Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-19 / nr. 91
Gabiin. In 19 Xov. (1 Dec.) 1864. Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. si rulu cu litera I mici, pentru a doua ora cu 5•, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe septe- I mau: joi’a si Dmninec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’af dei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiui nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. DO. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen I Src 01. ATLU XII. tru provinciele din Monarchia pe anu anul II. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I Pentru princ. silieri străine pe anu 12 Jpe Vj .nr. 6 fl.V. a. lîut’a transsilvania. Siedinti’a din 2/14 Octobre 1864. După citirea protocolului in limb’a germana , si dupa ce Conrad interpeleza pentru lucrările comitetului de petitîuni , la ordinea dîlei e preliminariulu fondului transsilvanu de concurintia: „Tibilu 2. ..tensiuni“, s’au arezalu din actele comunicate (Decretu aulicu din 6 Martiu 1862, Nr. 924, apoi Nr. 448 ex 1863, Nr. 2064. ex 1863. sî Decretu aulicu Nr. 4935 ex 1863, precum sî actele guberniali sub Nr. 22751 sî 33076 ex 1863), ca pensiunile asemmate pana acum pentru doi amploiați, sî in locu de dóue pentru patru veduve de ale amploiatîloru dela elactoratu făcu summ’a de 2415 f. (in locu de 1960 f.) Pentru aceea se propune :ca titlulu acest’a sa se incu tiintieze cu referinti’a de 2415 f. la care insa trebuie sa se reflecteze, ca si acoperirea pensiuniloru pentru amploiatii, carii au statu in servitiulu c. r. de stătu sî numai in anii mai din urma s’au conchiamatu la elactoratulu provinciale, ara trebui sa se priimesca pe vistieri’a statului.“ Rannicher combate constructiunea din urma, ca pentru amploiații, cari au statu in servitulu statului si numai de curendu au intratu in servitîulu tierei sa se traga pensiunile din vistieri’a statului. La votare se aduce mai antâiu partea d’antâiu, ce privesce numai la recervnti’a de 2415 f., carea se priimesce, car a dóu’a era adausulu combatutu de Ranicher , care nu se priimesce. „Titlulu 3. Spese pentru îngrijirea bolnaviloru sî suii tutîloru.“ Pentru este dóue rubrice s’au preliminară 60,240 de fl. Contribuirea fondului concurentiale alu tierei la aceste spese e basatu pre actulu locotenentiale cu Nr. 4824/1855 sî Nr. 28144/1856, conformu ordonantiei ministeriali din 6 Martiu 1856 Nr. 6382/1856, ce normeza reincassarea erogatîuniloru făcute pentru spitalele publice, cari nu suntu realisabili in genere. (Buletinulu legiloru provinciali II. Secțiune Nr. 3 din an. 1857.) Acestu ajutoriu se presteza numai pentru spitalele declarate de publice. (Norm’a locotenentiala din 8 Maiu 1857 Nr. 8413.) Dreptu spitale publice se recunoscură inca in 1856 urmatórele: 1) in Clusiu, 2) in Muresiu Osiorheiu, 3) in Turd’a, 4) in Fagarasiu, 5) in Sepsi-Santu-Georgiu, 6) in Ciucu- Szered’a, apoi s’au mai adausu acestor’a 7) Spitalulu din Sabiiu, si in fine 8) din Deesiu, 9) din Dev’a. Competinttele de alimentare suntu calculate pre tata dou’a pentru cate 20 de bolnavi de asta specia cu câte 42 până la 45 de cruceri, calcululu de medulocu, sî asia statulu bolnaviloru anuale (dupa incheiarea ratiuniloru anului trecutu cu computarea celorn siese spitale sucursuali, face 6200 de alimentandi sî recerinti’a se rădică la cercure 32000 f. Dara acestu ajutoriu inca nici pre departe nu ajunge , spre a coperi spesele positive , tote spitalele, esceptandu celul in Clusiu, care posede unu fondu propriu, trebuie sa capete sucurse din medie comunali si de aceea risica a nu-si pote împlini obligamintele, fiindu ca adese le lipsesce cuvenit’a mesura a acestoru sucurse, prin urmare aru fi de doritu, ca susmentionat’a taxa de alimentare sa se ridice celu putînu la 50 de cruceri. Fara a face asemenea propunere, comitetulu crede, ca recerinti’a specificata in rubric’a prima cu 40,000 e moderata, caci pentru bolnavii