Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-02-23 / nr. 16
voru fi in stare materiala buna; acum insa, dupa ce acea oblegatîune deveni proprietatea Associatîunei, firesce transpusa fiindu cu co’nttelegerea dloru respectivi prin d. Maresianu, nu se afla in stare a plati interessele cuvenite, apoi sî astfelu cea mai mare parte suntu membrii Associatîunei , asta afla cu care a decide — ca cass’a Associatîunei sa se însărcineze, obligațiunea resp. a nu o mai considera si computa ca proprietate privata a Associatîunei. — § 9. Se ia la pertractare concursulu juristiloru Moise Branisce sî Dimitriu Racaciu pentru premiulu de 100 f. v. a. destinate pentru unu stenografii românu , pentru carele se publicase concurau din partea Comitetului sub dt. 6 Octobre 1863 cu terminulu pana ’n 1 Novembre 1863. Comitetulu luandu in consideratiune probele cele multiamitare de art’a stenografica , ce le-au doveditu numitii concurinti atâtu cu ocasiunea Congressului natîunalu tînutu in 19-23 Aprile, câtu sî cu ocasiunea dietei din 1863. s-au aflatu demni de a le assemna respectivulu premiu stenografica de 100 f. sî totdeodată precass’a Associatîunei a o insarcina cu exsolvirea acelui’a. § 10. Secretariatulu aduce la cunoscinti’a Comitetului , cum ca protocolele Adunarei generale tînute la Blasiu in 7 sî 8 Septembre 1863 s’au tipărită in 500 esemplare sî ca s’au sî priimitu in cancelari’a Associatîriei. — Acestu protocolu, carele consta din 912 cole in 8" sa se venda cu 50 xr. v. a., avendu insa in vedere conclisulu adunarei generale tînute la Blasiu p. 29., ear tóte trei brosturele , adica prot. adunarei I., II. si III. laolalta sa se venda cu 1 f. v. a. Totdeodată, fiindcă actele adunarilor a Associatîunei facu cea mai mare parte nevendute in cancellari’a Associatîunei , cu mare dauna materiala a fondului Associatîunei, asia secretariatulu se insarcineza a se pune in relatiune cu librarii din patria sî de pe alrea, sî pe lânga unu procentu , ce se va pote accorda, — a se tramite in numerulu poflitu esemplarie din actele Associatîunei spre vendiare, in depositu. § 11. Cu asta ocasiune Esc. Sea D. Pressedinte descopere, cam ca spesele tipografiei pentru tipărirea protocolului adunarei generale tînute la Blasiu se ierta in folosulu prosperarei fondului Associatîunei. — Comitetulu petrunsu de bucuria pentru acesta generositate si bunavointta a Esc. Sele D. Pressedinte, se simte indatorata a-i esprime cea mai caldurosa multiumita in numele Associatiunei. (Va urma.) Sabiiu in 21 Februariu. (Felurite.) Cetatea nóstra este cercetata la capetulu acestei erne de o nenorocire grea,de o boia, ce glaseza cu repediune straordinaria s’ a cerutu deja mai multe jertfe. Ból’a acést’a e langerea négra (typhus), carea intr’atât’a s’a sasîtu, incâtu bravii medici ai cetatii nóstre, civili sî militari, au devenitu prea putîni sî nu mai potu corespunde deseloru chiaiuri, ce li se făcu, sî a trebuitu sa róge pre cetatienii a le trimite bilete dimineti’a sî la amedi, ca pre bolnavii de prin case sa-i ia de a rendulu sî sa nu fia siliti a alergă dintr’o strada ’ntr’alt’a. Intre cei morți pân’ acum se deplora de. juristulu Mich. Schmidt, sî sotî’a dlu Comite alu natîrnei sasesci, Conradu Schmidt.— Caus’a bólei se duce a fi stricarea aerului prin repedele desghiatiu după gerurile cele cumplite din lanuanu.— Eri pleca de aici spre Itali’a batalionulu III, din regimentulu Mecklenburg-Strelitz, mai cu sema Români transsilvani. Reginulu Sasescu in 28 Febr. 1864. Aici se afla o comissiune bisericesca delegata prin Ven. Consistoriu metropolitanu din Blasiu, inca din 22 Febr. a. c. in persónele Domniloru Canonici Vestemianu sî Chirila, sî a parochului din Sábád, Dalnic. Comissiunea acest’a au esîtu la cererea repetata a inteligintiei române de aici spre a cercetă asupr’a D. Protopopii GCath, din locu Michailu Crisianu , — se duce ca pentru mai multe abusuri făcute in oficiulu seu protopopescu. — Nu voiu intardiîă a se face sî resultatulu acestei cercetari la tempulu seu cunoscutu. Acumu insa indiciu cu: „Domne ajuta dreptatiiu Lucrurile din Galitia, despre cari vorbiramu sî noi mai de multe ori, devenira cu tempu totu mai seriose sî mai funeste. Comitetulu natîunalu, respective revolutîunariu , atâtu de infricosialu prin domni’a sea cea ascunsa misteriósa in Poloni’a russésca, întinsese bratiele sele sî asupra Galitiei , sî mai multe proclamatîuni sî imposibe de dări, ba sî omoruri politice făcuseră pre regimulu austriacu, celu de altmintrea destulu de blându, a inaspri mesurele sele pentru susținerea ordinei sî pentru aperarea averei sî a vietiei cetalieniloru sei. In fine nici mesujele acestea aspre nu se aretara destulu de eficace , sî asia Maiestatea Sea Imperatulu se vediu constrinsu a emite unu manifestu