Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-05-23 / nr. 42
nu destulu considerata, deaca póte ttamite cate 10 deputati fatia cu celelalte comune cetatienesci si sasesci; insa acestu condusu nu e basatu nici pe represphtarea interesseloru, nici facutu dupa purtarea greutatiloru, ci numai cum sa pata elementulu germanu prepondnru asupr’a celoralalte nationalitati, desi acel’a e in cele mai multe cercuri, atâtu la numeru, câtu si in privinti’a averei e în minoritate, fara insa de a mai aminti si purtarea greutatiloru, la care cam de obiceiu si in genere stau Românii in fruntea Sasiloru.— III. In contr’a concusului din siedinti’a din 28 Apriliu a. c prin care s’a stersu arliclu 90 alu numitului proiectu, arliclu singuru ar fi contienutu ceva despre respectarea deosebiteloru nationalitati la alegerea deregatorieloru cercuali in cercurile locuite de diferite natiunaitati in numeru însemnata. Motivele, cari se aducu pentru alegerea acestui articlu, suntu ca la respectarea nationalitatiloru nu se potrivescu principiile de alegere, inse din esperimir’a de prin comitate si chiaru si din jurisdictiunile sasesci, deși mai putînu, se scie, cum ca respectarea nationalitatiioru la alegerea deregatorieloru se póte respectă prea usioru, caci preum suntu alegatorii de diferita natiunalitale, asta trebuie si diregatorii din proportiune drepta din diferitele nationalitati aleși. Pana cându nu se va respectă la alegerea deregatoriloru acestu principiu, nu póte fi vorba de convietiuire fratieasca in pace.—In Transsilvania trebue, si cauta sa se respecteze si sa se apere cu cea mai mare santienia acestu principiu salutariu rostitu de pre tronulu imperatescu si realisatu , incatu a concesiu împrejurările, recunoscuții chiaru si de incint’a Universitate saseasca in representatiunea sea din 29 Martiu 1862 Nr. Nr. 34 până atuncea, până cându o națiune nu-si va mai teme esistinti’a ei natiunala din partea celorulalte națiuni colocuitore. Din punctulu de vedere practica anca trebuie respectatu principiulu, caci afara de Români, deregatorii de alta națiune nu po’u in destulu corespunde chlamurei loru si cu deosebire din acea causa, caci lipsesce cunoscinti’a limbei române. IV. In contr’a condlusului din ssedinti’a din 27 Apriliu a. c. prin care Universitatea saseasca se organiseza. Una dintre cele mai mari anomalii in constitutiunea Ardealului a fostu si inca e Universitatea saseasca, care, pe lângă tote ca natiunea sasesca lua parte la legislatiune in dietta tierei, facea singura legi, pe care le asternea domnitoriului pe cai diferite, de multe ori neconstitutionale spre sanctiunare. Eu am propusu si stm de părere, ca in Universitate sa nu se reformeze nimicu până la o reforma generala, pentru ca durarea universității sase scie in contr a principiului egalei îndreptățiri, pe care lu recunosce in cuvinte si națiunea sasesca; după acestu principiu, si după starea lucruriloru de fatia, nu póte un’a națiune fatia cu celelalte națiuni colocuitare si assemenea indreptatite sa se mai bucure de prerogative in drepturi politice, caci acest’a e un’a dintra cele mai mari contraduceri. « S’au trebuie sa se delature atare prerogative prin aceea ca se stergu cu totulu, seau trebuie sa li se dee si celorulalte națiuni assemenea indreptatele drepturi; asta, seau trebuie sa se disolveze aceasta universitate seau trebuie sa se constitue assemenea universități pentru Români si pentru Unguri. Durarea Universității e conditionata dela infiinttarea Universitatiloru una pentru Români si una pentru frații Unguri; neinfiinttânduse acestea, principiulu egalei indreptatiri aduce cu sine, ca Universitatea sasesca sa se disolveze. Din aceste motive sura in contr’a reorganisarei acestei Universități, fiindu ca o schimbare adancu taiatóre e cu atâtu mai mai neincunjurabila necesaria, cu câtu prin aceasta Universitate a domnitu o minoritate saseasca asupr’a unei majoritati romanesci__ Sabiiu 9/5 1863. Dr. Tincu m. p. deputatu din scaunulu Sabesiului. Deák Protopopulu gr. catolicu, loanu Tipenu Protopopii greco-orientalu, apoi membrii de comitetu Michailu Sander, Guilielmu Sillmanu, Fridericu Binder, loanu Besanu si Guilielmu Weither; in fine Adolfa Weissertel negotiatoru, Fridericu