sifilitici se afla aratati pre computulu erariului statului 20,000 f.; asta dara aci aru si a se lua inca o tertia cu 10,000 de fiorini, cu cari totusi inca nu putemudice ca s’aru intempina definitivu acestu zeu, durere, forte tare latîtu. In privinti’a acestora bolnavi s’au determinatu cu decretu aulicu din 6 Maiu 1863 Nr. 1962 (Nr. 17263 guberniale), că in tote spitalele o fertialitate a speseloru curei sa se pórte prin fondulutierei, déca incapabilitatea asemenoru bolnavi de a plati se documenteza credibile sî indubitabile. In respectulu institutului de smintiti radicatu sî provediutu cu necesariele in Sabiiu in urm’a altissimei decisiuni din 9 Novembre 1856 din venitele unei loterie de statu sî din sucurse ale fondului concurentiale, se cuprindă in statutele sele asemenea determinatîuni despre alimentare, sî anume taxa de câte 66 xr, pre dî (Decretulu aulicu din 15 Iuniu 1863 Nr. 2408, Nr. gubern. 22,460/1863.) Receriati’a s’au preliminam pentru 84 de bolnavi necapaci de a plati in clas’a a III cu 20,240 f. v. a. Comitetulu cu acesta ocasiune au luatu in consideratîune sî întrebarea vechieloru fonduri analoge, adeca fundus mente captorum sî fondulu se vacinatu seu sanitari«, formatu din taxele de copulatîune , insa fiindcă in acesta direcțiune s’au facutu o interpelațîune privitóre la presentarea unui conspectă alu tuturoru fonduriloru , asia comitetulu au credintu ca e mai bine a se lasa de o mai departe discussiune a acestei cestiune sî propune; înalta casa sa binevoiésca a aplacida tóta recervnti’a titlului alu 3-lea cu 60,240 de f. sî a o lua in preliminariulu fondului tierei.“ Dupa ce vorbesce Schuler—Libloy cu referințe, si Rannicher ca repr. reg., se priimesce fara desbatere mai departe. Se citesce titlulu 4, care suna asta: Titlulu 1. Ajutori» 1» asiediamintele sanitarie. Pentru asiediamentulu de nascere la Clusiuse recent 9500 fl., pentru asiediamintele de cur’a ochiloru insa 3000 de fl. In respectulu asiediamentului de nascere fundatu in spitalulu carolinu la Clusiu in anulu 1851 pre lângă clinic’a de mosiaritu de acolo s’au determinatu după actulu gubernialu Nr. 24369-1862 o dotatiune de 12,500 fl., din cari are sa porte vistieri’a statului 3000 de florini sî fondulu provincialu 9500 fl. In privinti’a asiediaminteloru pentru cur’a ochiloru in spitalele din Clusiu, Sabiiu, Muresiu-Osiorheiu sî Brasiovu s’au determinatu indetorirea contribuirei cu actulu locotienentialu Nr. 184-1854 sî ale guvernului Nr. 5017-1862 sî Nr. 13707 1863. Se face dara Propunere Inalt’a dieta sa binevoiasca: „a incuviintia summ’a totala a recerviliei specificata in titlulu 4 s’ a o petrece in preliminariu cu 12,500 fl. “ care la recomandarea referintelui se priimesce neschimbatu. Urmeza „Titîniu ”. Incartelarea stendarineriei. Se receru 32.000 de florini. Acesta concurentia se fundeza pre determinatîunile din buletinulu legiloru imperiali din anulu 1849. Nr. 272 sî din anulu 1850. Nr. 19, apoi pre buletinulu legiloru provinciali din 1850. Nr. 35 sî din 1851. Nr. 81, 89 sî 195 pre lângă alte ordinatîuni. Conformu decretului aulicu din 25 Novembre 1863, Nr. 5293 sau incaminatu pertractările spre reînnoirea unei paustare definitive a speseloru acestei incertelari. De presinte regementulu de gendarmeria Nr. 9 are optu aripe, 24 de duete, 115 posturi interne provinciale, 14 posturi limitante imperiale sî 3 posturi miste. Incartelarea acestoru posturi limitante s’aru cuveni sa formeze mai multu recervnti’a bugetului imperiale, decâtu o parte a preliminariului pentru fonduru de concurintia transsilvanu. Subsemnatulu comitetu crede dara, ca s’aru poté margini la urmatórea propunere: „Inalt’a dieta binevoiésca a recunosce recerinti’a de 32.000 de fl. sub conditiune, ca inaltulu regimu se va afla indemnatu a lua respectu, ca la pausiarea ce tocmai se afla in cursu, competintiv a respectiva erariala sa se ridice la summa mai mare sî a cură , ca impultînduse posturile limitante ale impe-