Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-01-13 / nr. 4
sA mediloci retragerea resolutiunii in privinti’a actiunilor nemagiare? Ordonatiunile (paranos, precum dirett Dvósha),daca acele sunt menite numai pentru cinosura in afacerile derogatorilor, nu sunt supuse desbaterilor la decasterii sau pun Comitaturi nici candu; cu atâtu mai putie nu sunt competenti derogatorii a pune „ad adi’a“ o ordonatiune de mare însemnătate ca si acést’a; caci daca poporulu nu-si scie dreptulu, celu póte pretinde dela amploiați (derogatori) si nu scie ce feliu de scrisori se potu féce romanesce, atunci nu e de lipsa, ca derogatorii sa capete instrucțiuni in nisce afaceri ce nu exista. Ordonaciunea aceea e destinata pentru publicu, si nici decatu numai pentru derogatori, aceea nu ,ci iertații sa cercuieze prin ciale secrete ale Comitatuldru, deorece aceea e îndreptată (Nr 56991) „Catra tot e cd in unitățile Comitateloru, Dia tricheloru si a Cetatiloru regesei 1, derogatorii,, suntu indatorati pe lenga responsabilitatea personala “ca,:, abungarile in oricare limba a patriei nu numai ca trebue prin mite, ci si decisiunile se se dee in limb’a in cafea suntu scrise esîbitele.“ Aceste tehntii cuvintele resolutiunii din 16 Iuliu 1862, si daca ast’a ar servi numar de chidsur’a deregatoriloru, bh spuneti-mi, pentru ce s’a publicatu acele prin comitaturile slavegermane, pertru ce s’a pertractatu aceea in congregatiunea publica a Carasiului inca in 15 Octomrre 1862, si in urma pentru ce s’a dedáit in Carasiu, ca ordonatiunea séa oricum se o numimuj se se traduca pe romanesce, si se se impartiasca prin tóte comrunitatile? Do i6nna sansa pentru ca aceea e menita de a fi adusa la cunoscintta publica. Tare ve ’nstelati, Domniloru redactori oficioși cailou gheti, ca„ astufeliu de lucruri nu se potu da publicității, pentruca ar servi numai de agitari, si ar da ocasiune la pretengiuni, ce nli se potu implini.“ Noi asta scimu, mintea sanetösa astufeliu ne dictéza, ca celu ce ’si intrebuintié dia dreptulu, nu face nedreptate nimeruia , cu ctatii mai putienu agilesca; rna Suiinntele ne incetate ale nóstre pentru folosirea libera a limbei romane,ci numai in ochii D vostre suntu agitari, carii nu voiți a face deosebire intre „aiu meu, si aiu teii“, nu voiți a recunosce dreptulu celu mai naturălu alu nostru respiratu si in resolutiunea pre-inalta; derogatoriile suntu îndatorate a esecuta obi’a sî demandatuinea Monarhului, nu dela ei aterna aceea, ca pretebsimnilie’ nationalitatiloru suntu ore drepte, precum nici aceea^ őre potu-se acele implini sauba. Altu cum noi nu ne tememu ca vom peri, ,^alios nos vid’iriüs ventos“ ,trecut’am noi nu odata prin focu si apa, decandu lacuimu intr’o hiérá. Bunu é Ddien si sperámu in éla, ca precumu au incetatu cu tempulu certele cele mai versionate pentru religiune, asta vor încetă si frecările nationalitatiloru din Ungaria prin prada. Ungaria liberala (??) nu-si va mai pote închide ochii din naintea devisei secolului presinte, si a spiritului democraticu (? R.); credem ca si incursiuunile nu peste inultu tempu se vor face intr’o limba priceputa de partide, precum asta se ’ntemi da prin tóte provinciile Austriei; numai aci, in Ungaria se póte ivi o cestiune scandalosa, precum fu a advocatului din Orade, a dlui Gezmanu, care veindu a folosi unu documentu romanescu in procesulu seu, fu reiiciatu pe lenga tóte diplomiele si ordinatiunile, ce ar trebui se servesca de cinostira deregatorii bru.1 . Tocmai priimiimi Ar. 1. din 1863. alu „Concordiei“. Cu schimbarea anului sî fói’a acést’a schimba redactiunea sea. I. Comite supremu alu comîl. Cetatii de petra, Sigismund Popa de Sio mut’a mare, fostuhi eu redactóru de pân’ acum, resigneza intr’unu actu lungiu si memorabilu la postulu celu greu, dar si onorificii alu redactiunei, predandu-o acést’a in ghibacele mani ale D. Alessandru Romand, profesorulu de limb’a sî literatur’a româna la universitatea r. din Pest’ai. Ce sa uranul d. redactorii de pan’ acum ? Marturi’a consciintiei, ca si-a plinitu datorinti’a. Dar d. redactorul