Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-07-15 / nr. 56
MN. pe an telegraful ese de doă ori pe septemănă : Joia și Dumineca. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura Joiei, ne asoară la c. r. pește, cu bani gata, prin scrisori aruncate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 7. fl. B.a. Cap pe o jumătate de an 3. ea. 50. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provin 1a Iuliu. sibiu. 15. iulie 1802. ciele din Monarhiă de un an 8.l. earne o jumătate de anu 4. ea. v. a. Pentru princ. și țeri străine 12. f. pe j. an 6. ca. v. a. Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 6* cr. mi pentru a treia repetire cu 3% cr. v. a. - „bSmiu Între romănii de aicea și de prin 0 prejuri ce vede o mișcare și o activitate neobișnuită. Mai mulți se pregătescu de a pleca la Brașovu pentru adunarea generală a asociațiunei romăne transilvane pentru literatura romănă și cultura poporului romănu. Zilele aceste trecură mai mulți străini pe aicea la locul destinațiunei. Ele încă plecară mai mulți membrii ai Comitetului Asociațiunei cu doe cară iuți, unii săntu prenumerați la poștă, alții au pornitu cu ocasiuni private și proprie. Toți se bucură a lua parte la o adunare, ce are așa frumoasă problemă, cumu legatulu dietei boemice, Ka ablegatulu senatului imperialu, a cărui membru a zi me ținu măndru, mărturisescu. Ka acesta ziuă se numeră între cele mai frumoase, ce le amu petrecutu la olaltă de 15 stră pre colegii luni, căci astăzi Domnii mei, salutați Dvoriitori ai Dvoastră (plăcere zgomotoasă). Precumu săntu ei trimiși acuma, ca să dea votulu său în cestiuni serioase, ama pop era ei lăngă noi, căndu pop «i memorii senatului imperialu. Loru dară ca membriloru senatului imperialu austriacu ca colega loru le aclamămu în numele bucuriei și frațiloru unu cordialu „să trăiască” (plăcere durătoare.) „Aghesse” zice, că după știri secure sa datu din partea a Asociațiunei noastre în o cetate, unde locuiește floarea romănimei transilvane; toți așteaptă cu bucurie să privească feliurimea obiecteloru produse de mări romănești într'o Acre dimineață înainte de ziopi plecă franțuzescă impulsul a ce ținea pn Constantinopol confe- mulțime însemnată cu cai de poștă și Ecselenția Sa D. Episcopu Andreiu Baronu de de D. Protosinghel și membru al Comitetului Nicolae Popea, și ajutăndu Dumnezău de seră va sosi în Brașovu, unde Brașovenii, precum auzimu, Ai pregătescu cea mai cordială și mai strălucită primire. D. vice-președinte Timoteiu Țipariu încă trecu pe aicea în calea cătră Brașovu. Se aștepta să treacă pe aicea și D. Vice-președinte alu gubernului L. Vas. Popp, cu întristare însă auzimu, că pentru acuma nu ne va onora cu pretenția sa fiindu împedecatu cu cele oficioase. 28- firință de ambasadori pentru regularea causeloru montenegrine și sărbești. După relațiunele jurnaleloru franțuzești și germane din 9 Iuliu e. n. aru fi datu ambasadorulu celu nou al regatului Italiei protesta în contra fiecărei conferințe în treaba Principatelor danubiane, care surținea fără dănsul. Din partea Austriei se zice, că ea protesteză asupra oricărei conferințe, în care aru lua parte și Italia. Fie însă știrea din urmă întemeiată și adevărată, totuși putemă acuma înștiința, că în priviința aceasta să ntu acumapărările cu totul altfeliu, mi că nerecunooașterea Italiei mi „are relațiuni cătră regimul lui Victor Emanuil nu va mai reținea cabinetul vienezu, a nu ședea la masa verde în conferința constantinopolitană, la care a luat parte și ambasadorul italian, ca să consulte laolaltă. Aceasta servițiositate a confera în comunitate cu alte puteri ii Italia, este, precum săntem asecurați pronunciată de cabinetul vieneză în modulu cel mai determinatu m. c.r. internundul din Constantinopole instruitu în înțelesulu acesta. Așadară Austria, deși nu recunoaște Italia, a încetat a se opune, ca representantul statului nou să nu ia parte la conferința