Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-10-25 / nr. 84
M« 84. Al LU XII. Telegraful» esc de doua ori pe septeman: joi’a si Duminec’a. — Prenume» rațiunea se sace in Sabiiu la espeditur’a 'oei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. N. v. a. eara pe o jumatate de anu 3. II. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Habimn, in 25 fei. 6 Xov. 1804. tru provinciile din Motinrrliane anu anu 18 II. ora pe o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu la pe V. anu. 6 NI. v. a. Inseratele se platescu pentru sinteia dra cu 7. fcr. siruîu cu litere [ mici, pentru a doua ora cu 5 cr. si pentru a trei’a topclire cu 3V. cr. v. a. Diet‘a transsilvana. Siedinti ’a din 15/27 Septembre 1864. După citirea protocolului in limb’a româna , se aducu la cunoscintia mai multe petitiuni. Biertanu 1i se ruga a capela dreptulu de a trimite unu deputatu dietalu ; se da comitetului pentru legea dietala. — Coman’i Maga se roga a fi transpusa la Belgradu , comun’E Hosmanu la Sabiiu , déca nu s’aru infiintia o espositura la Nocrichiu ; ambe petitiunile se predau comitetului pentru impartirea tierei. Representanti’a Fagarasiului se ruga pentru licenti’a de a infiintia in Fagarasiu si a dou’a apoteca , se da comitetului de petitîuni. Comun’a Scării iar’a intr’o petitîune de vr’o 5 care se plânge asuprea mai multoru abusuri, mai cu sema in privinti’a folosirei lemneloru de lucru, prin care-si castiga densii pânea cea de tóte dîlele; se da comitetului de petitîuni. Comunele Petereasîrghisiu 1u de susu si de josu se ruga a fi transpuse la municipiulu Sabiiului ; se dau comitetului pentru impartîrea tierei. V.Pres. Ardureanu da spre citire respunsulu Esc. Sele comissarului reg. dietalu la interpelatîunea lui Obert sî consotii: ca adica memorandulu pentru o retiea de drumuri de feru austriace, lucrata la însărcinarea ministeriala» a» comerciu, s’a datu Gubernului regiu transsilvanu spre cercetare sî darea parerei. V.Pres. Alduleanu impartasiesce dietei propunerea independinte a lui Gavriilu Manu sî consotii pentru ștergerea contributîunei capului sî pentru micsiorarea contributîunei directe. (Notariulu Dr. Maior citesce propunerea , carea noi o voma comunică la tempulu en.) G. Manu propune , a se tracta obiectulu că arginte. Dl. Teutsch: a se tracta cu obiectu ordinariu după § 44 alu regulamentului , adica a se tipări, impartî sî aduce la tempulu seu la ordinea dîlei. Propunerea lui Teutsch se sprijinesce sî la votare se sî priimesce. La ordinea dîlei e desbaterea speciala asupr’a representatîriei câtra Mai Sea , privitóre la unele puncte din legea pentru întregirea astei. Titlulu cu o corectura stilistica făcută de Fabini se priimesce. *) Br. Bedeus ia cuventulu, sî in vorbire lunga, bine motivata sî illustrata prin numeróse esemple arata necesitatea armateloru stabile, precum si istori’a loru dela Ludovicu XIV din Franci’a de pe la an. 1690 până in dîu’a de astadi; arata acésta necesitate cu deosebire sî pentru Austri’a; demustra , ca staturile Transsilvaniei singure s’au invoitu, ba parte au sî cerutu, a se schimba sistem’a de mai nainte a recrutarei cu cea de acum , sî astfelu recomanda spre priimire punctilior alu representatîu nci, care apoi sĕ sî priimesce. Asemenea pct. 2 sî 3, aici apoi propune C. Schmidt, ca sa se priimesca en bloc tóta introducerea până la punctulu 1, sî priimindu-se acesta propunere, se priimesce totdeodată sî introducerea intrega. Urmandu apoi in specialii pct. 1, Haupt cere cuventu, sî arata atâtu relele câtu sî bunele, ce provinu din darea recrutîloru după comunități sî după cercuri. Densulu, dice, mai nainte inca a fostu de părere, ca e mai bine a se da recruții după comune , dar praci’a mai îndelungata l’au adusu la alte convicțiuni. Gaci déca o comuna seraca n’aru ave destui feciori apți pentru miliția, inse cu tóte acestea aru trebui sa plinésca numerulu prin bani, atunci ca prin acést’a s’aru scraci de tolu , ba aru ajunge la sépa de lemnu , pe candu altmintrea o ajuta