Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-11-21 / nr. 106
426 Apoi mai e la ordine rubric’s: monetari’a din bugetu. Referințele Schlegel citesce reportulu comitetului, care prelimina pentru spese 19,337,548, iar pentru acoperire 19,268,251 f. — Se priimesce fara desbatere. In fine cu alu treilea obiectu alu dilei urmeza cestiunea vomiloru. Refer. Szabel citesce reportulu comitetului, in care se reprobeza mai multe neajunsuri din proiectulu regimului, apoi se prelimina cu venitu crudu din vâmi 18,300,000 f.; cu spese 2,785,969 f.; fatia cu anulu trecutu se casciga pe anulu acést’a prin crutiare camu 76,000 f. _ După o discussiune ne ’nsemnata intre Winterstein, Szabel si min. Plener, privitóre la vămile nemtiesci, summele preliminare de comitetu se ’■ncuviintiéza. Cu acestea siedinti’a senatului asia numitu mai largu se termina, ear senatulu asia numitu mai strimtu sine inca o siedintia pentru sine. Caventala dini Baritiu in casa de josu a senatului imperialu, siedinti’a 44. Propunerea o comunica ramu in nr. 105; iar motivarea, după Gaz. Transs e urmatórea : „Eu dorescu a vorbi despre contributiunea capului. Inainte de tóte mi pare fórte reu, cum ca noi deputatii ardeleni amu pututu veni asta tardîu in senatulu imperialu. Déca noi nu amu fi mai avutu inca si alte cause de a veni incoce, apoi cestiunea reformei contributiuniloru ar fi fostu o causa principala sî de ajunsu. Dupa ce insa noi astadata amu intardîatu intru atat’a, incatu noi dorintiele nóstre, sau mai bine dorintiele tuturoru locuitoriloru Ardelului nu le mai potemu impartasî acestei in case după cuviintia, asta eu din parte-mi me marginescu pre lenga o moțiune, pe care’mi trem de a mea datorintia a o face. Acea moțiune ar fi,citesce moțiunea cunoscuta; după acea mai adauge dicendu : „Ertatî-mi, Domnii mei, ca sa nu-mi desfasiaru mai pre largu temeiurile ce asia are se aducu in favorea acestei moțiuni. Mai nainte de tóte ne spunu, ca mie ’mi este greu a cuventu in limb’a germana, prin urmare sî ascultatoriloru neplacutu. Preste acést’a eu credu, ca amu facutu destulu, déca me voiu provocă dea dreptulu la cuvintele Esc. Sele Domnului ministru de finantie sî anume la acelea , pre cari Esc. Sea le-a rostitu in an. 1860 in un’a din siedintiele senatului imperialu immultatu . In protocolulu aceloru si edintie aflu : „Ministrulu de finantia arata, cum ca unele impregiurari apasatóre asupr’a Transsilvaniei au indemnatu pre ministeriulu de finantie, ca acolo regularea contributiuniloru sa nu se amane pana atunci, cându va fi sa intre in activitate reform’a generala a contributiuniloru, ci darea capului sa se ia multu mai nainte in pertractare.“ Acumu eu nu sciu, déca acésta contributiune a capului s’a luatu ori nu in pertractare in cursu de 10 si relative de 12 ani, adica până la 1860; eu nu sciu nici atât’a, déca acést’a s’a intemplatu sau nu dela 1860 incece , atât’a nnse sciu sî o potu spune cu consciinti’a liniscita , cum ca acésta contributiune asta precum se afla ea in fiinsia in Transsilvani’a, este intru adeverit apesatóre. Eu cu acést’a nu voiu a învinui pre nimeni, eu nu voiescu a trage trecutulu innaintea tribunalului de judecata alu istoriei sî neci inaintea inaltei case. Ceea ce s’a intemplatu, nu se mai póte destempl’a ; acumu inse suntemu datori a îngriji in totu casulu pentru vii—toriulu celu mai deaprópe sî totodată pentru celu mai departatu. Sciu eu, ca unii se voru provocă la cifr’a relative mica , carea s’aru compune din tóte dările direpte sî indirepte, împreuna cu aruncăturile (Zuschlagen), pe care le platesce Transsilvani’a, pentru ca mi se va dice, cumu acea tiera cu ale sale dóue millióne suflete platesce cu totulu sî preste totu numai 13 pana ’n 14 millióne f. v. a., ci cifrele suntu numai relative mari sî totu numai relative mici. Ye rogu Domnii mei, că sa cumpăniți prea bine, cum ca mai nainte de tóte in Transsilvani’a nu esista nici decumu comerciu, seau adeca trebuie sa’mi coregu dîs’a — unu comerciu esista, adeca curata passivu, prin carele ne esu summe fórte mari din tiéra, cara inlauntru nu ne vine pela nici unu punctu mai nici unu cascigu. Acele sume esti de la noi mai alesu incóce in tierile germano-slavone, anume pentru manufapte , fabricate si pentru alte trebuintie ce are tiér’a, pe care insa acést’a nu e in stare de a le scote sî produce din sînulu seu, ‘din causa, ca precum in trecutu, asta sî in tempulu de fatia acéstei tierii lipsescu capitalurile. Din acésta causa s’a intemplatu mai vertosu, ca pre candu străbunii nostri s’au