celui nou ? Perseverantia, curapsia si teu mare gradu de resignatiune. ..Concordi’a“ ne spune de unu actu frumó’su de pietate. Junimea româna din Pest’a a hotaritu, a jeli mortea domnei Anastasi’a Pomet’a, domnei socli a dlui Emmanuilu Gö’zsdu, in decursu de doua septemâni. Frumósu vrétia, carea au lasatu suveniri asia multe si asia profunde de durere! Si lăudabile inimi, care suntu cipace de astfelu de simtieminte! — . . . J. » * Negotiatoriulu din Pest’a Simon Wilhelm schossberger au ’nffintiatu o fundatiune de 10.000 f. pentru crescerea feteloru militariloru activi născuti in Ungari’a. Mai Sea Imperatulu a conctiinatu acesta fundatiune patriotica, ce va porta numele fundatiune Schossberg’iana, ear Mai. Sea Impierales’a a primitu protectoralulu asupr’a eui Totdeodată ne spunu jurnalele, ca fundatorulu lu radicatu la rangulu de nobilu ungaru cu predicatulu „de Tornya.“ Bucovin ’ a. Daspre a tibu’a siediniia a dietei Bucovinei se Serie lei „Ostdeusche Post.“ După ce se deschise si editi a, sî se citi si priimi protocolulu si edititiei trecute , Procapitanulu de Nlormuzachi trecu la impartasírea incurseloru. Dupa ce se bitira mai multe pelitiuni , baronulu Petrino Sesui pe tribuna si referii despre ordinea lucrariloru proieptata de Comitetulu Tierei, carea o recomendá a se primii in tóte bstersiunea eii. Contele Amadei rfetíttnósce arginti’a unei orificii a lucrariloru, irisá cu Commisariu alu Regimului cere mai ântâiu cercarea acelui proieptu din partea unei commissiunii. Dupa votisare majoritatea cerea se preda preieptulu unei dimmisiuni, carea sa refereze despre elu. Intre desbateri Siefulu tierei predete Procapitanului unu etaj, ce continea diplom’a pentru insigniulu tierei, si Procapitanulu impartasî, ca acum ImperatulUadatu si Bucovinei unu semmi vediutu alii autonomiei eii, si aduse Mai. Sele daruitoriului multiemita si: Sa traiascălu la bare-lu inscitî adunarea. Apoii întrerupse presiedintele siedinti’a pe 10 minute. Cându eră sa se reia firulu lucruriloru si sa se aleaga comitetului care sa cerce proieptulu pentru ordinea lucrarilorui se ridica drept’acea feudala, spre a-si resburta pentru refusarea proieptului lui Petrino. Deputatulu Flondoru , desi se votase odata, ceru a se priimi ordinea lucrariloruen blocj, deputatilu Simonoviciu sprijini parerea acest’a si baronulu Petrino se rădică, pentru de a-si mai cerca odata noroculu, cându pressedintele dechiara, ca după Votare desbaterile nu mai au locu. Br. Petrino étrinse rapede harthiele, ce le avea dinainte, si rastindu cuvintele: „Déca suntemu siliti sa tacemu, nu vomu ajunge la nici unu resultatu!“ parași cal’a. — Putină rutina de parlamentarismul— Despre sredinir’a a trei’a a dietei bucovinene din 20|8 lan. se scrie lei „Ostdeutche Post“: In Comitetulu pentru legea comunală alese tóta adunarea: din grup’a orasieloru sî a camerei comerciale pre dd. Alth si Backwitz, fiu proprietarii mari pre dd. Bendel’a, Costinu sî Petroviciu, din comunele satesci pre dd. Iaworski, Pütky, Weinarowvicz sî Procopowicz. Din partea Regimului se propuse unu proieptu pentru suspenderea patronatului scolasticu intemeiatu prin lege. Eppului Hackmann i se dă concedia până la ’nceputulu lui Februariu. Acum urmeza referat’a despre ordinea lucrarilorii sî despre alegerile in Comitetu. „Gazetei Transilvaniei“ i se scrie din Bucovin’a, ca clerulu bucovineanu se pregatesce de a ’ntempina pre Archipastorulu seu, Esc. Sea Eppulu Eugeniu Hackmann la re’ntorcerea sea din Vien’a intr’uriu modu solemu si ca se făcu corecte in diecesa spre scopulu acest’â. PÎTumai despre modulu intempinarei inca nu suntu de totu lămurite părerile, câci pe cându unii aru voi a îl lumîna clădirea consistoriala, pe atunci altii credu a fi mai nobîlu si mai cu scopu a se face cu bartii adunati o fundatiune pentru tinerimea studiósa, care fundatiune sa porte numele „fundulu Eugeniaim“. Nr. 7. din „Bucovin a“ ne aduce sciri mai amenunte despre siedintea a dou’a a dietei tierei, care insa preste totn confirma cele împărtășite de noi dupa altu isvoru. Același