Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-09-27 / nr. 77
= t.. acu luăciele din Monarhiă de un an u.d.. d Inseratele ce plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doza oră cu 5% cr. mi pentru a treia repetire us 2% cr. p. a. pr 1 ani 4. 94, n. a. Telegraful ese de doă ori ne septemănă: Joia și Dumineca. Prenumerațiunea cetate în Sibiiu au espeditura foiei, pe aflată la c. r. pește, cu bani gata, prin scrisori aruncate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sipiiu este de an 7. fl. B.a. Cap pe o jumete de an 3. ea. 50. xp. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provin- 42. . pe Van. d. v. a. 23 Septemvrie 1902, cap ne o jumătate de Pentru princ. miteri străine pe an Ș --- DOTRTRRRERDD metre Jla provocarea mai multora deschidemu prenumerațiune nouă dela 1 a Octombre pănă la sfârșitul anului. Pentru Sibiu — — =121 73 gsr. Pentru Provinii --- - 2 .Pentru țericiprine — — — 3 l. — 4627 pr. 1862, Epeghe Excellenz Um runde r. SoftangleDrăfidial, Erlațțes vom 15oten September b. f. Z. 416 pr. țnu șit Begug auf bas getiite Shreiben oom 2-ten September-Z. 343 praes. beeile if mid Eatet Excellenz bienitruitifit mitiutbeilen , daf die son Curer Excellenz vorgelegte, aus Ciniar der Duftegtiteniifen Senefung Sbrer Maietit eingegeifte Beglii fmiințbungs Măuelie des tievenviitriidren Bereina fir Sărberung Der tominiiten fitetotțt ud Botte-bilting von Eeinst £ £. Cromtoțiifon Majeftăt mit . $. Entifiierung vom 13 1. Ș.. unter PCnettennțag tet feratitit des Dețagten Bereines mit Dapt pur a. r. Aemptnir genonitmen murbe, j ZVouon Epete Excellenz ben erbfterten Zetein gefâlligit vetitintvițen moudteș. Empfangen Epte Excellenz ben Xusbruct meiner or Ștoșmenften Podhadtung. . RJPN.. i Rtaufenburg as 18 September 1852, pezuriișiuțiuiu Fet Ftăluent des ton, Suberniums, Crenewille Presied. 4627 -1862 Esselentia Vostga eemei și a inaltlri emisu presidialu alu Cancelariei aulice din 15 Septembre a. c. Nr. 416 si cu relatiune la pretiuita scrisore din 2 Septembre N. 343, me grabescu a impertasi Escelentiei Voastre cu tota cuviintta, ca adresa Asociatiunei transilvane pentru inaintarea literaturei si cultura poporului asternuta de Esselentia Vostra din motivulu pre inbucuratorei insanetosieri a Maiestatei Sale Imperate si. sa primitu de Maiestatea Sa c. r. apostolica cu P. I. decisiune din 131 t. subt recunoascerea Loialitatei a amintitei Asociatiuni cu multiemire la P. I. cunosciintia. Despre care Esselenti a Vostra veti binevoia insclintiiă numita Asociatiune. Primiti Escelenti a Vostra espresiunea deplinei mele Clusiu 18 stimatiuni. Septemvrie 1986 2. Pressedintele Gubernului regescu Sibiiu 26 Sept. tetsiși Asociatiunei Eri nu se putu tienea siedintia Somidin causa ca lipsi numerulu membrilor si , Creneville m. p. ce se cere de statute la votisare de si Vice-presiedintele D. Canonicu T. Cipariu si D. Antonesi dela Blasiu ne onorara cu presenti'a Duiloru. Deci Eselenti'a Sa D. Presiedinte cerendu importanti'a obiecteloru, ce au de a se pertracti la acesta șiedintia trimisa la Mercurea membrului comitetului D. Jude regescu Pia Macelariu provocare, ca negresitu se vina pe astadi. Sosindu laudatulu Domnu sa inceputu siedintia la 9*, rediminunia despre sage vomu impartasi in Ngura viitoriu. Acuma ne multiemimu: a face cunoscutu, ca sa cetitu emisulu Presidiului, gubernialu, care lamu imragtasitu mai susu si ca stirendiale escrise in jurnalele nostre sau santeghitu lui Nicolau Popu si I. Dragomiru cele de cate 300 f. pentru Alosofia lui Iosifu Crisianu , Moise Braniste , I. Cosieru toti iuristi in Sibiiu. Apoi lui Procopiu Laza ioristu in Pesta cele de 100 f. v. a. Lui I. Stupinianu din gimn. din Blasiu — lui Zach, Vena si Maeru din gimn. evang. luteranu - apoi lui Aureliu Isacu din gimn. de statu de aisea cele de 507. cu Satulungu la Sacele in 20 Septemvre. Una dintre cele mai importante sestri de