Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-06-30 / nr. 53

314 Almasiu si Gileu s’a denumita prin Comitetulu centralu D. Moga a deputatulu Cercului Mociu, de Praeside la Commissiu­­nea alegatóre — cum vomu esî acolo scie Dumnedieu j re­­sultatulu se va face cunoscuta.­ Bine voiesce Domnule Re­dactorul mai sus scrisele ale da publicității si ale trans­porta si in alte gazete, sa vada lumea, ce popom demnu de mai buna sarte a fosta atâti’a ani eschisu din barier’a Con­­stitutiunei­ D. M. 111 i ’ a 28 Iuniu 1863. In Nr. 48 alu .,Tel. Rom.“ anu coresp. S. R. en dat’a Dev’a 21 Iuniu 1863. voindu a referă on. publicu despre lu­crările comiteteloru verificatóre din acestu comitatu, se eliberă sî la unele specialități sî espressiuni, care subinsemnatulu — pe lângă tóte ca nu este versatu in jurnalistica, — cu atâ­tea mai veriosu nu se póte trece cu vederea fara reflectare, fiindcă intre altele se atinge, ca subinsemnatulu aru fi spri­­ginitu pe Contele Kun in nedreptele recriminatiuni asupr­ a preotiloru. — Acesta incriminare a Corespundintelui, subinsemnatulu o respinge dela sine cu tóta seriositatea, sî o declaredia de falsa. — Adeverulu e, ca subinsemnatulu inca avendu onore a fi membru alu Comitetului centralu sî alu comissiunei verifîca­­tóre intr’alu 5. cercu de alegere, cu ocasiunea referatei de­spre verificatiunile realisate numai atât’a au premisu, ca: in­tre poporu in cerculu Iiriei, — pe lângă tóte ca din par­tea officiului politicu tóte midilacele oneste sî possibile s’au intreprinsu S­pre incunosc inntiarea sî capacitarea bunului sî liniștitului poporu, totusi cercule din unele idei de totu diver­gente sî insuflatóre de grija (Amu fi fostu forte bine, de ne spuneaui sî ce idei. Red.), in urm’a caror’a administratiunea publica este espusa la greutati, sî aceasta impregiurare a-o ■aduce la public’a cunoscintia subinsemnatulu si-au tînutu de etrinsa datorintia, atâtu că patriotu, câtu sî că amploiata; — preotîmea insa nici ca o-au pomenita; —■ ba fara de a voi a­duce rola de advocatura, subinsemnatulu se vede silita a declară ca Contele Kun inca n’au recriminatu preotimea in genere, ci au făcutu cunoscute numai faptele ne­incuviinn­a­­■bile ale Parochului — pare-mi-se din Csigmeu, — care le-au doveditu innaintea Comissiunei verificatóre emise intr’alu 4­­ Cerca de alegere din comitatulu Hunedorei, sî prin care fa­pte au vatematu si pe ceilalti doi membri de națiunea ro­mana sî anume judele procesualu P. D. sî protopopulu gr. h­at. B. P. D. sî acésta incuposciintiare a Contelui Kun o­a­­ recunoscuta de dreapta insusi mentionatulu Domnu Protopopii B. P. D. in sessiunea comitetului centralu. Corespundintele in mentionatulu seu articulu recunosce verificările in genere de bune, pentru ce deosebesce sî a­­tinge data laudabilu (cu ignorarea celoralalt) numai vreo­­câtiva inși din membrii Comissiuniloru, intre cari se enumera sî pe sine, căci cu incriminatiuni false sî astfoluri de uni­lateralități póte deveni suspiciosu, ca nu e omulu concordiei si bunei contielegeri fraterne, de care in impregiurările pre­sente aveau forte mare lipsa. — în urma subinsemnatulu numai atât’a are inca d’a re­flectă incriminatorului corespundinte, ca nu-i recunosce anta­­ietatea, ca aru fi mai bunu nationalistu seau românu de catu subinsemnatulu, de­sî positiv ca nu aru fi de unu principiu cu incriminatorulu corespundinte, si ca pe viitoriu sa obser­vi medie: quod tibi non vis fieri, alteri ne feceris 1 — Ladislau Qirianu m. p. ;I ibis io 7/Jude procesualu. .-■15Hff- ■’C’ f|i(ifl '/ I Din V­i­e­n­n ’a se scrie lui „Pesther Lloyd,u ca ’n 2. Iuliu s’au inceputu consultările asupr’a propositiuniloru] regesei ce vinu a se predă dietei din Sabnia. Proiectele concertante ale Gubernului din Clusia se essaminéza cu scrupulositate sî suferu m­odificatîuni nu neînsemnate.