Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-09-27 / nr. 76
va lua in computere că contraprestatiune catâtîmnea mediulocia a acestora din anii cei trei depre urma. Comissiunile de rescumperare se vom folosi pentru espectirea decisiunilorunor de blanchete lotu de o forma , care le va întocmi sî emite direcțiunea fondului de dessarcinarea pamentului. Unu membru alu comissiunei va suplini loculu unui actuariu, comissiunei de rescumperare, i sta insa in voia a-si luă lângă sine unu anumitu actuariu. § 19. In contr a sentinleloru comissiunei de rescumperare arabe părțile potu recurge la direcțiunea fondului de dessarcinarea pamentului. Asupr’a recursului, ce are de a se inainta in cele patru septemâni numerate din dîu’a intimarei sentintiei , decide direcțiunea fondului de dessarcinarea pamentului definitivu. § 20. Comissiunile de rescumperare vor trimite antistelui jurisdictîunei o parta a fiecarei sentintte de rescumperare, care va dispune registrarea in protocoled funduarie, apoi o a dou a paria se va substerne directiunei fondului de dessarcinarea pamentului. §21. In cazurile de rescumperare, in cari vre-unu membru alu comissiunei e parte interesata, se va face de câtva acest’a aretare la direcțiunea fondului de dessarcinarea pamentului , care va delegă comissiunea ce se afla mai aprope pentru ducerea la capeta a astoru feliu de pertractări de rescumperare. § 22. Din momentulu, candu sentinti’a de rescumperare a intratu in valore de lege, sarcin’a contributî unei ce face pre pamentulu rescumperatu—care e a se petrece cu numerulu topograficu de părticele Str’unu registru regulatu, — cade asupr’a oblegatului. § 23. Prestațîunile restante mai vechi de trei ani din dîu’a publicarei acestei legi se voru consideră dreptu sterse. § 24. Legea acest’a intra in activitate fara amanare. Lad. Vajda. Partea I. a alineei a dou’a din operaturu comitetului, care a duce, ca obligații au aflați ratele la perceptoratele c. r.,dupa ce propunerea de densulu sprijinita din siedinti’a din urma : ca baremu o parte a rescumperărei pamenturilorualodiale sa o platesca statulu, nu s’a priimitu, o partinesce, sî da preferintia acestei propuneri înainte de proiectulu regimului— după care adica aceste rate de rescumperare aru avé sa le platesca obligații de a dreptulu catva foștii proprietari, prin urmare aru dori ca si diet a sa priimesca partea 1. a alineei 2 din § 1 alu comitetului asta precum se afla acolo. Caci se scie îndeobște , ca omenii acești seraci, daca nu aru fi siliți a plați ratele de rescumperare chiaru ca si contributiunea la perceptoratele c. r., depa cum proiecteza comitetulu, ei n’aru respunde ratele loru la tempulu seu, prin urmare proprietarii, chiaru sî cei mai indulginti, n’aru avc incatrâu, far’ sa parésca pre dalerii sî curnalistii lasatori de atâtea ori, de câte ori ratele aru fi remasu nerespinse, adica in 20 ani de 40 ori,— o procedura, prin carea bietulu curialistu, după 5—6 pâri de acestea sî urmărise loru, intr’atât’a s’aru păgubi sî s’aru seraci , incâtu apoi in adeveru n’aru mai fi in stare a-si rescumperă locurile alodiale. Apoi prin astfelu de processe multe s’aru ca siuna dauna sî pentru tiara insasi, caci déca aceste processe s’aru concrede tribunaleloru civile ori diregatorieloru politice, acestea intr’atât’a aru fi de inundate cu cause de acestea, incâtu aru trebui negresitu sa le neglega ori pre densele ori celelalte afaceri ale loru proprie oficiale. Déca dar diet’a va sa faca atâtu obligatîloru, câtu sî indrept atîtîloru unu adeveratu bine, sî déca va sa se ’ncungiure neplăcerile sî frecările intre partide, precum sî chieltuielele, ce aru resulta din acele processe fara capetu sî pagubitóre pentru toti locuitorii patriei, ale caroru cause politice sau judiciale aru remane puse la o parte, atunci sa binevoiésca a priimi pasagiulu respectivu din proiectulu comitetului, după care summele de descaunare vinu a se depune la oficiele perceptorale. — Câtu pentru partea 2. a alineei si. din proiectulu comitetului, densulu aru dori, ca aceea sa se sterga de totu sî propune, ca in loculu eii sa se priimésca pasagiulu urmatoriu: „In favorea proprietariloru indreptatîti se voru emite obligațiuni 5 °/C“uale sunatóre despre capitalulu de rescumperare sî assecurate de o parte prin creditulu tierei, sî de alta parte prin insesinamenturile respective rescumperabile alodiate cu ipoteca. Un’a parte a acestoru obligațiuni, carea se va desemnă prin sortirea anuala, se voru plati in anulu celu d’antâiu, sî astfelu tote obligațiunile se voru plati pe rendu celu multu in 25 ani din summele acelea, ce le-au platitu cei îndatorați că rate de rescumperare la perceptoratele c. r.,—candu apoi de sine se ’ntțelege, ca pamenturile respective alodiale voru încetă a mai servi de ipoteca.