pusu sub aperamentulu casei im.... muliÜ i m ■ Iperatesei austriace, atunci inca au trebuitu sa premerga negotiatiuni îndelungate, până cându ei se potura in voi la plati— rea orecarei summe anuale, pentru că sa scia sî se veda; cumca bani potu sa fia ori unde abea, numai in Transsilvani’a n’ai sa-i cauți. Din acésta causa summ’a ce trebuiemu sa o platinau dintru inceputu la statu (an. 1691) se defipsesc in 50 mii taleri sî relative in 400 mii fiorini; eara mai tardiu in anulu 1761 aceeași summa s’a marginitu intre 800 sî 900 mii. Acesta cifra renase până in an. 1847. De alta parte insa noi amu lasatu statului in cursu de 172 ani cu totulu altei svóre de venituri, sî inca bine se insemnamu, fara nici o cerere de socotéla (computu). Aceleași sunt : prea bogatele saline, caroru asemenea nu mai potu fi altele, apoi veniturile vomitoru (tricesimae), domenuri fiscale, mine de auru, argintu si altele multe. Acele venituri tóte au cursu sî mai curgu până in ór’a de fatia in vistieri’a comuna a statului. Ce se va fi facutu in cursulu tempuriloru din acele sume spre binele tierei, acest’a deocamdată nu se tiene de aici; mi se pare insa, ca acesta cestiune va deveni la diet’a ardeléna. Eu me marginescu pre leaga cele dese sî rogu pre in casa a-mi priimi motiunea. — Dupa ce pesidiulu întrebă cas’a, de vre a sprijini moțiunea Dlui Baritiu, se scutara mai toti membrii ei spre semnui de priimire. Dupa ce mai vorbisî deputatulu Lohninger din Sliri’a , apoi D. Plener, ministru alu finantieloru respunse la moțiunea din Ardelu asia : „Eu rai voiu lua voia de a face presicare observatiuni la cuprinsulu celoru atinse de cei doi onorabili oratori, carii au cuventatu înaintea mea. Cu privire la moțiunea Domnului deputatu din Transsilvani’a, mi s’au voia a-i spune, cumca scopulu regimului este in adeveru acel’a,— sî eu credu , ca e cu dreptulu, ca reform’a contributiuniloru sa ajunga a se introduce in totu cuprinsulu monarchiei in proportiuni drepte sî dintr’odata. Acesta scopulu avu regimulu sîla mânuirea contributiunei capului in Transsilvania. Regimulu aduse o lege noua pentru contributiunea pe casciguri (Erwerbsteuergesetz). Infiinttarea acestei legi noue pentru contributiunea pe casciguri va ave de urmare neaperata, cum ca, indata ce aceeasi se va aduce la îndeplinire, contributiunile personala de cascigu si a capului voru inceta Eu nu nega, cum ca contributiunile personale transsilvane suntu acelea , care apasa mai aspru pe contribuinti, aceleasi suntu mai mari sî mai neproportionate decâtu celea ce se afla in Ungari’a ; tocm’a insa scopulu de a restaură ordinea dintr’odata a indemnatu pe regimu ca sa apuce calea pe carea o ateptai eu mai susu si carea avu de tienta că desa numitele contributiuni sa fia cuprinse in reform’a generala. Intr’aceea eu suntu gat’a de a asecura pe D. deputata din Transsilvani’a, cum ca la scóterea contributiunei personale in Transsilvani’a se va purcede cu tóta crutiarea sî nn conjunelu cu impregiurarile de fatia, sî ca eu voiu emite câtva auctoritatile financiare transsilvane cu privire la scóterea contributiuni personale o ordinatiune, asemenea celei’a, pe care o amu sî emisu catva tóte autoritățile imperiului cu privire la scoterea contributiuniloru immultite. Bara câtu privesce la insasi regularea contributiuniloru, regimulu trebuie sa se tîna de principiulu, ca acést’a sa se intemple sî in Transsilvani’a iu consunetu cu generalulu operatu alu reformelorusî respective cu reform’a contributiunei pe cascigu. Póte fi inse, ca sî contributiunea pe casciguri preste intreg’a monarchia va fi unulu din acele obiecte, carele se va incheia până pe la inceputulu celui mai deaprópe periodu financialu. Cu constatarea noului catastru de casciguri neci de cumu nu se voru cere cercetări atâtu de întinse si indelungu tenatóre , precum se intemapla acést’a de es. la catastrulu contributiunei după mosii, carele póte ca va recere mai multi ani, catastrulu contributiunei pe casciguri se va statori precumu speru eu in seartu timpu din nou, sî asla regularea contributiuniloru personale in Transsilvani’a inca va pote unna preste pucina. — Sabiiu in 17 Novembre. Astadi se petreci la mormentu unulu din nestorii clerului resariteau din Transsilvani’a. Părintele Protopopu alu tractului Salu Sabiiului, fostulu directoru alu scóleloru greco-orientale din Ardealu, Assessoru consistorialu si decoratus cu crucea de auru pentru merite, Moise Fulea după o bula scurta de 24 care reposase, dupa cum e spuseramu in nr. din urma, in 14 ale acesteia in anglp