Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)

1862-10-25 / nr. 85

ciele din Monarhiă ne sn an 8. el. eap pe o jumătate de anu 4. ol. n.a. Pentru princ. și țeri străine pe an 22. e.ne 7 an 6. ol n.a. Inseratele ce plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doza oră cu 5% cr. mi pentru a rpeia repetire cu 37% cr. n. a. | | telegraful ese de dor ori ne septemiănt: Jjoia mi Dumineca. Prenumerațiunea setuie la Sibiiu la espeditura loiei; pe atearu la 4. r. pește, cu 10ani rara, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 7. fl. v. l. Cap pe o jumătate de an 3. ea. 50. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provin- Sibiiu. 25. Octrmvrie 1802. I ncez- Sibiiu 923 Ostom. Eri dupa amant,se respandi aicea faima ca Poutgitatea Sa D. Vice-Pressedintele gubernialu Vasiliu L. Poppu in Mercurea si vă sosi catra sora in Sibiiu. Sa se primimu dupa cuviintia pe barbatulu natiunei noastre, pe barbatulu care dupa re innulta incredere a Maiestatei Sale a Imperatului ocupa in Patria pustia” unu postul inaltu si insemnatu, pe ospete celu de multu doritu, la estu spre intimpinare DD. Consiliariu de gubernu I. Bolloga, Dr. Vasiciu, De. Nemesiu si Dr. Tincu pana la Cristianu unde dupa putina asteptare catra 6 oare si sosi impreuna cu lustra Doamna sonsomitati de D. Jude regescu alu Mercurii lia Macelariu si de Domna Domniei Sale si trase la Otelulu „Imperatorulu Romaniloru“. Astazi facu Poutgitatea Sa Eselentiei Sale Par. Episcopu Andreiu Bar. de Siaguna si supremului Somendante militarescu Eselentiei Sale D. Conte de Montenuovo visita, apoi dinpreuna cu Domna si la amicii sei, si primi visita Comitetului Asociatiunei s. a. Precatu amu.. intielesu Pustghitatea Sa va petrece in mediloculu nostru pana vineri, dimineti'a. Sibiiu 23 Octom. Astadi tienp Comitetulu Asosiatinnei Siedinti'a lunaria fiindu de fatia Eselenti'a Sa D. Presiedinte. Din Membrii DD. L Bollog'a, Dr. Vasiciu, P. Manu, Pia Macelariu, I. Popazu, N. Borea, Sava Popoviciu, Dr. Nemesiu. L Rosu, lustritatea Sa D. parte că spe. Siedinti a sa inceputu la 10 re cundie, siedintei trecute, care apoi sa verificatu si pre cailu vomu publică. 3 Se citesce unu decretu gubernialu, in care se cere ca se i se imragtasiasca cele oferite de asosiatiune in privintia ortografiei cu litere. Se decide ca protocolulu filologicu se se tiparesca in 1000 esemplare si se se tgarita Înaltului Gubernu spre impartiere la ofisiciate si in comitiva se se faca atenta sp deobire la Sgamatisite D Canonicu Cipariu. — Se citesce o scrisore a D. Conte Miko, în care se maitiemesse pentru denumirea de Membru onorariu si trimite la fondulu Asociatiunei o obligatiune de statu de 500 f. m. en.— Se decide se i se aduca cuviincioasa multiemita, se si faca de obligatiune a recomenda pe Eselentia Sa si comitetulu D. Conte Mik datoriu, la adunarea generala pentru denumirea de Membru fan Se citeste o scrisre de multiumire dela D. Membru onorariu Albertu Rietz in limba romana, care sa luatu cu placere spre sfiintia. D. Fogarasi din M. Osorheiu trimite doe obligatiuni cate de una suta f.m. e. la fondulu asociatiunei. Se primescu cu bucuria si D. Fogorasi se va inscrie de membru fundatoriu. Se citesce Bouman advocatu o scrisoire frumoasa plina de entusiasmu a D. si colectoru în Oradea Mare si se primescu "150 A. D. Protopopu Popazu ca presiedinte alu Comitetului Efrositiunei din Brasiovu asterne raportulu si socotelile acestui Somitetu, din care se vede ca venitulu espositiunei au fostu pana acuma 1107 f. 32 x. Socotelele se dau D. Macelariu spre censurare. P. George Ardeleanu parochu g. s. in Ssengeg-cifalu trimite o scrisre, in care propune, că se se deschida unu institutu pedagogicu pentru crescerea feteloru