pentru un vice-precu salariu de 3000 fl. Lepsile asesorilor ă, cari inainte de 1848 mi mi acuma au făcutu 800 a. ce pop rădica pentru cei mai bătrăni aa 2000, pentru cei mai rinepi Aa Despre recerutele pocațiuni nouă, nu se aude încă nimic; în referința aceasta se voru aștepta de bună seamă mai nainte proposițiunele gubernului. „Representațiunele Comitetelor Comitatense au sositu încă nu am pututu înțelege. Asupra referatei, cu care Cancelaria aulică transilvană a concomitat acestu actu la treptele tronului, se va face poate condusii în una din cele mai aproape ședințe a acestei dicasterii centrale, căndu adecă se va reîntoarce D. Pap. Reichenstein dela călătoria sa din Ardeal. se poate că se va întămpla săptămăna vitoare.” Apoi zise mai departe, că D. lorsiliariu de Curte, pe lăngă toată defavoarea, ce au făcutu jurnalele germane de aicea, Kb el a venitu și pn anulu acesta, precumu ca obicinuitu mai în toți anii a veni, să vază Ne mumă sa a veniti cs esploreză simțemintele dincoaci de Chiralihago, mi ama „pn linia din tăiu să se asecureaze despre sași, carii, ce ține punctulu simburosu al cestiunei sau arătat de un timpu încoace pre legănători, eară în a doua liniă, ca să se înțelegă cu conducătorii romănilor, și fiindu că tocmai pe timpul, căndu petrecea dumnealui pe aicea, sa întămplatu de a venitu mi D. Vice-președinte Pop la Sibiiu și unii membrii ai Comitetului asociațiunei noastre la ședința trecută, firește, că aceasta adară fabricatorilor de politică, însă destulă de ași ageri fantasia. Fie însă aceasta cumu va fi, destul că corespondentul lui Loidu zice, că promisiunele ce le va duce D. Bar. Reichenstein la Cancelaria aulico-transilvană, vor juca mare rolă în politica ei, și că aceste voru avea revăluință asupra afaceriloru Ungariei. În fine zice, că faima, cum că gubernul regescu transilvanu ar fi fostu provocatu să așternă proposițiunele sale în privința conchiemărei diete transilvane, aru fi pănă în vara aceasta netemeinică. În privința înpăciuirei cu Ungaria aduce „Aghesse” următoarea știre: Aicea au sositu știri secure dela Viena, în urma cărora se pare, că manifestațiunele de înpăciuire ce sau arătatu prin jurnale, deocamdată voru rămânea sterpe. Între ministeriulu de statu și între cancelaria aulico-ungurescă Căescatu o gâlcevire, care a luatu un caracteru acutu al unei crize. Precum se zice aci se lucră despre obiecte, care nu stau în legătură cu cestiunea constituțiunei, a căror hotărâre în înțelesul unguresc o privește însă contele Forgac ca o precondițiune necesarie. În 10 Noem. e. n. după amezi ca ținut consiliu ministerialu subtu 1600 za dabea aicea, cu sau fără votul guvernului,