Europeană spre regularea causei orientale. Noi nu ascundemu nici cătu mai puținu îndepărtarea unei asemenea instrucțiuni cătră internundulu din Constantinopolu. Corespondentul lui „Pign.” din Viena face spre deslegarea cestiunei ungurești următoarea propunere: - Noua dietă imperială ungurească ce va conchiem a mi deschide; mi poate că pu multu după aceasta și dietele celoralalte țeri, ce nu sănt representate în Senatul imperialu, în locul dietelor celoralalte țeri este însă acuma adunatu senatulu imperialu. Pe temeiulu proposițiuneloru împărătești, respective regești, se va consulta în dietă sau dietele țeriloru ațiitoare de coroana Ungurească despre relațiunea acestoru țeri cătră întreaga Monarhie și încătu sar reduce aceasta la o schimbare a constituțiunei din Fevruariu, ce va consulta și în Senatulu imperialu. În vremea acestor consultări și pertractări sar privi dietele țerilor auutoare de coroana Ungariei ca o parte a Senatului imperialu, fiindu că și făr de aceea trebue să se alegă ablegații pentru Senatul imperialu din mijloculu lor. Încă nu însă dieta imperială ungurească ar veni în nemijlocită atingere cu Senatul imperial, ca cu o egal îndreptățită corporațiune, ar fi aceasta atingere una relativa numai la acesta casa și escepțională, și cum va avea loc conglăsuința în priviința aplanării despre comunele interese ar așterne Senatul imperial pentru țerile representate prin el, dieta imperială ungurescă pentru Ungaria și celelate diete pentru țerile lor concernintulu proiectu de lege spre prea înalta sancționare Astfeliu ar fi cu potință a schimba atăta constituțiunea din Fevruariu, fără ca principiele constituționale să se vateme în contra constătătoareloru prescrise, căt și a scoate la ca Șagumna Prezidentul asociațiunei însoțitu | Banchetulu cel pregătea casa ablegaților din Senatulu imperial să-l dea deputaților sași, carii au mersu la Viena cu intențiunea a realisa representațiunea din 29 Martie atingătoare de practica esecutare a egalei îndreptățiri între naționalitățile transilvane sau ama numita cestiune teritorială, sa datu în Salonulu dela Otelul Munciu în Viena, la care au luat parte 75 de membrii ai senatului imperial. DD. Miniștrii Smerling și Laser, Plener ca desvinuitu cu boala și cei trei deputați săsești, adecă D. Comes locțiitorul Con. Șmidtă, D. Gul și D. Ramcher. „la acestu banchetu, care altfeliu a fostu foarte strălucitu au domnitu cea mai cordială conversațiune. Sau rădicat mai multe toaste și adecă 1 D. Președinte al casei ablegațiloru Hein în sănătatea Matesmarei Sale. 2 D. Vice-președinte Hasner în sănătatea deputaților săsești 3 D. Comes locțiitorul Com. Smidt pentru patrioții carii întindu măna frățească confraților dincolo (adecă din nousi) de Laita. D. Gul pentru Senatul imperial. D. Raniher pentru constituțiune, ce se primi cu mare entusiamu. Într'o pasage zisă D. Raniher: „Eu cutezu să zicu, că toată poporațiunea Sacsenlandului germanii mi romănii (Bravo) „un asemenea înțeles credu „în Austria. Ele toate doresc și vreu o Austriă liberă cu poporă îndestulate, însă și un stat constituțional prin putința staveritatei de putere a sale” ș. a. Au mai închinat și alții și astfeliu sau isprăvitu răndul toastelor oficiale, pe amrentare ca rădicatu apoi D. ministru Smerling și adusă unu toastu subtu un aplausu zgomotosu care sună camu așa. Unu ministru nu are mai fericitu timpu, decătu căndu înceată eventualmente a fi ministru (plăcere lungă). Așa dară deputatulu dietei Boemice, Smerling (zgomotoase strigări, bucuriă) uită, că el are fericirea demnă de pismuitu, a fi ministru (mare plăcere). Elu vrea simplu din adăncul inimii să îndrepte cuvăntulu cătră Dvoastră, nepăsăndui deacă aceea, ce zice el este mai bunu și înțeleptu (plăcere). Eu pentru acuma nici nu amu de a mă teme, că amicii mei, Domnii dela Presă (plăcere durătoare) me voru judeca și astăzi cu piicinuita lora ascuțită critică (plăcere). Ama dară ka de- e