Ueweges negotiatoru si loanu Erdt, omu privatu, b) in comitetulu centralui scaunalu: Senatorulu Francisca de Huttern, Senatorulu Nicolau de Pupp; apoi loanu - caci Onca se dice numai intre iertati— Cioca din Dealu, Petru Vladu din Lomnu, loanu Stoic a din Strugariu, loanu Sinea din Pianulu de susu, Ilia Maximii din Lancramu, judi comunali; loanu Carpinisianu notaru in Rachiu, Iohann Waldhüter din Câlnicu, Michael Meister din Petrifalan, Constantinui Cetine din Rachit’a si Savu Mateiu din Pianulu sasescu, jurați. — In comitetulu electoralu pentru scaunulu Muresiului se alesera Emericu de Antal, Iosifu de Iosa, Antonu de Filep, Alexiu de Iszlas, Franciscu de Horvath, loanu de Szántó, loanu de Barabasi, Alesandru de Bedö, Samuilu de Gergelyfi, Contele Victoru Toldalagi, Petru Kormos si Stefanu de Illyés; secretaru Carolu de Sánta. In comissiune electorala centrala pentru orasiul n Odorheiu se alesera: Pressedinte Gustavu Lukács; membri: Sigismundu Ugron, Francisco Török, Martinu Szabó, Nicolau Ferenczi, Sigismundu Dimény, Alesandru Farczadi, Ioann Henter, Sigismundu Jakabházi, Franciscu Szentkirályi, Iosifu Ferenczi, Carolu Szabó, Ludovicu Máté, loann Ugron, Antoni Tibuci, Carolu Fodor, secretaru Antoni Henter. In comitatulu Solnocului dinlăuntru s’a compusu comissiunea electorala centrala asia : Mihailu Deröffi, loanu Kulcsár, Iosifu Földvári, Stefanu Torma, loanu Bogya (Bodea ?) Alesandru Tatrasi, Stefanu Rácz, Iosifu Lemenyi, conte Alessandru Bethlen, Iosifu Csűrös, loanu Maresianu, Dimitriu Hoszu, Allessandru Mozsa, Iosifu Orian, Ieremia Lolceanu, secretaru Keresztes Nándor. K. Ti. Comissiunea centrala electorala a comitatului Turda e compusa din boi. Drr. Ioanu Ratiu, Protopopulu Georgiu Lazaru, Protopopulu Michailu Crisianu bar. Georgiu Kemény, contele Nicolau Thoroczkai, bar. Carolu Huszár, Ioanu Benkő, Par ref. Samuilu Vajda, Daniilu Székely, Ioann Mog’a, Gabriila Szentkirályi, Nicolau Szilvási, Andreiu Kasza, Albertu Csipkés, Nicolau Moldovanu, Franciscu Tolvai, Alexiu Érsek si Ignatiu Puhl. Membrii comissiunei electorale centrale din Clusiv suntu Nicolau Báldi, Moise Bányai, Stefani Brechtfeld, Alessandru Dezsi, Georgiu Elekes, Sigismundu Gyarmathi, loanu Germanu loanu Hosszú, Georgiu Hincz, Nicolau Kozma, Alessandru Keresztes, bar. loanu Kemény, cont. Albertu Kornis, Ludovicu Lészai, Pavelu Maskási, Iacobu Mog’a, Ladislau Pap, Franciscu Soos, Sighismundu Elek, Franciscu Szabó, secretaru Aleksandru Halmágyi, K. K. Pregătiri de dieta. Despre formarea comissiuniloru electorale centrale prin cetati, precumu si despre a comiteteloru centrale electorale prin districte, scaune sî comitate aflamu prin jurnalele patriotice urmatórele: In Sabesiulu sasescu sau alesu a) in comissiunea electorala cetatienésca: Carolu Mauksch, Farochulu eveng; Ioanu Blaga, Parochulu rom. catolicu; Ioanu Prospecte pentru dieta. Prooroci’a adusa de unele foi magiare pe tempulu publicarei legei dietale transsilvane, spre nefericirea locuitoriloru acestei lieri, începe a se implini. Ele adeca disera, ca Magiarii in dieta, ori voru fi in majoritate ori in minoritate, vomu proclamă „constitutiunea“ din 1848 sî apoi se voru departa. Precum se vede din decursulu desbateriloru sî din actele unoru comitete comitantense, cu deosebire din alu Clusiului sî alu M. Ostorheiului. Magiarii stau luntre punte pe lânga legile din 1848, după care tiér’a Transsilvani’a, prin urmare sî diet’a eui separata nu e sista; si precum până bine de curendu totu, ce nu le veniu bine, puneau la o parte „până la dieta“, asta acum, cându diet’a e la asia, combătu, ba denega competinti’a ei, ba si dreptulu eii de esistintia. Cu tote acestea ei formeza comitetele electorale si vom alege si trimite deputați la dieta, dar numai siliți pentru de a apera interessele magiare si „de a radica vocea sea pentru drepturile constitutionale, pentru adeveratele (?) interesse ale coronei si ale natiunei“. In atari impregiurari dietei transsilvane i se da o problema de totu grea. Cum o va deslega, va areta venitoriulu. — Cuventulu Dlui Vice-Capitanu Ioanne Codru Dragusianulu cu ocasiunea solemnei incorporări a dominiului Branului cu Districtulu Tierei Fagarasiului efectuita inZernesci la 30 Main 1863.