romane prin midilocirea Reuniunei femeiloru romane din Brasiovu sub auspiciele asociatiunei. Se decide se i se rescrie ce a facutu asest'a Reuniune pentru crescerea feteloru. Se citesce votulu se ragata a lu D. Antonelli ce lau datu in contra investierei stipendieloru — Se se puna la actele impartierei. Se denumeste in loculu D. Protopopu alu Zlatnei G. Mi- Se mai denumesce R. capelanu castrensu si, care să mutatu cu Canonicu la Blasiu, de colectora D. S. Irosiu. Drava in Botien de colectoru pentru ragiiele acele. D. Borea referesa asupra Disertatiunei D. Velea Tincu si a D. Moldovanu. Se decide ca comisiunea se de inscrisu opiniunea sa. Se decide mai departe, ca fiindu pentru cumpararea sagoga pe sema bibliotecei asotiatiunei dela. adunarea generale. aplacidati 100 f. se se denumesca o comisiune, care se se consultese ce carti aru fi de cea mai neaparata necesitate, si asta se denumescu sub presidiulu D. Canonicu Cipariu, D Baritiu, Cu asesta sa incheata ssedinta, si Eselenti a Sa D. Presedinte alu Asociatiunei propune comitetului, ca se faca visita de curtenire Pastriiatei Sale D. Vise- Presiedindealu Gubernului regescu Vasiliu Poppu. Acesta se primi cu bucuria si Eselentia sa conducandu Comitetulu a tienutu o cuventare catra D. Vice-Presiedinte accentuendu meritele si frumosele insusiri ale Ilustrutatei Sale, precumu si increderea ce o posede la inaltele locuri, si la natiunea sa. La care D. Vice-Pressedinte respunsa esprimendu si multiumirea someordiei intre coinstitate si incredintiendune, ca toate puterile sale se vă intrebuintă spre binele Inaltului tronu, alu Patriei si spre intarirea increderei si. . cea mai cordiala petrecere, si Eserentia Sa R. gadisa paharulu spumegendu pentru sanetatea D. V-Presiedinte si a Pastiei familia, era Ilustr. Sa D. V.Presiedinte pentru sanetatea Escelentiei Sale D. Episcopu. Sibiiu 22 Octom. D. Consiliaru de gubernii I. Bologa, care de vreo 14 zile se află în mijloculu nostru, vrăndu să aducă scumpei sale Soții, reposate în primăvara trecută și un tribut de aducere aminte, a datu la Cluju de isa făcutu unu monumentu de piatră mărețu și raru pe la noi. Acestu monumentu din preună cu Crucea, ce au rădicatu părinții răposatei Doamnei Bologa Fiului său Iuliu, au sfințitu Duminecă dimineața pe la ',11 oare Ecselenția Ca Paărintele Episcopu An. Varon de Șaguna în ființa de față a mai multor onoraționi mi a poporului nostru din acelu suburbiu. Epă o scenă sfășietoare de inimă a vedea neobidatul sou cu cinci copii mici rezimatu de monumentu și pe doiosul Tată, Mumă, sora și cumnatu șiroaie de lacrămi după înecănduse în suspine slobozindu iubiții lor răposați, iară poporul strigă „vecinica lor pomenire.” Domnul Cons. Bologa va mai petrece aicea încă vreo căteva zile, apoi se va întoarce la oficiul său în Cluju. Despre respunsulu la adresa Romăniloru și Sașiloru ce scrie lui „Don. Zeit.“ din Cluju cu data din 26 Octom.c.n. următoarele: Precum înțelegu, a cocir de curăndu doue avise de la Cancelaria aulică cătră președintele gubernului transilvanu, care au de obiectu adresa romăniloru din 12 pănă în 16 Ianuariu 1862 (adeca conclusiunele adunării naționale) și aceea a universitatei națiunei săsești din 29 Marte 1862. Conduse în adresa națiunei romănești pentru dovedirea loialității, credinței și alipirei loru cătră p. JM. casă domnitoare și cătră sancționata lege fundamentală de statu p. î. îndestulire, este rănduitu totu odată a lise în părtăși, că la așternerea proiecteloru asupra compunerii și conchiemării dietei, ce săntu a se grăbi, se voru considera amesuratu mi proiectele mi rugămintele loru pn priviința acesta, este D. Munteanu si Antonelli. Apoi D. Secretariu G. Bazilia și alu doilea |, 3uă |. I. Dum- 3)