presiune , este, dupa parerea mea, si cestiunea despre dotarea Preotimei' no „stre din fundulu regescu, caci ea atinge esistinti'a unui factorii cardinalu alu natiunei nostre. Sei se urmarescu cu atentiune asupriie generali, si deosebitele fase “prin care au teenit sans'a nostra biserico-natiunala, Voga si'scuindu de buna seama, ca cestiunea dotaghi Rgeotimei nostre gr. orientali preste totu, si acelei din pamentulu regesen *) deosebi se afla pusa in misicare inca de “mai multu timpu , că asta dar cestiunea acasta este tanta, pre atata de vechia chestiune precatu de impor , carea mai alesu dela anii 184% insosi fu obiectulu principalu, asupra caruia, dupa cumu se simi noi, se indgertase neintrerupta activitate a Archipastoriului pit 4ri . - Dieta tierei din an. 1947 decise deja regalumente' dotarea Preotimei nostre din intregulu Ardealu ; si condusulu Universitatei sase din 1848 privitoriu la dotarea Preotimei nostre , prin urmare si celu din 1961 "si au fundamentulu in aceea lege ; dietala din anulu prementionatu si daca, facia cu gessta lege dietala, cu condusele Universitatei sase, precumă si cu perumegatele retitipni, adursorii&. “asternute din par tea Crissoriei nostre la locurile mai innalte si rgenalte mai totu anulu si cu toata osasiunea saletoghiei Archipastoriului ala Viena, inca si pa si ap mai aflatu solutiunea finala în facerea Prsitei Preotimi, causa vine de a se ascrie totu aceloru impregiurari fatale , care produsera cele mai triste consecintia preste natiune si biserica , si care nu suntu tuturoru cu idultu mai bine cunoscute , decatu se faca trebuintia a le mai insira aicea. Ne avendu scopulu a me estinde mai departe aspira obiertului se stiopati, me restringu numai pre langă sonelusulu si circulariulu din urma alu Universitatei sase , emise sarga ofiz | ciolatele scaonale „ in privintia dotarei Ageotîmei nóstre ; si si asi Voia se insîrp pomai seca se se atinse si in Nr. 70 alu „Telegr. romanu, si adica: stadiulu, pone unde ajunse, si causele, pentru care nu se efeptui inca dotatiunea, si apoi im urma se segsamp, ca camu ce felia de dotatiune are se asterne Preotimea nostra si in urma acestora conduse si circulare? Factorii , carii art fi chiamati se concurga la indeplinirea condusului Universitatei, la realisarea dotatiunei Preotimei , aru fi se fie: 1. Parochii respectivi cu partea ce vine a se detapise, 2. Comunele: de obligate la escinderea portiunilorusanosi 3. Oficiolatele sinonale, că conducatorele si esespitoghele trebei dotatiunei. Incatu atinge Ageotîmea năpstga, intrelegenduse aci si Par. Protopopi , este adeverut, ca recursitiunea son sistogiala pretindea, dela Universitate. sa realisarea dotatiunei se se faca in conttelegere cu jurisdictiunile biseghisesei; inse Circulariule Universitatei nu mentione dza nimicu despre acesta, prin urmare se vede, ca Universitatea nu afla cu cale a chiama intrajutoriu la acestu lucru momentosu si concursulu Digegatorieloru bisericesti. — in locul du tărndăs 'regius, fiindu acuma intrega Monagenia austriaca pamentu gemei Cu toate acestea, de aice inca nu pi media, ca Agecîmea aru trebui se remana cu totulu pasiva în privintta dotagei sale. „Din contra, ca partea cea mai de argoare intege„sata „ avendu naintea ochilorurghin siriete desvoltate in niementionata recursitiune consist. stin cerculariulu consistorialii, este saramata si are strinsa indatorite, de a desvoltă cea mai mare activitate în comune „ si la respectivele oficiolate scaunate, in interesulu deplinei si favorabilei realisari a dotatiunei. Adeveratu. acestaa atatu este de chiaru , incatu ,mi se + 90 di cestiunea asest'at'a hotarei +) „Cronstădter Zeitung“, se mira de romani, ca nu potu pronunciă; Sasasiumf und gesetl seu imragateuen; din aselpasia mativu ne migamia si noi de sasi, ca ei nu potu pronunciă pre fundus regius celu betranu, ci pre Sachsenlandulu celu pot, ușindu a fogmia sluga in tiuga