imperatescu, prin care se proclama starea de assedia asupr’a Galitiei sî a Cracoviei. Manifestulu e datatu din 24 Februariu a. c. sî subscrisu de Maiestatea Sea Imperatulu sî de toti miniștrii. — Elu cu tóte ca fu o cerintta imperativa a tempului sî e petrunsu de spiritulu celu mai placabilu, totuși desiguru nu va lipsi a face sensatîune mare, nu numai in Austri’a, ci in tóta Europ’a. La óta’ntempîarea positîunea regimului nostru, si afara de aceea grea, prin lucrurile din Galilî’a a devenitunele cea mai grea din Europ’a ; căci lângă dificultățile dinafara eata acumu sî altele mai mari inlauntru. Dea cerutu, că sa nu fia sililu regimulu, a tíne nefericit’a tiéra multu tempu subt acésta mesura esceptîonala, ci—dupa cumu termina manifestulu—sa se redea lierei cât mai curendu bunatâtîle ordinei legale sî cu ele garantiele salutei publice ! Varietati sî noutati de dî. (O serb a tóre pentru Galilei.) Universitatea din Iași, dandu mân’a cu universitățile surori din Itali’a, serba in 18 Februariu aniversara trei secularia (de 300 ani) dela nascerea renumitului astronomu Galileo Galilei. „Tribun’a româna“, pretîos’a fosa reinvieala, sacrifica mai jumetate din nr. seu 172, pentru de a spune importanti’a acestui mare barbatu alu sciinteloru si alu adeverului. Bata ce duce ea : „Luni’a trecutu avuramu sî noi o festa academica in Iași, prim’a solemnitate de genulu acest’a ce s’au poluți vede de unu publicu românu de cându Românii nostri suntu pe lume. Universitatea din Iași, in acordu de simtieminte cu universitățile italiane , au voitu a serba trei seculari’a aniversaria a nascerei lui Galileo Galilei. Acestu mare geniu alu stiintieloru esacte, acestu sublimu filosofu alu sciintiei moderne, acestu professoru necomparabilu , acestu scriitoru ingeniosu , n’au fostu numai unu aflatoriu de adeveruri, au fostu initiatoriulu energicu alu metodului esperimentalu in descoperirile sciintifice.a . . . Apoi dupa ce espune momentele principale ale vietiei lui Galilei, continua: „Universitatea din Iași, care este voie sa a dă studiiloru sale o direcțiune sciintifica seriósa , au facutu ce au putulu pentru a dă memoriei lui Galilei onorele cuvenite. Ne pare reu, ca nu potemu pune astadi subt ochii celitoriloru noștri cuvintele ce s’au rostitu atâtu de câtra drectorulu universității (dr. Maiorescu Red.) in numele corpului profesoralu academicu, câtu sî de catra junele juristu Roiu din partea studentiloru noștri. Publiculu celu mare, care n’au potutu esista ln solemnitate, aru vedé celu putînu, in ce termini escelenti s’au espre sud. Maiorescu asupr’a importantiei de a se forma intre Itali’a, spr’a nóstra maiura in solintie, si intre Romani’a, ce abia deschide ochii la lumina, acele legaminte indisolubile, ce soli iti’a singura le pete face pe deasupr’a tuturoru obstaculeloru.‘‘ . . .Fsamenele semestrale la academi’a c. r. de drepturi din Sabiiu.) (Tramisu.) Din 1229 alei. c.au decursu aici la Academi’a c.r. de drepturi esamenele semestrale din diferitele obiecte juridice. Cu privire la resultatulu generalii, ce l’au reportatu zeloșii noștri juriști in finea unui semestru de 5 luni de diligintia , potemu duce in faptu, ca acel’a este laudabilu, caci dintre câți s’au supusu sa esamene, din caus’a morbositatei nu s’au representatu 4, dar potemu fi folosi cu aprópe la 20 de indivizi români intre eminenți , pecandu cu calculu de class’a a 11. abia fara vreo 10, dintre cari, judecandu fara părtinire, unii au de a se lupta nu numai cu materi’a studieloru, dar forte multu chiaru sî cu limb’a străină (germana) in care se predau studiele ; altoru—primianisti , — cu unoru ospeti noi la més’a verde—nu le este cunoscuta inca metod’a esaminarei , cuantitatea de solintia ceruta de catva do. esamenatori s. a. Cu 8 Martiu a. c. cal. n. se va ’ncepe semestrulu N.; totu intr’acea dî se va ceti sî catalogulu generalu prin D. Directoru Dr. Müller. (Bazarulu dameloru din Pest’a.) Mai multe dame de rangurile cele mai inalte din Pesta avura fericit’a idea, de a colectă intr’unu modu productivu pentru lipsiții din Ungari’a. Spre scopulu acest’a făcură unu felu de targa —bazaru,—unde cele mai elegante, mai frumóse sî mai ilustre dame ale capitalei Ungariei in rendu cu muieri de starea media cetatienese a vendura zaharicale, cârti, sticlăria, porcellanu, bere, vinu si alte mărfuri felurite pentru pretiuri indiecite si insulițe, după bunavointt’a cumperatoriloru , spre a se da apoi banii adunați pentru alinarea lipsei. „Auror’a Românal“ aduce in nr. 4 o schizza forte interessanta despre acestu bazam, asupr’a carui’a tragemu atentiunea tuturoru, dar mai cu sema a dameloru române. Dintre tóte damele sa fia escelatu prin frumsetie sî suavitate principes’a Odescalchi sî domn’a de Herzfelder. Celu mai bunu târgu póte-su facă con-