comunele vecine. De aceea densulu déca aru avè a alege intrebarea recrutîloru după comune sî intrebarea recrutîloru după cercuri, desiguru s’aru decide pentru cercuri. De altmintrea crede , ca modulu celu mai bunu aru fi acel’a, candu s’aru combină darea fecioriloru după comunitati cu darea fecioriloru după cercuri, candu adica , neajungendu intr’o comuna recruții din tóte 5 classele, aru ajută comunele vecine, sî numai candu nici ele n’aru pote da numerulu recerutu de recruți, atunci aru trebui sa se ajute comun’a respectiva cu bani sau intr’altu felu. De aceea propune, că aline’a 1 sa sune astfelu : „Aru fi sa se impartiasca contingentele de recruți in adeverii după comune; insa atunci, candu care va comuna nu aru avé numerulu, cu care sa se acoperă numerulu contingentelui cadiutu asupra eii , la intemplarea acést’a lips’a sa se acopere din class’a I. sî II. a tineriloru din celelalte comune, sî numai la casulu acel’a , candu nici a3ia nu s’aru împlini contingentele , atunci sa fia oblegate comunele singuratice, a se rescumpera cu bani. E sprijinita. Estel după esperiinti’a ce o a facutu, inca e de părerea lui Haupt, dar de pre ce se póte, camn cutare casu nici cortiun’a, nici cerculu sa nu pota da numerulu recerutu de recruți, sî atunci apoi totu amu veni la aceea, ce dice legea pentru întregirea astei, ca adica repartitiunea sa se f..no r’otitVa inimr ai dp. »neea propune simplu a se sterge aline’a intrega. Mog’a. Datorinti’a de a milita este o datorintia personala si nu este detorintia care s’aru pute rescumpera prin sila. De este iertata rescumperarea prin bani adeca prin 1200 f. v. a., acest’a este pentru acei’a, cari suntu in stare sî au voia a se rescumpera; nu este insa astă o datorintia, că regimnlu sa pota sili personele noapte de a milita, sa-si rescumpere contingentulu seu prin o suma de bani. (Forte bine !) Din acestu punctu de vedere nu póte părtini propunerea lui Haupt, ca comunele, care nu potu întregi contingentulu prin personele loru, sa fia silite a si le rescumpera prin bani. Intorcendu-se la aceea ce a propus’o comissiunea in privinti’a recrutarei după cercuri intregitóre trebuie sa dica , ca densulu inca s’a ocupatu cu servitiele acestea peste doi ani la inaltu în reg. Guberniu. S’au facutu din partea Gubernului multe cercări spre acelu scopu, că contingentele cu cea mai mare asiiiretate sa se póta întregi. S’au facutu in anulu 1862, aceea , ca sa reclamatîunile ce se făcu din partea obligatîloru de a milita sa fia omeni de încredere din cerculu intregu, pentru aceea ca acolo sa nu vina insielaciuni, sî in premiulu Gubernului sî in specie la propunerea dlui dep. Haupt, care atunci că presiedinte la comissariatulu provinciale in anulu 1862, ca sa se intemple recrutarea nu după cercuri, ci după comune. Gubernulu n’au pututu sa incuviinteze acelu pasu, nu pentru ca insusi dep. Haupt au adusu înainte, ca déca s’aru fi facutu repartire după comune atuncea s’aru fi intemplatu lesne, ca in unele comune nu s’aru fi aflatu ómeni, cari am fi fostu apti a-si împlini datorinti’a de a milită, sî asla déca aru fi fostu siliti sa platesca cu bani , inse datorinti’a de a milita este o detorintia personala, sî nu este datorintia in totu respectulu sa fia cineva indatoratu a o rescumpera cu bani. Din acestu punctu de vedere Gubernulu in an. 1862. si 1863 au fostu silitu a priimi chei’a aceea, cu contingentulu, ce au venitu pe Transsilvani’a cu 5028 de barbati sa lu dee dupa cercuri, sî nu după comune. Din acestu punctu de vedere datar ca este cunoscutu, ca in unele comune mai bine aru poté prevedé in privinti’a abusuriloru acelor’a, care trebuie sa marturisésca cu durere ca se făcu sî se vom face sî de aci in colo, privitóre la scutirea dela miliția, dacu, ca prin repartirea după comune abusurile acestea s’aru poté evită. După ce in intielesulu ordinatî unei statute, ba si după intțelesulu legei pentru întregirea armatei socotescu, ca nu este iert *) A se vede representatiunea in nr. 83 ain „Tel. Horn.“ Red.)