— Amintiseramu sî noi la tempulu seu despre o espo­sit­i­un­e ind­ustriala universala, carea inf urm’a p. n. resolutîuni imperatesci catra Ministrulu de comer­­cia eră sa se pregatésca pentru Vienn’a pe anulu 1865 sau celu multu pe 1866. Ministeriulu competinte eră in deplina activitate in privinti’a acést’a, cându deodata unu telegramu de­ la Parisu spune lumei, că Imperatulu Napoleone a de­­mandatu facerea unei espositîuni universale la Parisu pe a­­nulu 1867. Se pare, ca Franci’a va sa faca acesta espo­sitîune numai pentru­ ca vechiîi pre Austri’a neterminata. 1865 ori celu multu 1866, — astă va fi calculatu Franci’a, — Ori celu mai multu 1867, Austri’a Singura nu scie bine ce­va; de ce sa nu mergu cu drumulu meu propriu sî Să estiiu espositîunea pe unu anu hotaritu?! La tata ’tt templareu doua espositîuni aniversate in doi ani dup’olalta suntu prea dese sî lesne se potu strică un’a pre alta. Cu tóte acestea Au­stri’a, avendu plănuia de mai nainte, are dreptu mai multu de a stă pe lânga planulu seu, numai câtu se vöru cere spese însemnate din partea statului, de­ore-ce se póte prevede, ca espositîunea universala din Vienn’a nu va est­asia grandiósa, cu ea singura sa-si acopere spesele, cumu fi cea din Londr­ a din anulu 1862. Dintr’alte insa tocmai pentru Austri’a o espositîune generala e nepretiuibila in­tr’unu tempu, unde co­­mercialu stagneza atâtu de tare si are lipsa de miscare din afara. — Varietatl al noutati de di* Despre Senatulu imperialu se aude , ca s’aru fi hotarîtu intr’unu consiliu ministerialu , ca intr’onsulu sa nu se proceda in nici o causa, ce aru cade in competin­­ti’a Senatului imperialu completu, sî elu­preste totu sa se pri­­vésca numai cu senatu imperialu mai marginitu. Imperates’a francesa Eugeni’a se pre­­gatesce a face unu peregrinagiu până la Ieru­salimu , pentru de a se ’nchină la si­­locuri si de a mulliumi lui Domnedieu pentru scutinti’a ce o da tronului sotiului ei­; totu in acesta calatoria doresce Imperates’a a cercetă sî Rom­’a, spre a prii­­mi binecuventarea Papei pentru Imperatulil, pentru Prinliulu imperateseu, pentru Franci’a sî pentru sine insasi. Pentru e­­secutarea planului seu ins ■ va a ascepta timpuri mai pacifice, că nu cum­va intentiunea eu­ evlaviasa sa dea ansă la conjecturi politice. P­re­ss­edin­tel­e casei ablegatîloru a Se­natului Hasner, imperialu din Vien’a Professorulu Doctoru au fostu in a. 1848 redactoru alu Gazetei o­­ficióse germane din Prag’a; la an 1860 fu alesu in Prag’a deputatu dietalu din partea partidei celtice sî germane ; de aici se tramise la Senatulu imperialu, unde cu unulu din cei mai buni retori fu alesu Vice-presiedinte si demustră capa­citatea, modesti’a si imparțialitatea sea la tóte ocasiunile ce i se declara. — Din caus’a scum­petei din Ungari’a Regi­­mulu­i ’nfiintiata in Vienni’a unu congressb de omeni compe­­tinti, care sa se consulte asupr’a modului, d­uli sa se ajutore­­sca mai bine cei multi lipsiti. P­e teren: armata a Elveției. După nume­­rarea din urma Elveti’a are barbati buni de arme dela 24—44 de ani 620,000; iar armat’a eii stabila suie la 186,000. — Unu c­r­imi­n­a­l­i­s­t­u rara. Intre criminalistii pedepsiti la galere In Franci’a se alia unu individu osândită la tempu de pedepsa de 110 ani.— întrebarea insa e: câtu va trai? ina«^E18_.­*.oi Casa scumpa! Sot­ele Sultanului cu servitorii si servitórele loru costau pre statulu pe luna 5,350,000 s pe anii 64,200,000 franci. — * Principatele romane unite. Tóte câte se’ntâmplă prin Principate, ne făcu a crede, ca dictatur’a, de sî in forma inca nu e decretata, dar in realitate esista. Hassi'A si Poloni’a. Din Vien’a se spriu despre barbariel­e lui M­ii­­r­a­c­h­e­ff urmatorele: Bobrinski Guvernatorulu din Grodno, Hildebrand generalulu de gendarmaria sî Halleru Guverna­­toraiu civilu din Vien’a si-au datu dimissiunile cu aceea, ,,ca­ezarului i-au servitu, eari carnefi celui (Muracheff) nu voru a mai servi.“ Muracheff nu pr­imi dimissiunea lui Haller, ci dîse: Pre tine te voiu alungă eu însumi. Maresialu­lu Domesko, cărui, petrecendu in linisce in Petropole­ i dîse Ministrulu Valiyeff. Români aicea, ca vei fi sigura, ear in Viln’a sub Muracheff nu vei fi i“ fiu adusu la Comand’a acestora cu Gendarmi la Vîln’a, sî infatistându-se la Muracheff, trebui sa auda cu­

Next