“ Scopulu acestui amendementu este , a folosi atâtu proprietariloru, câtu sî tieraniloru, ba sî tierei, sî sî insusi statului. Proprietariloru le va fi de folosut, pentru ca in locu de a priimi summele respective in catatîmi mici in 40 rate astă incâtu nu le-aru pote intrebuintiă mai spre nimicu, voru priimi deodata summ’a intrega in obligațiuni, iar obligațiunile acestea avendu cursulu celu mai bunu dintre tóte hartiiele tierei, pentru ca voru fi garantate odata prin creditulu tierei, apoi prin respectivele pamenturi rescumperabile, in fine prin summele de bani gat’a, ce voru incurge, dela obligati că rate anuale la perceptoratele c. r., le voru poté folosi la inzestrarea cu cele trebuincióse sî la portarea unei economii mai rationale mai cu bani gat’a. Pentru tierani inca va fi forte de folosu , caci déca voru sei proprietarii, ca voru priimi summ’a rescumperarei deodata in obligațiuni pe deplinu assecurate, nu voru pune pedeci, ca judecatoriele urbariale sa nu póta decide, de este pamentulu cest’a séu cel’a rescumperabilu ori nu ?— ci in multe cazuri se voru învoi cu fieranii pe calea pacei; dincontra déca voru vedé, ca se platescu in 20 ani in rate mici, de cari nu voru ave mai nici o dobanda , e lucru firescu , ca se voru sili in totu modulu, ca sa impedece, ca tribunalele sa nu pota declară cutare pamentu de rescumperabilu, sî din acést’a iar se voru nasce pâri, prin care tieranii voru cercă a demonstra rescumperabilitatea pamenturiloru , ear fostulu proprietariu, pe bas’a patentei urbariale celei esplicabile in atâtea moduri, lesne va pote impedeca acést’a, pâna candui in fine tieranulu va chieltui pe processe tóta averea sea, incatu la urma nu va mai pote rescumpera pamenturile alodiale, chiar si candu aru reuși cu pâr’a sea. Ti ér’a sî statulu inca nu s’aru periclită prin acést’a intru nimicu, caci nu aru lua asupra si nici o povara, nu aru plați din fondurile loru nici unu cruceriu, n’aru da alt’a, dec âtu tiér’a creditulu seu; pentru ca obligațiunile s’aru plați din banii , ce-i depunu obligații in rate la diregatoriel e de dare. Dar mediatu aru castigatiér'a sî statulu, ca procesele urb. s’aru imputina, sî asiu sî trebuinti’a de a susține judetiele urbariale sî organele de desdaunare aru încetă mai degraba, apoi obligațiunile acestea, fiindu — precum s’a spusu mai înainte — in 3 moduri garantate sî afara de aceea sciin— duse, ca o parte chiaru in anulu d’antâiu, ear celu mai multu in 25 ani de siguru se voru schimba cu bani gat’a, voru ave valore mai cu banii umblători , sî immultîndu-se banii, capacitatea de a plati darea va cresce, si agricultur’a, industri’a si comercialu voru lua unu sboru mai inaltu. Deci nefiindu amendemêntulu acest’a daunosu in nici o parte, dincontra, folositoriu in tóte direcțiunile, su recomanda înaltei case cu tóta caldur’a spre sprijinire sî prijinire. (Bravo !) Lazaru , repres. regimului iaru vede in propunerea lui Vaid’a o apucatura in contr’a acelei hotarîri a dietei, după carea nu póte fi desbatutu sî pertractatu alta ceva, decâtu numai an ii 23, 26 sî 85 ai patentei urb. din 21 iuniu 1854. Prin a dou’a parte a propunere! sele Vajd’a nu va nici mai multu nici mai putînu , decâtu a esupera , că la rescumperarea acestoru prestatîuni rescumperabile sa concurgă tiér’a séu statulu. § 22 hotaresce tocmai din corura , ca tiér’a la rescumperarea acestoru prestatîuni sa nu concurgă, dar §ulu acest’a nici ca e la ordine, nici după proiectulu regimului, nici după alu comitetului. De aceea fara de a se slobodî la desbaterea celoralalte parti, propunerea lui Vajd’a ca un’a ce taia in partea materiala a patentei, sa nu se aduca la sprijinire. Propunerea lui Vajd’a la întrebarea Pressedintelui se sprijinesce. P 1ecker nu póte consimți cu Vajd’a, deorece desfacerea este o causa privata intre fostulu indreptatutu si fostulu indatoratu, si statulu aici nu póte intreveni. Din contra partinesce parerea lui Lazaru, ca propunerea lui Vajd’a taia in dreptulu materialu. In fine nu póte părtini nici propunerea comitetului, cu incassarea rateloru sa se faca prin dregatoriele de contributiune, deorece aceste diregatorii suntu ingreuiate de ajunsu sî nu se mai potu insarcină sî cu povar’a acest’a, cu atât’a mai putînu, caci spre scopulu acestea oficialii de contributiune aru trebui sa capete instrucțiuni speciale sî aru trebui sa porte o mulțime de protocale, pentru de a tine in evidintia atâtu summele plătite, câtu sî platinde. Tóte acestea se potu incungiura, déca se va priimi proiectulu regimului, care densulu, dupa ce arata ca sî partideloru li-aru fi greu a depune acele summe la oficiele de dare, lu recomanda, adaugendu numai atât’a, ca ratele au a le plati cei îndatorați nemijlocitu celoru indreptatîti pe lânga adeverirea , ce are a se scrie pe o cola netimbrata de cuitare , carea aru veni a se lipi de sentinti’a rescumperarei. Se sprijinesce. Gaitanu după promissiunea făcută ’n siedinti’a din urma, aru fi trebuitu sa continue amendementulu seu la ani-